Simpozion „Eminescu în contemporaneitate” – Bârlad 2015

În zilele de 13, 14, 15 iunie 2015, Centrul „Mihai Eminescu” Bârlad, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bârlad, Consiliul local, Biblioteca Municipală „Stroe S. Belloescu”, Asociaţia Bibliotecarilor din România – filiala Vaslui si Asociaţia „Artă, Tradiţie, Cultură” Bârlad, a organizat o serie de acţiuni dedicate poetului Mihai Eminescu. În acest context, duminică, 14 iunie 2015, s-a desfăşurat simpozionul „Eminescu în contemporaneitate”, având ca moderator pe doamna bibliotecară Geta Modiga, custodele centrului.

 

Simpozionul s-a bucurat de prezenţa unor personalităţi de marcă ale culturii judeţului Vaslui, care au conferenţiat şi susţinut materiale foarte interesante legate de percepţia fenomenului eminescian astăzi.

Dr. Valeriu Lupu a prezentat o expunere intitulată „Tragismul existenţei eminesciene la 126 de ani de la moartea Poetului” în care a evocat percepţia contemporanilor şi a posterităţii asupra fenomenului eminescian în cultura şi destinul nostru naţional. Astfel, au fost evocate opiniile lui Titu Maiorescu, Ion Slavici, I.L. Caragiale, Aurel Popovici, Mitte Kremnitz, Veronica Micle, Zoe Dumitrescu Buşulenga, A.D. Xenopol, A.C. Cuza, Nicolae Manolescu, Theodor Codreanu etc., încercând astfel să reconstituie un portret cât mai apropiat luceafărului culturii noastre.

În acest context, a fost prezentată şi cartea „În apărarea lui Eminescu” apărută la editura Biharia Internaţional în ianuarie 2014, o culegere de texte şi mărturii îngrijită de Gheorghe Sărac, care atestă fără echivoc faptul că Eminescu a fost victima unei erori medicale a timpului (intoxicaţie cu mercur pentru o presupusă maladie luetică) şi că suferinţa lui psihică a avut o bază genetică (boala Jurăştilor), declanşată şi agravată de un stil de muncă epuizant şi un mod de viaţă mai mult decât boem.

În acelaşi context, doctorul Valeriu Lupu analizează o altă carte apărută un an mai târziu (ianuarie 2015) cu titlul „Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”, o compilaţie jalnică cu iz ştiinţific, apărută la editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă sub îngrijirea lui Eugen Simion, în care 8 medici „pricepuţi şi oneşti” (fără nici o contribuţie la cunoaşterea eminesciană) şi doi literaţi, încearcă să ne convingă, ezitant şi neconvingător ca argumentaţie, despre ceea ce se ştia cu certitudine încă din 1934 (George Potra), 1972 (Ion Nica), 1994, 1996 (Ovidiu Vuia), 2000 (Gheorghe Sărac), 2011 (Valeriu Lupu), 2013 (Theodor Codreanu), 2014 (Gheorghe Sărac).

A urmat apoi lansarea a nu mai puţin de cinci cărţi cu tematică eminesciană, prilej de a evoca opera poetului în diferite ipostaze. Astfel, poetul Petruş Andrei (un romantic al timpurilor noastre) va prezenta cartea „Identitatea românească la graniţa imperiului: Eminescu şi Aron Pumnul” de Valentin Coşereanu, o emoţionantă biografie a patriotului Aron Pumnul şi a relaţiei sale cu tânărul învăţăcel care-i devenise bibliotecar pentru scurt timp.

O analiză profesionistă privind forma şi stilul în opera eminesciană este cuprinsă în cartea „Ambivalenţa tiparelor clasice în opera eminesciană” scrisă de Amalia Voicu şi prezentată de scriitoarea Roxana Galan, binecunoscută spaţiului nostru cultural.

Cu un vădit interes a fost urmărită prezentarea volumului „Eminescu între poetic şi divin” de Puiu Ioniţă susţinută de poeta Dorina Stoica, mai ales că există o diversitate de păreri în ceea ce priveşte religiozitatea lui Eminescu.

Muzicalitatea versului eminescian a fost subliniată de profesor Valentina Lupu în prezentarea cărţii muzicianului şi interpretului de romanţe Gheorghe Sărac „Miniaturi vocale pe versuri eminesciene. Romanţe şi Lieduri”, o adevărată bijuterie tipografică prin ţinută şi conţinut.

Ultima lansare de carte s-a încheiat tot într-o notă biografică prin prezentarea pe care Gabriela Ana Bălan o face cărţii „Trupa Pascally şi lugojenii” scrisă de Danciu Petniceanu. Toate aceste cărţi au intrat în patrimoniul „Centrului Eminescu”. Acest adevărat regal cultural s-a încheiat prin lansarea numărului 7 al revistei centrului „Arheu” a cărei prezentare a făcut-o inimoasa noastră gazdă Geta Modiga, în final dăruind câte un număr fiecărui participant. Pentru iubitorii poetului nepereche, şi nu numai, ziua de 14 iunie rămâne una de neuitat.

Lucica Obreja