RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA CONSILIULUI DE CONDUCERE AL ABIR ÎN PERIOADA DECEMBRIE 1999-AUGUST 2003

Cadru general

Prezenţa numeroasă la aceste conferinţe probează, o dată în plus, interesul dumneavoastră pentru problemele profesiei şi încrederea pe care continuaţi să o acordaţi asociaţiei noastre.

ABIR se doreşte în continuare un organism viu şi dinamic în interesul dumneavoastră, cu toate că asociatia continuă să înfrunte aceleaşi situaţii grele ca şi în anii precedenţi ca urmare a dezinteresului autorităţilor pentru problemele cărţii şi ale bibliotecii, a resurselor limitate. La acestea se adaugă mentalitatea unor  membrii ABIR care aşteaptă ca asociaţia  să le dea totul fără a oferi nimic în schimb.

Cresterea responsabilitatii membrilor Consiliului de Conducere a Biroului Executiv este tot mai evidenta in ultimii ani. Legalitatea si democratia sunt norme de lucru ale activitatii noastre. Rapoartele pe care le prezentam in fata dumneavoastra sunt o proba a democratiei, dar si a responsabilitatii conducerii ABIR. Orice decizie importanta a fost luata numai in colectiv.
In ciuda  dificultăţilor, ABIR a  realizat în planul  profesiei infinit mai mult decât se putea obţine prin iniţiative personale sau de grup.

Cei cu mai multă experienţă ştiu cum era privit bibliotecarul în unitatea sa de învăţământ înainte de 1990 şi cum este privit astăzi. Schimbarea de optica se datoreaza si faptului că mulţi din conducătorii noştri au  vizitat  ţări străine, au văzut biblioteci ale secolului nostru şi şi-au dat seama de rolul pe care trebuie să-l aibă lectura şi biblioteca în  învăţământul contemporan. Privind din nou retrospectiv, să ne reamintim că în anii de după 1990 au apărut o serie de regulamente, normative, instrucţiuni, culminând cu Legea bibliotecilor, care il situeaza pe bibliotecar intr-o pozitie profesionala clar determinata. Există, asadar un reviriment în statutul nostru profesional.

Crearea la nivel de ramură şi la nivel naţional a o serie de organisme legate direct de biblioteci, precum Consiliul Naţional al Bibliotecilor din Învăţământ şi mai recent Consiliul Naţional al Bibliotecilor, ca urmare a aplicării Legii bibliotecilor, toate acestea au dinamizat domeniul, atrăgând atenţia autorităţilor asupra unei meserii serioase care trebuie sa-si aiba rolul si locul sau in societate. Însuşi faptul că nu se mai pot face angajari într-o bibliotecă de invatamant pe o perioadă nedeterminată, fără studii de specialitate, e un indiciu clar al schimbării opticii asupra  meseriei de bibliotecar. În clipa în care vom fi cu adevărat arhitecţii propriei noastre profesii, putem spune că am reusit pe deplin.

Formula Conferinţelor ABIR este una oneroasă. Cu toată contribuţia individuală a membrilor, care reprezintă partea cea mai mare din bugetul ABIR, asociaţia suportă multe cheltuieli, din fonduri  agonisite cu dificultate din sponsorizări, fonduri care ar putea fi folosite mai eficient  pentru elaborarea şi editarea unor intrumente de lucru privind formarea şi perfecţionarea profesională.

Probleme organizatorice

Conform Statutului ABIR, modificat de Conferinţa Naţională de la Buşteni din 11 noiembrie 1999 şi înregistrat cu aceste modificări la Judecătoria Sectorului 1 (Sentinţa publică din 12.04.2000), Consiliul  de conducere al ABIR are următoarele atribuţii: convoacă conferinţa asociaţiei, în faţa căreia prezintă rapoarte şi programe de activitate ale ABIR, conduce asociaţia pe baza programului adoptat de conferinţă, analizează şi aprobă activitatea biroului de conducere, organizează şi analizează activitatea ştiinţifică a asociaţiei, reprezintă asociaţia faţă de membrii săi, autorităţi, de terţi şi în justiţie prin preşedintele său, aprobă şi coordonează organizarea reuniunilor profesionale, aprobă premierea şi alte stimulente morale şi materiale pentru membrii cu merite deosebite.

