Raportul întâlnirii de lucru a Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

Raportul întâlnirii de lucru a Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

19-21 iunie 2013

Întâlnirile de lucru ale Secţiunii Catalogare-Indexare, din cadrul ABR, au avut loc în zilele de 19-21 iunie 2013 în sediul Bibliotecii Naţionale. Activitatea celor două subsecţiuni (Catalogare şi Indexare) s-a axat pe realizarea celor două ghiduri naţionale, de catalogare şi, respectiv, de indexare LIVES-Ro.

Subsecţiunea Catalogare

Lucrările subsecţiunii de Catalogare au fost onorate de participarea unor bibliotecari specialişti în catalogare de la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” din Iaşi, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Universităţii Politehnica din Bucureşti, Biblioteca Judeţeană ”V.A. Urechia” din Galaţi, Biblioteca Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Bucureşti.

Întâlnirea a debutat cu întrebarea doamnei Voichiţa Dragomir (BCU Bucureşti) referitoare la politicile de catalogare şi procedurile de lucru stabilite de biblioteci, în funcție de sistemele de bibliotecă adoptate.

Răspunsul a fost dat de C. Dumitrăşconiu care a specificat că bibliotecile centrale universitare şi bibliotecile universitare şi-au alcătuit ghiduri proprii de lucru, bazate atât pe standardele internaţionale de catalogare în vigoare cât şi pe regulile impuse de formatele de lucru ale sistemelor de bibliotecă adoptate, ţinând seamă de performanţele fiecărui sistem de bibliotecă. Bibliotecile publice sunt în curs de a-şi realiza politicile de catalogare şi procedurile de lucru.

O altă problemă (re)pusă în discuţie a fost cea privind prelucrarea resurselor care deţin două numere de identificare: ISBN şi ISSN.

Soluţia a fost: ambele numere se introduc în înregistrarea bibliografică (Unimarc/B – câmpurile 010, 011; MARC 21/B – câmpurile 020, 022), asigurându-ne că ISSN-ul nu aparţine unei colecţii; orice modificare privind numerele de identificare (apariţie/dispariţie) se va specifica într-o notă.

În prima zi a sesiunii de lucru Mihaela Dragu (BAR) a prezentat rezultatul obţinut în urma chestionarului lansat către bibliotecile din ţară, chestionar prin care s-a dorit a se cunoaşte formatele şi sistemele de bibliotecă folosite de bibliotecile din România, precum şi avantajele/dezavantajele sesizate de catalogatori, după o experienţă de lucru deja de ceva ani.

Concluziile generale relevă faptul că majoritatea bibliotecilor care lucrează în regim informatizat folosesc sisteme de bibliotecă bazate pe formatul UNIMARC (B+A). Ca excepţie – Biblioteca Universităţii Politehnica lucrează în Aleph cu aplicaţie MARC21. Alte biblioteci lucrează în sisteme bazate pe formate proprii.

Din păcate, deşi s-a făcut şi apel telefonic pentru ca toate bibliotecile să răspundă la chestionar, nu s-au obţinut răspunsuri nici măcar de la toţi cei care promiseseră că vor trimite cu siguranţă răspunsul lor.

Cât priveşte problema avantajelor/dezavantajelor pe care le prezintă un sistem sau altul – nu s-a obţinut niciun răspuns profesional la această cerinţă, care ar fi ajutat la stabilirea, în continuare, a regulilor de urmat. Astfel, încercăm regretul că nu există destulă preocupare pentru profesia noastră.

În continuare, Maria Buturugă (BAR), a prezentat subcapitolul 2.4 al secţiunii 1 a RDA – ”Menţiune de responsabilitate”, subcapitol pe care şi l-a asumat în vederea includerii problemelor tratate în Ghidul naţional de catalogare.

Colega noastră a prezentat stipulaţiile RDA din punct de vedere teoretic, urmând ca fiecare regulă să fie însoţită de exemple, aşa cum s-a stabilit pentru fiecare capitol/subcapitol care a fost ori va fi tratat.