Din Consiliul ABIR, fac parte  următoarele persoane: Mircea Regneală (BCU-Bucureşti) – preşedinte, Doina Ostafe (BCU-Timişoara) şi Domnica  Ţâmpău (CCD-Suceava) – vicepreşedinţi, Octavian Lohon (BU-Craiova) – secretar general, Lăcrămioara Blascioc – trezorier, care alcătuiesc Biroul executiv al Asociaţiei, Tania Scarlat (CCD-Satu Mare), Ioan Robu (BUMF-Cluj Napoca), Nicoleta Marinescu (BCU-Iaşi), Dan-Radu Popescu (BU-„Politehnica” Bucureşti), Voichiţa Dragomir (BCU-Bucureşti), Nicoleta Popescu (BCU-Iaşi), Robert Coravu (BCU-Bucuresti), Maria Buz (BUMF-Craiova), Viorica Morărescu (Liceul „Ioan Minulescu”, Slatina),  Valentina Lupu (CCD-Vaslui), Silvia Petcu (CCD-Bacău), Constanţa Dumitrăşconiu (BCU-Bucureşti).

În şedinţa de Consiliu  din 23 martie 2000 s-au stabilit responsabilităţile pe judeţe ale membrilor acestuia în vederea mai bune cunoaşteri a activităţii din filiale.

Încercăm, în cele ce urmează, să trecem în revistă principalele direcţii de activitate ale  ABIR în intervalul supus analizei, oprindu-ne asupra momentelor mai semnificative. Suntem conştienţi că e dificil sa cuprinzi într-un mod satisfacator intreaga activitate a ABIR, fara riscul de a obosi auditoriul.

Progrese notabile au inregistrat filialele asociatiei noastre, care s-au impus prin activitati din ce in ce mai bogate si mai variate, dovada a maturitatii si seriozitatii profesionale. Pentru toate acestea trebuie sa multumim in primul rind presedintilor si secretarilor de filiale, dar si directorilor de biblioteci si directorilor caselor corpului didactic, care au inteles misiunea bibliotecii si au acordat tot sprijinul desfasurarii acestor activitati.

Progresul cel mai evident in activitatea ABIR este dat de sectiuni. Nu putem spune ca toate sectiunile functioneaza cu rezultate deosebite, dar citeva dintre ele au dobindit o autonomie profesionala din ce in ce mai pronuntata. De altfel, in rapoartele prezentate de sefi, veti constata, cu surprindere, poate, unii dintre dumneavoastra, ca exista acea comunicare dorita intre membrii ABIR, nu la nivelul scontat dar progresele sunt vizibile. Exista si sectiuni care nu-si cunosc aderentii si nu au evidenta membrilor ABIR profilati in domeniul respectiv si nu organizeaza reuniuni in afara conferintelor anuale. Insuficienta resurselor materiale, obstacol adesea insurmontabil, evocat de multa lume, nu explica insa totul.

Ca organizaţie profesională, ABIR a sprijinit, cu precădere, acţiunile incluse în programul secţiunilor. Aceste reuniuni au un dublu rol: de îmbogăţire profesională şi de cunoaştere reciprocă între specialişti. Sunt, deocamdată, singurele forme de perfecţionare profesională practicate, pe compartimente, între bibliotecile de învăţământ. Biroul ABIR a răspuns de fiecare dată cererilor venite din partea preşedinţilor de secţiuni ajutând, cu sume modeste, desfăşurarea întâlnirilor incluse în programul curent al secţiunilor.

Cu o structură bine canalizată atât la nivel central, cât şi teritorial, ABIR încearcă să facă faţă tuturor problemelor care se ivesc în organizaţie.  Înregistrăm din păcate şi unele disfuncţii datorate îndeosebi unor insuficiente comunicări între membrii consiliului şi conducerea unor unităţi filiale.  Nu cunoastem indeajuns numarul membrilor in unele filiale. Acest lucru il deducem dupa numarul membrilor cotizanti evidenta realizata exemplar de la inceputul asociatiei noastre de trezorierul ABIR, Lacramioara Blascioc, caruia ii multumesc si pe aceasta cale. Întârzieri nejustificate la plata cotizaţiei ABIR de către unele unităţi filiale a determinat Consiliul ABIR, în şedinţa sa trimestrială, din luna martie a acestui an, să aplice Art.13 din Statutul ABIR care are următorul conţinut: „Membrii care nu achită cotizaţiile timp de un an sunt excluşi din Asociaţie” eliminând din ABIR filialele Neamţ, Caraş-Severin. Este regretabil că s-a ajuns aici. Se pare că toleranţa în exces nu duce la nimic bun.