Capitolul 3 al secţiunii 1 a RDA – „Descrierea suporturilor”- a fost prezentat de Catrina Căluian (BJVAU Galaţi), care a punctat reguli generale privind descrierea suporturilor, a tipului mediului sau a tipului suportului, reguli de bază în înregistrarea extinderii şi extinderea resurselor cartografice şi a partiturilor, a imaginilor statice, a textelor şi a formelor tridimensionale. A prezentat, apoi, reguli de bază în înregistrarea dimensiunilor precum şi dimensiuni fundamentale (cărţi poştale, cartuşe, casete, discuri, diafilme, microfime, folii transparente, diapozitive), dar şi reguli de bază în înregistrarea materialelor aplicate, suporturi pentru aparate tehnice etc.

Capitolul 9 al secţiunii 3 a RDA – ”Identificarea Persoanelor” a fost analizat de Olga Beşchea şi Cristina Solinschi (BCU Iaşi). Olga Beşchea a vorbit despre numele de persoane preferate, despre formele numelor de persoane în limbi diferite, despre creatori femei identificate doar prin numele soţului, despre nume de familie compuse, nume de familie separate de prefixe sau care includ articole şi prepoziţii, nume care conţin titluri nobiliare, nume care includ nume patronimic, nume de persoane regale, expresii care constau într-un prenume sau prenume precedat de un termen de adresare. Au fost prezentate apoi variantele de nume pentru persoane, nume seculare şi nume religioase, nume recente, alternative lingvistice pentru nume, nume de suverani, parte de nume urmată de un prefix, date asociate cu o persoană, regi, consoarte şi urmaşi ai persoanelor regale, titluri de nobleţe, papi, sfinţi, persoane cu vocaţie religioasă, forme complete ale numelui. Au fost specificate şi informaţiile auxiliare numelor de persoane ca: locul naşterii, locul morţii, ţări asociate cu persoana (prin care este mai frecvent identificată), ţara/locul de rezidenţă, adrese ale persoanelor, afilieri, limba persoanei (cea utilizată în lucrările sale), domeniul de activitate, profesia sau ocupaţia, informaţii bibliografice, identificatori ai persoanei. Finalul prezentării s-a axat pe construirea punctelor de acces preferate de persoane şi pe variantele punctelor de acces pentru persoane.

În continuare, Olga Beşchea (BCU Iaşi) a prezentat Anexa A a RDA – ”Capitalizarea / Regimul majusculelor”. Această Anexă a ghidului devenind un instrument de lucru pentru bibliotecarii din România, s-a convenit să fie începută prezentarea regimului majusculelor cu particularităţile limbii române, fiind urmate de particularităţile limbilor engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, portugheză, rusă, maghiară, etc. S-a vorbit despre majusculele la nume de persoane, familii, colectivităţi şi locuri, la titluri de lucrări, la titluri de manifestări, la menţionare de ediţii, la numerotarea serialelor, la numerotarea în cadrul seriilor şi subseriilor şi la note.

De subcapitolul 6.2 al secţiunii 2 a RDA – ”Titlul lucrării” s-a ocupat Aurelia Mircescu (BN). Au fost prezentate regulile de bază de înregistrare a titlurilor lucrărilor (sfera de acţiune, sursele de informaţii, majuscule, accente şi alte diacritice, articole iniţiale, abrevieri, etc.), titlul preferat al lucrării şi variantele titlului lucrării.

La titlul preferat al lucrării au fost specificate: sfera de acţiune, sursele de informaţii, regulile generale în alegerea titlului preferat pentru lucrările create după 1500, lucrările create înainte de 1501, ciclurile şi povestirile cu mai multe versiuni, manuscrisele, incunabulele, precum şi înregistrarea titlului preferat al lucrării sau al compilaţiei lucrării. În ce priveşte variantele la titlul lucrării, pe lângă sfera de acţiune şi sursele de informaţii, au fost prezentate şi regulile generale de înregistrare a variantelor titlului lucrării, formele lingvistice alternative ale titlurilor lucrărilor precum şi alte variante la titlurile lucrărilor.