În cuvântarea sa de rămas-bun de la IFLA, de anul acesta, la Berlin, preşedinta Christine Deschamps spunea că în timpul celor două mandate ale sale a avut mereu în vedere ideea reînnoirii federaţiei, pentru că, spunea domnia sa, „organizaţiile ca şi oamenii îmbătrânesc şi este de datoria noastră să le păstrăm tinere”. Nu este deci o întâmplare că aproape la fiecare sesiune se aduc îmbunătăţiri Statutului IFLA. Ne punem serios întrebarea: ABIR a îmbătrânit la numai 14 ani de la înfiinţare? Sau ne găsim la răscrucea  schimbării de generaţii? Opinia mea este că într-adevăr o generaţie bătăioasă, generaţia care a înfiinţat ABIR-ul a obosit. Aşadar este timpul tinerilor bibliotecari, mai toţi absolvenţi ai scolilor de profil. Trebuie să le acordăm încredere  urmărindu-i însă de aproape, ajutându-i.

Alegerile din filiale par sa confirme aceasta schimbare. În 20 dintre filiale au fost realese aceleaşi persoane; avem insa 10 preşedinţi noi (Miron Luminiţa-Bucureşti, Petcu Silvia – Bacău, Doroftei Claudia – Bihor, Repanovici Angela – Braşov, Iriza Cristina – Gorj, Olariu Ivona – Iaşi, Nuţiu Florica Elisabeta – Mureş, Răducanu Doina – Prahova, Volosciuc Camelia Mihaela – Sibiu şi Lică Doina – Timiş) şi un număr de 13 secretari nou aleşi. Este acesta un semn al schimbării? Fără îndoială, da. O schimbare logica si fireasca. Aşteptăm, în consecinţă, un reveriment în activitatea filialelor noastre în următorii patru ani.

Ce se va întâmpla în alegerea comitetului, vom afla astăzi. Ca unul dintre membrii fondatori ai ABIR, îmi permiteţi să fac o recomandare: să alegeţi în comitet pe cei care consideraţi că vă reprezintă cel mai bine, să fie o distribuţie echilibrată între regiunile ţării, între bibliotecarii şcolari şi cei universitari, între bibliotecarii tineri şi cei cu mai multă experienţă. Propunerile insa să se facă numai cu asentimentul celor propuşi, pentru a avea certitudinea responsabilităţii. La noi de multe ori s-au ales persoane nepotrivite – nu după ceea ce fac ci după debitul de vorbe pe unitatea de timp. Nu ne aflăm oare acum în alt stadiu de dezvoltare a societăţii româneşti?

Legislaţie şi formare profesionala

După Legea învăţământului şi Statutul personalului didactic, in care bibliotecile şi bibliotecarii au reuşit să se regăsească, personalul bibliotecar cu răspunderi profesionale s-a concentrat în ultimii ani asupra Legii bibliotecilor.

Dacă în urmă cu patru ani afirmam că România face parte dintre ţările europene care nu au o lege a bibliotecilor, astăzi, spunem că aparţinem numărului relativ redus de state europene care au o lege specială dedicată bibliotecilor. Ştim că această lege nu este perfectă, ştim că nu rezolvă problemele tuturor tipurilor de biblioteci şi că are unele articole imposibil de aplicat, dar ea reprezintă, fără îndoială, o izbândă a generaţiei noastre. Trebuie să înţelegem că doar atât s-a putut face în acest moment. Membrii ABIR au avut o contribuţie dintre cele mai importante la realizarea acestei legi. Zecile de ore de lucru la fiecare capitol, derulate pe cuprinsul a patru ani, e doar un remember al aportului nostru. Ca urmare a aplicării unui articol din lege, de exemplu, va lua naştere foarte curând, la început sub autoritatea Ministerului Culturii şi Cultelor, Oficiul de Servicii pentru Biblioteci care va rezolva multe din problemele tehnice ale profesiei noastre, de la achizitia de carte si tipizate de biblioteca pana la proiectarea de cladiri si mobilier.

Un alt exemplu: una din problemele delicate ale accesului la cărţi şi informaţii a integrarii noastre in vastul program al Controlului Bibliografic Universal, a putut fi rezolvată prin realizarea în cadrul Consiliului National al Bibliotecilor (CNB) – organism apărut tot prin aplicarea Legii bibliotecilor – a unui nou Regulament al împrumutului interbibliotecar, vechiul regulament datand din 1956. Redactarea acestui proiect a fost asigurata de preşedintele ABIR. In prezent, dupa cateva luni de dezbatere a capatat forma definitiva si Strategia de dezvoltare a bibliotecilor din Romania.

Problema educaţiei de bază, precum şi a formării permanente a preocupat într-un înalt grad asociaţia noastră. Cunoaşteţi instituţiile de nivel universitar şi colegial constituite la noi după anul 1990: Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Oradea – facultăţi; Bucureşti, Târgovişte, Braşov, Sibiu – colegii. Trecând peste „distribuţia” lor arbitrară: cinci în Transilvania, două în Muntenia şi, regretabil, nici una în Moldova, planurile lor de învăţământ, programele de studiu sunt, cele mai multe, incompatibile. Membrii ABIR din CNBÎ, la convocarea profesorului Vasile Ţâra, preşedintele  acestui organism, au încercat să rezolve această problemă, realizând o corelare a acestor programe, stabilind un nucleu al disciplinelor de bază ale profesiei – propuneri transmise deja facultăţilor şi colegiilor în cauză.

A revenit, aşadar, asociaţiei noastre obligaţia profesională de a interveni în această dificila problemă, devenită şi delicată în condiţiile descentralizării învăţământului superior, unde autonomia universitară este suverană.

După intrarea în vigoare a Statutului personalului didactic, lucrurile s-au agravat in reţeaua noastră pentru bibliotecarii cu studii medii, care, în absenţa oricărei forme organizate de învăţământ, nu se mai pot califica şi în consecinţă pot fi angajaţi numai pe o perioadă determinată în biblioteci iar, potrivit Codului muncii, numai pentru 18 luni. Dacă avem în vedere că marea majoritate a bibliotecarilor şcolari au doar studii medii, trebuie să înţelegem cât de gravă este problema, întrucât ei nu mai au unde se califica. Deşi se fac acum la BCP, la toate bibliotecile centrale universitare, la casele corpului didactic, la Centrul de perfecţionare din Ministerul Culturii şi Cultelor cursuri, acestea nu sunt recunoscute de legislaţia românească decât pentru o angajare temporară. Toate angajările definitive care s-au făcut în urma acestor cursuri – si atragem atentia asupra acesui lucru – sunt, de fapt, în afara legii şi pot avea consecinţe grave atat  pentru angajat cat şi pentru angajator. În urma informării noastre la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului ni s-a transmis că singurele forme de învăţământ recunoscute de lege sunt cele  organizate într-o instituţie de învăţământ. În aceste condiţii, am luat legătura cu Rectoratul Universităţii din Bucureşti care a aprobat organizarea, contra cost, în primăvara acestui an a unui curs intensiv de formare a bibliotecarilor  cu studii medii, cu durata de trei luni, câte zece zile de convocare în fiecare lună. Cursul s-a încheiat cu susţinerea unei lucrări de specialitate şi absolvenţii au obţinut în final un Certificat de competenţe în domeniul biblioteconomiei şi arhivisticii. La acest curs au participat 45 de persoane din biblioteci şcolare, universitare si publice din întreaga ţară. E interesant de semnalat ca unii dintre participanti erau deja bibliotecari calificaţi, dar au vazut in acest curs o forma de actualizare a cunostintelor. Pentru anul de invatamant care urmeaza vom relua cursul in doua etape: in toamna si in primavara. Asteptam sa-l popularizati. Inscrierile vor incepe dupa data de 1 octombrie a.c. E bine sa reamintim ca Universitatea din Bucuresti mai organizeaza cursuri postuniversitare si de masterat in domeniul biblioteconomiei si stiintei informarii.

Problema formării continue constituie şi ea o temă de mare actualitate pentru asociaţia  noastră, intrucat deja in unele biblioteci, ca in invatamant, nu se mai poate promova fara urmarea unor cursuri de perfectionare. Se stie că după 1990 nu s-au mai organizat în reţelele noastră nici un fel de cursuri pentru actualizarea cunoştinţelor de specialitate.