În a doua zi a întâlnirii de lucru, Coca Stanciu (Biblioteca Universităţii Politehnica Bucureşti) împreună cu Luminiţa Berechet (BAR) au prezentat ”Corespondenţa zonelor/subzonelor ISBD/RDA cu câmpurile/subcâmpurile formatelor UNIMARC şi MARC 21”. Materialul a excelat prin alegerea unor exemple edificatoare pentru problemele puse în discuţie şi a arătat, totodată, practicile folosite de cele două biblioteci, care lucrează în formate diferite (UNIMARC/MARC 21).

În continuare, Constanţa Dumitrăşconiu a prezentat capitolul 11 al secţiunii 3 a RDA – ”Identificarea colectivităţilor”: regulile generale în identificarea colectivităţilor, numele colectivităţilor (înregistrarea, numele preferate, nume variante), locuri şi date asociate colectivităţilor, instituţii asociate, limba şi adresele colectivităţilor, domeniul de activitate şi istoricul colectivităţii, identificator pentru colectivitate, construirea punctelor de acces care să reprezinte colectivităţile.

În cadrul acestei întâlniri de lucru C. Dumitrăşconiu a propus transmiterea pe lista biblos a unui apel la colaborare pentru elaborarea, definitivarea şi validarea regulilor Ghidului naţional de catalogare. De asemenea, s-a propus crearea unei liste de discuţii a grupului de lucru, astfel încât toţi cei care vor dori să-şi spună punctele de vedere, bazate pe standardele internaţionale în vigoare dar şi pe practicile româneşti, să poată fi urmăriţi de membrii grupului, urmând ca regulile finale stabilite să fie aduse la cunoştinţa breslei.

Propunerile au fost agreate de grupul de lucru şi apelul a fost deja transmis pe lista biblos pe data de 30 iunie 2013.

Întâlnirea s-a încheiat cu asumarea altor probleme de tratat în cadrul grupului de lucru, cf. RDA.

Astfel:

–  Maria Buturugă (BAR) – 2.3 Titlul (RDA – capitol 2/secţiunea 1)

–  C. Caluian (BJVAU Galaţi) – capitol 7 (RDA) – Descrierea conţinutului

–  Voichiţa Dragomir (BCU Bucureşti), Luminiţa Berechet (BAR), Mihaela Dragu (BAR) – traducerea Glosarului RDA

–  Coca Stanciu (BUPB) şi Luminiţa Berechet (BAR) vor continua corespondenţele UNIMARC/MARC 21 cu RDA

Prezent la întâlnirea catalogatorilor, dl. prof. Mircea Regneală, preşedintele ABR, a fost abordat direct în legătură cu materialele de lucru necesare alcătuirii Ghidului naţional de catalogare. S-a solicitat găsirea unei modalităţi de accesare a RDA-ului, ultima variantă. Membrii grupului de lucru au avut acces, până acum, doar la Draftul sau Toolkit-ul RDA, variante care au suferit modificări ulterioare. Am fost asiguraţi de tot sprijinul posibil din partea ABR-ului.

Subsecţiunea Indexare

La lucrările subsecţiunii Indexare au participat bibliotecari din Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi.

Întrunirea a avut ca temă continuarea validării listelor de subdiviziuni din Ghidul de indexare LIVES-Ro. Aceasta a fost prima reunire a grupului de lucru LIVES-Ro din acest an, în 2012 desfăşurându-se două şedinţe de lucru (20-22 iunie, Bucureşti; 19-21 septembrie, Buşteni).