Ministerului Educatiei ii revenea responsabilitatea perfectionarii bibliotecarilor nostri, creand un cadru flexibil, diferentiat, stimulativ, adecvat situatiei reale din invatamant. Nu s-a intamplat insa nimic, desi Legea privind formarea profesionala continua prin sistemul educational, nr.102/1998 face referiri directe la derularea programului de educatie continua si enumera chiar organismele abilitate sa deruleze acest program, precum si formele sale. Intre timp, la presiunea Uniunii Europene, a aparut o noua lege a perfectionarii profesionale, Legea nr. 375/2002 care defineşte programele de formare profesională. Aceste programe cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi practică în vederea realizării obiectivelor de formare de competenţe pentru un anumit domeniu în conformitate cu standardele ocupaţionale recunoscute la nivel naţional şi a cerinţelor la nivel european. Persoanele responsabile din Ministerul Educaţiei cu punerea în practică a acestei legi, pe care le-am consultat, nu ştiu practic cum să procedeze în absenţa unei metodologii. In consecinţă, ABIR a început pe cont propriu să facă demersuri în acest sens.

Astfel, cu sprijinul specialiştilor de la Institutul de Stiinţe ale Educaţiei am aflat că proiectele privind formarea continuă şi dezvoltarea profesională trebuie depuse la Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială a Municipiului Bucureşti pentru a fi analizate şi evaluate de către Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor. Proiectul de program trebuie să cuprindă obiectivele, durata de pregătire (teoretică şi practică), planul de pregătire, calificarea formatorilor (experienţa şi rezultatele anterioare obţinerii autorizării), curriculum-ul programului, dotările şi echipamentele puse la dispoziţie, procedura de evaluare. Noi am realizat jumătate din elementele acestui proiect, optând pentru un program cadru de durată medie (195 ore). Proiectul programului, împreună cu documentele necesare ( actul de înfiinţare al furnizorului de program-personalitate juridică  şi deţinere de spaţii corespunzătoare, chitanţă fiscală de achitare a taxei de acreditare a programului – respectiv echivalentul a trei salarii medii pe economie – urmează a fi depusă în această toamnă, după introducerea în statutul ABIR a unui articol privind competenţa noastră în organizarea de cursuri profesionale. După obţinerea autorizaţiei privind ABIR-ul ca formator de programe se pot obţine certificatele de competenţă profesională care să fie recunoscute oficial pe plan naţional şi european, cum elibereaza universitatile. Este un drum lung si anevoios pe care, speram, sa-l stabatem victoriosi.

Trebuie sa fim foarte atenti la ce se intampla in jurul nostru. Ca urmare a procesului de descentralizare prin care trecem, treptat, asociatiile profesionale vor lua locul ministerelor, in domeniile lor de competenta. Este bine de stiut ca atat Ministerul Educatiei cat si Ministerul Culturii nu mai au directii de specialitate in domeniul bibliotecii.

In afara acestora, se cuvine sa mentionam ca potrivit statutului, ABIR sprijină anual, din puţinele fondurilor existente, participarea specialiştilor noştri la conferinţe internaţionale, cu sume cuprinse, de regula, între 200 Euro şi 300 Euro. In ultimii ani, au beneficiat de acest sprijin: Domnica Tampau, CCD Suceava, Victoria Frâncu, BCU Bucureşti; Maria Buz, BUMF Craiova; Angela Repanovici, BU Braşov; Robert Coravu, BCU Bucureşti; Doina Ostafe, BCU Timişoara.

Politica editorială

Una din marile probleme ale biblioteconomiei româneşti din perioada comunistă a fost absenţa unei literaturi de specialitate care să permită dezvoltarea unei profesii la standarde europene.   

ABIR încă de la constituire şi-a fixat un vast program editorial cuprinzând traduceri şi lucrări originale legate de biblioteconomie şi stiinţa informării. In această direcţie s-au înregistrat an de an progrese, ABIR devenind o instituţie productivă. “Colecţia ABIR” a ajuns deja la numărul 19 şi dacă luăm în calcul alte două lucrări apărute sub auspiciile FABR, editate tot de specialişti din ABIR, numărul acesteia ar fi de 21. Au fost editate cu precadere instrumente de lucru de primă necesitate: ghiduri, metodologii şi dicţionare. In afara acestora, pe cheltuiala ABIR, se multiplică anual şi se expediază bibliotecilor universitare volumul “Extensions and corrections to the UDC”. “Buletinul ABIR”, apărut ca revistă biblioteconomică de nivel academic din 1997, îşi consolidează poziţia ca cea mai valoroasă publicaţie periodică de biblioteconomie românească contemporană. Tematica celor patru numere anuale din perioada sus amintită poate fi unul din argumentele în sprijinul acestei afirmaţii: anul 2000 – nr. 1, Servicii de referinţe digitale; nr. 2, Catalogarea şi indexarea în regim automatizat; nr. 3-4, Invăţământul biblioteconomic în Marea Britanie; anul 2001 – nr. 1, Biblioteca şi integrarea europeană; nr. 2-3, Biblioteci şcolare; nr. 4, 40 de ani de la Conferinţa de Catalogare de la Paris; începând cu anul 2002, primul număr reprezintă o selecţie a lucrărilor conferinţei anului precedent, nr. 2, Utilizatorii de informaţii şi documente; nr. 3, Cartea electronică; nr. 4, Colecţii speciale. Prelucrare. Cercetare. Conservare. Restaurare; anul 2003, nr.1, Lucrările Conferinţei de la Iaşi, nr. 2-3, Cercetarea în structurile infodocumentare, nr. 4, care urmează să apară, este dedicat bibliotecilor universităţilor cu profil tehnic. Iată, aşadar, tematici care urmăresc să răspundă cerinţelor celor mai diverse ale bibliotecarilor români.

Din păcate, numărul  de abonamente la această  publicaţie continuă să rămână redus.

Activitati publicistice si editoriale au loc si la nivelul filialelor, ca o dovada de maturitate a acestora si a nevoii de comunicare.
Trecand de mai vechea “Biblos” a Filialei Iasi, editata de domnul Dan Stoica si aparuta prin contributia celor doua filiale locale, ABIR si ANBPR, sprijinita material si de ABIR, revista care si-a castigat un loc important in randul revistelor romanesti de biblioteconomie, Filiala Vaslui editeaza revista “Biblioteca – educatie – cultura” avand ca redactor sef pe doamna Valentina Lupu. Aceasta revista, de dimensiunile unei carti, 80 de pagini, cu un sumar bogat si variat, ilustratii color etc. este difuzata tuturor caselor corpului didactic. La Pitesti, mai tanarul nostru coleg Doru Stan editeaza revista “Bibliotecarul argesean”. Doamna Elena Pohodnicaru, secretara filialei Iasi a ABIR, editeaza in sprijinul bibliotecilor scolare, revista “Universul bibliotecilor”.

Aceste publicatii, chiar daca au o aparitie efemera, au un rol deosebit pentru stimularea miscarii biblioteconomice locale.
Achiziţia făcută de dumneavoastră la publicaţiile editate de ABIR, continuă să rămână la un nivel scăzut, cu toate că unele lucrări sunt de mare importanţă pentru biblioteci, de tipul “Ghidul de informatizare a bibliotecilor mici şi mijlocii”, care ar trebui să se regăsească în toate bibliotecile şcolare sau “Dicţionarul explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării”, necesar in toate tipurile de biblioteci, ca si lucrarea care va fi lansata astazi “Tezaur interdisciplinar multilingv pentru uzul bibliotecilor – roman, englez, francez –“, pentru a ne opri la aceste exemple.

Desi este jenant, mentionam totusi ca, avem publicaţii livrate unora dintre dumneavoastră şi neachitate încă. In pauză sunteţi rugaţi să treceţi pe la Secretariatul ABIR şi să lămuriţi această problemă.

Cooperarea în sistem

Din anul 2000, cele cinci asociaţii de bibliotecari din România, ABIR, ANBPR, ABIDOB, ABN, RMKE (Asociaţia Bibliotecarilor Maghiari din România) sunt reunite în Federaţia Asociaţiilor de Bibliotecari din România care este înregistrată oficial la tribunal.

Din pacate, cooperarea in cadrul FABR se desfasoara cu dificultate. In decembrie 2000, la reuniunea Consiliului FABR, s-au hotarat doua lucruri importante: primul priveste crearea unor structuri teritoriale ale FABR, un fel de filiala comuna cu un presedinte ales de reprezentantii ABIR si ANBPR, care sa coordoneze activitatile profesionale teritoriale si sa pregateasca unificarea reala a bibliotecarilor. Al doilea lucru decis cu acest prilej avea in vedere unificarea sectiunilor profesionale – aspectul cel mai important al colaborarii.