În cadrul lucrărilor s-a realizat:

– validarea unui număr de 30 de vedete de subiect din lista de subdiviziuni specifice pentru Persoane;

– revizuirea mai multor subdiviziuni de subiect din lista de subdiviziuni generale, care necesitau adaptarea la specificul românesc (redefinirea vedetei, a structurilor, i.e. a relaţiilor ierarhice, legăturilor);

– eliminarea / reorganizarea unor vedete (în ediţia din 2004 a Guide d’indexation RAMEAU se regăseau în lista de subdiviziuni de utilizare generală, iar în ediţia din 2010 au fost trecute în liste de subdiviziuni specifice la diverse domenii).

Ca de fiecare dată, discuţiile au presupus raportarea concomitentă – câteodată anevoioasă – la surse cu grade de actualizare diferite: ghidul LIVES-Ro (traducere a Guide d’indexation RAMEAU, ediţia 2004), ultima variantă din Guide d’indexation RAMEAU (ediţia 2010), baza de date BN Opale Plus.

Următoarea întâlnire va fi, de asemenea, consacrată continuării validării termenilor din lista de subdiviziuni specifice – Persoane.

Mulţumim colegilor din Biblioteca Naţională pentru eforturile de a asigura condiţii foarte bune pentru această întâlnire.

Olga Beşchea, preşedinte al Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

Anca Haţapuc, secretar al Secţiunii Catalogare-Indexare a ABR

ANEXĂ

Participanţi la întâlnirea anuală a Secţiunii Catalogare –Indexare a ABR, 19-21 iunie 2013, Bucureşti, Biblioteca Naţională a României

Badea Ioana Otilia, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

Bălan Dorina, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia”, Galaţi

Băran Gabriela, Universitatea din Bucureşti, Dep. Ştiinţe ale Informării şi Documentării

Berechet Luminiţa, Biblioteca Naţională a României

Beşchea Olga, BCU „Mihai Eminescu” Iaşi

Bucur Elena, Biblioteca Naţională a României

Buturugă Maria, Biblioteca Academiei, Bucureşti

Caranfil Ligia, Biblioteca Academiei Române

Căluian Catrina, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia”, Galaţi

Chiriac Anca, Biblioteca Naţională a României

Chivu Florentina, Biblioteca Naţională a României

Cojocaru Florina, Biblioteca Naţională a României

Corpaci Nicoleta, Biblioteca Naţională a României

Dascălu Aurelia, Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, Bucureşti

Dragomir Voichiţa, BCU „Carol I”, Bucureşti

Dragu Mihaela, Biblioteca Acedemiei, Bucureşti

Dumitrăşconiu Constanţa, ASAS

Frantiuc Alina, BCU „Carol I”, Bucureşti

Frâncu Victoria, BCU „Carol I” Bucureşti

Gherman Valeriu, Biblioteca Naţională a României

Grecu Viorica, Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, Bucureşti

Hanganu –Stroe Milica, Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, Bucureşti

Haţapuc Anca, BCU „Mihai Eminescu” Iaşi

Hudrea Liliana, Biblioteca Naţională a României

Iosif Venera, Biblioteca Naţională a României

Marin Cristina, Biblioteca Naţională a României

Mircescu Aurelia, Biblioteca Naţională a României

Mitrofan Gina, Biblioteca Naţională a României

Moraru Violeta Elena, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi

Muşat Rodica, Biblioteca Naţională a României

Niculae Dorina, Biblioteca Naţională a României

Niţu Marinela, Biblioteca Naţională a României

Oană Cristina, Biblioteca Naţională a României

Oprea Alice, BCU „Carol I”, Bucureşti

Radu Olimpia, Biblioteca Naţională a României

Regneală Mircea, preşedinte ABR

Roşu Ramona, Biblioteca Naţională a României

Rotaru Denise, Biblioteca Naţională a României

Răducu Maria, Biblioteca Naţională a României

Răducu Marin, Biblioteca Naţională a României

Stancu Georgeta, Biblioteca Universităţii Politehnice Bucureşti

Stumbea Camelia, BCU „Mihai Eminescu” Iaşi

Ştefan Nicoleta, Biblioteca Naţională a României

Vlad Anişoara, Biblioteca Naţională a României

Zamfir Mirela, BCU Carol I, Bucureşti