In cadrul FABR, s-au desfăşurat numai în perioada 2000 – 2002 patru seminarii internaţionale, dintre care trei sub auspiciile EBLIDA şi unul în cooperare cu bibliotecile Institutului Francez, Consiliul Britanic şi Institutul Goethe. Seminariile s-au bucurat de o apreciere deosebită atât pe plan naţional cât şi european.

Potrivit înţelegerii iniţiale, au fost create secţiuni FABR comune ca premisă a trecerii la desfiinţarea asociaţiilor componente ale FABR şi înfiinţarea unei asociaţii naţionale cu secţiuni pentru toate tipurile de biblioteci. Acest lucru trebuie să se întâmple în anul 2004. In calitate de preşedinte al FABR, fidel înţelegerii, am trimis încă din primăvara acestui an scrisori în acest sens preşedinţilor acestor asociaţii, două dintre ele (ANBPR şi ABIDOB), recunoscând convenţia iniţială, au considerat totusi că nu este încă momentul desfiinţării acestor asociaţii. In această situaţie ce este făcut?

Presedintii de filiale au in mape un chestionar privind viitorul asociatiei noastre, la care sunteti rugati sa raspundeti. Timpul nu ne mai permite sa asteptam. Consiliul ABIR, la ultima sa reuniune aprecia ca sunt pregatite toate conditiile pentru realizarea unitatii bibliotecare. Asteptam si votul dumneavoastra.

Mostenirea departamentala, incapacitatea de cooperare, veleitarismul continua sa fie, din pacate, relele cele mai mari din biblioteconomia romaneasca. Consideram insa ca numai printr-un efort sustinut, care sa ne permita sa legam segmentele administrative izolate si sa eliminam veleitarismul pagubos putem realiza o adevarata unitate profesionala.

Relatii internationale

ABIR a incercat sa fie un factor activ in relatiile internationale priuvind profesia noastra, indeosebi relatiile cu institutiile europene. Am avut in vedere, in primul rand, EBLIDA (Biroul European al Asociatiilor de Bibliotecari si Specialisti in Stiinta Informarii), organism al Uniunii Europene, un fel de asociatie europeana. Apreciind activitatea noastra, in urma seminariilor de la Bucuresti, EBLIDA ne-a abonat gratuit la toate publicatiile sale, care pot fi consultate in prezent in biblioteca ABIR. Avem, de asemenea, bune relatii cu unele asociatii nationale europene. Primim publicatiile asociatiilor din Franta, Austria, Germania si Italia. Participam cu regularitate, la conferintele Asociatiei bibliotecarilor maghiari si acestia participa la conferintele noastre.

Imi cer scuze daca v-am obosit obligandu-va sa ascultati acest raport care unora, probabil le-a parut prea lung, dar va asigur ca el a cuprins doar o parte din activitatile desfasurate de asociatia noastra in anii pentru care am primit mandatul dumneavoastra.

N-as vrea sa inchei inainte de aduce multumirile noastre filialei Cluj a ABIR pentru efortul deosebit pe care l-a facut in organizarea acestei conferinte, conducatorilor de biblioteci, in fruntea carora se afla domnul director general al BCU, prof.univ.dr. Doru Radosav.

As vrea, de asemenea, sa-mi exprim gratitudinea pentru sprijinul financiar oferit de unele firme, cu care bibliotecile noastre coopereaza, ca cel putin in zilele conferintei sa nu mai avem sentimentul penuriei materiale. Multumesc in mod deosebit sponsorului nostru principal – de atatia ani – domnul Niculae Bolboasa

Prof.univ.dr. MIRCEA REGNEALĂ


https://docomomobrasil.com/revista-novo/public/journals/4/slot-deposit-dana/ https://revista.fdci.edu.br/ http://somehide.org/slot-gacor-maxwin/ http://dopovidi-nanu.org.ua/sites/default/files/slot-gacor/ http://istu.edu.ua/wp-content/uploads/2022/04/slot-deposit-pulsa/ https://theshillonga.com/public/journals/3/slot-deposit-dana/ http://epass.khnu.km.ua/slot-deposit-pulsa/ http://mev.khnu.km.ua/wp-content/uploads/2022/07/slot-pulsa/ https://anabaptismtoday.co.uk/public/site/slot-gacor/ http://ojs.khnu.km.ua/wp-content/uploads/2018/10/slot-deposit-dana/ http://csitjournal.khmnu.edu.ua/public/journals/1/slot-deposit-dana/ http://tmit.khnu.km.ua/wp-content/uploads/2022/10/slot-deposit-pulsa/ https://plum.co.az/wp-content/uploads/2022/10/slot-gacor/ http://csitjournal.khmnu.edu.ua/slot-deposit-pulsa/ http://upc.khnu.km.ua/wp-content/uploads/2022/10/slot-gacor/ https://kiadvany.magyarhonvedseg.hu/public/journals/2/slot-deposit-dana/ https://chasopys-ppp.dp.ua/public/site/slot-deposit-pulsa/ https://revistas.pge.sp.gov.br/styles/slot-deposit-pulsa/ https://www.ncst.mw/wp-content/uploads/slot-online/ https://anabaptismtoday.co.uk/public/journals/1/slot-deposit-pulsa/ https://jcsit.ir/ojs/public/site/slot-gacor-maxwin/ http://ojs.faculdademetropolitana.edu.br/public/site/slot-deposit-dana/ http://vocesyrealidadeseducativas.com/ojs/public/site/joker123/ http://conference.4moms.com/ https://www.publicacoes.unirios.edu.br/docs/manual/slot-deposit-pulsa/ https://rpto.ipleiria.pt/public/site/slot-gacor/ https://philol-izvestia.vspu.ru/docs/manual/slot-online/ https://fdci.edu.br/js/slot-gacor-maxwin/ http://philol-izvestia.vspu.ru/public/journals/1/rtp-live/ https://rpto.ipleiria.pt/slot-gacor/ https://revistabr.docomomobrasil.com/public/site/slot-gacor-2022/ https://malawidiaspora.gov.mw/slot-deposit-pulsa/ https://ijbtob.org/public/slot-gacor/ http://revistaaristas.tij.uabc.mx/public/slot-deposit-dana/ https://dopovidi-nanu.org.ua/ojs/styles/situs-slot-gacor/ http://ojs3.bkstm.org/public/journals/1/togel-online/ https://rpto.ipleiria.pt/styles/slot-deposit-pulsa/ http://app.fiepr.org.br/revistacientifica/public/site/slot-deposit-dana/ https://rbiad.com.br/public/journals/1/rtp-live/ http://epass.khnu.km.ua/js/slot-gacor/ http://revistaaristas.tij.uabc.mx/public/link-slot-gacor/ https://www.lotusobezitecerrahisi.com/wp-content/uploads/2022/10/slot-deposit-pulsa/ https://atps.psu.ru/public/slot-gacor/ https://penerbit.undip.ac.id/public/site/slot-gacor/ https://penerbit.undip.ac.id/pages/slot-deposit-pulsa/ https://jurnal.madiunkab.go.id/pages/slot-gacor-4d/ http://stikeskendal.ac.id/wp-content/uploads/2022/06/slot-deposit-pulsa/ https://sipesanantar.kaltimprov.go.id/slot-gacor/ https://binamarga.pu.go.id/uploads/videos/ http://stikesmuhbojonegoro.ac.id/wp-content/uploads/2022/10/bola88/ https://jurnal.madiunkab.go.id/public/site/slot-gacor-4d/ https://jurnal.madiunkab.go.id/public/journals/2/slot-deposit-pulsa/ https://revistas.infotegra.com/public/slot-gacor-4d/ https://perizinan.jambikota.go.id/frontend/web/slot-online/ https://sjlas.org/pages/togel-online/ https://jurnalergonomik3.ti.itb.ac.id/pages/slot-online/ https://www.saludtundama.gov.co/new/files/slot-gacor-terbaru/ https://ejournal.uinib.ac.id/jurnal/pages/slot4d/ http://sipenta.bappeda.tulungagung.go.id/storage/uploads/slot-gacor/ https://ejournal.uinib.ac.id/jurnal/pages/slot4d/ https://polman-bandung.ac.id/wp-content/slot-deposit-pulsa/ https://sipesanantar.kaltimprov.go.id/ https://stisnu-aceh.ac.id/wp-content/uploads/2022/10/togel-online/ http://glpi.campobom.rs.gov.br/public/ https://www.ncst.mw/wp-content/plugins/bar/