Raport de activitate al Secţiunii Periodice

RAPORT DE ACTIVITATE

SECŢIUNEA PERIODICE

2011-2015

2011

Întâlnirea Secţiunii Periodice, în cadrul celei de a XXII-a Conferinţe Naţionale a Asociației Bibliotecarilor din România

La această şedinţă au luat parte 18 persoane şi a participat  din partea Consiliului de Conducere  al ABR dna Mihaela Dragu.

Din cauza retragerii Bibliotecilor Centrale Universitare din București și Timișoara de la activitățile ABR, doamna Alexandra Enescu de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București și doamna Alina Muntyan de la Biblioteca Centrală Universitară „EugenTeodoran” din Timișoara au fost nevoite să-și prezinte demisia din funcțiile de președinte al Secțiunii Periodice și, respectiv, secretar al Secțiunii Periodice. Având în vedere situația prezentată, pentru ocuparea funcțiilor rămase vacante în urma demisiilor, se propune începerea alegerilor.

Pentru funcția de președinte al Secțiunii Periodice este aleasă dna Luminiţa Daniş, şef Serviciu Periodice la BCU Iaşi.

Pentru funcţia de secretar este aleasă dna Gabriela Jurubiță (filiala București) de la Universitatea din București, Facultatea de Litere, Catedra Științele Informării și Documentării.

Votul exprimat a fost secret și a fost centralizat de domnul Daniel Lungu, reprezentantal firmei E-nformation.

După încheierea alegerilor, s-au prezentat lucrările secțiunii:

• Gabriela Jurubiță prezintă lucrarea „Factorul de impact ISI în evaluarea publicațiilor seriale”;
• Doamna Violeta Moraru prezintă lucrarea „Modelul Conceptului FRBR aplicat Serialelor”;
• Doamna Luminița Daniș prezintă lucrarea „Scanarea ca mod de evidențiere a volumelor de reviste cu titlul distinct”.

2012

Întâlnire de lucru din 14-15 iunie 2012, la sediul Bibliotecii Naționale a României.

Tema acestei întâlniri a fost, la solicitatea membrilor secţiunii, „Factorul de impact, indicator de performanță științifică pentru reviste”.

Ordinea de zi:

– Factorul de impact, criteriu de evaluare al revistelor;

– Prezentarea lucrărilor din cadrul secțiunii;

– Adaptarea la noul ISBD;

– Discuții libere.

Gabriela Jurubiță (filiala București) de la Universitatea din București, Facultatea de Litere, Departamentul Ştiinţele Comunicării, Colectivul Științele Informării și Documentării, prezintă lucrarea „Valoarea factorului de impact ISI pentru biblioteci”.

Pornind de la definirea factorului de impact  ISI, Gabriela Jurubiţă prezintă importanţa indexării revistelor în baza de date Thomson Scientific (ISI) şi obţinerea unui factor de impact. Bibliotecile universitare şi cele specializate primesc foarte multe solicitări pentru consultarea revistelor ştiinţifice indexate ISI. În mediul ştiinţific internaţional dar şi românesc, cadrele didactice universitare şi cercetătorii sunt evaluaţi în funcţie de numărul de articole publicate în reviste cu factor de impact. Atât învăţământul superior, cât şi cercetarea ştiinţifică se bazează pe biblioteci pentru activitatea de informare şi documentare. Cercetătorii şi cadrele didactice se aşteaptă să primească informaţii despre reviste şi baze de date ştiinţifice de la biblioteca instituţiei (specializată sau universitară).

Timpul necesar pentru obţinerea unui factor de impact pentru o revistă indexată ISI Thomson este de minimum doi ani, iar pentru calcularea factorului de impact ISI se raportează numărul de citări obţinute în ultimii doi ani la numărul de articole publicate în ultimii doi ani.

Deşi folosită la nivel internaţional de către agenţii guvernamentale şi universităţi, evaluarea cu ajutorul factorului de impact ISI a fost adesea contestată. Pentru o parte dintre problemele ridicate de redactori şi autori, Thomson Reuters a dezvoltat şi implementat o serie de indicatori bibliometrici pe platforma Journal Citation Reports. Bibliotecarii trebuie să cunoască aceşti indicatori bibliometrici pentru a-şi putea ghida utilizatorii, pentru a putea analiza oportunitatea achiziţiei unor titluri de publicaţii seriale ştiinţifice sau pentru a înțelege cât de rapid revistele unui domeniu devin obsolescente, adică îşi pierd progresiv valoarea.

Utilizarea unei singure măsuri pentru a evalua domenii diferite este o imensă greșeală: ceea ce este foarte potrivit pentru un domeniu, pentru alt domeniu poate fi chiar inadecvat. O primă soluţie a Thomson Reuters a fost separarea științele exacte de științele sociale prin crearea a două ediții distincte ale Journal Citation Reports.

– Corelat cu această temă se face precizarea că bibliotecile universitare și specializate îşi pot planifica achiziţiile de publicaţii periodice îndreptându-și achizițiile de periodice către revistele cu un factor de impact cât mai bun.

– Pentru procesul de deselecție se poate evalua colecția de periodice indexate ISI cu ajutorul indicatorilor bibliometrici. Bibliotecile în care anumite reviste indexate ISI sunt foarte solicitate și au posibilitatea de a-și dezvolta colecția cu noi titluri de publicații seriale, pot apela tot la Journal Citation Reports.

– Se solicită un demers legat de împrumutul interbibliotecar pentru seriale, nu doar pentru cărţi. Acest lucru se impune atât pentru un articol dintr-un serial, cât şi pentru un fascicul în întregime în vederea completării colecţiilor împrumutate. Domnul prof. univ. dr. Mircea Regneală propune încheierea de acorduri reciproce între parteneri în vederea soluţionării acestei probleme.

– Se discută despre deficienţa de personal, despre lipsa fondurilor pentru achiziţia de periodice şi despre problema digitizării care ar trebui să se facă prin proiecte locale şi nu la nivel naţional.

Domnul Robert Coravu consideră că trebuie sesizat M.E.C.T.S. de către ABR în legătură cu sistarea  accesului la unele baze de date ştiinţifice, ca urmare a încheierii proiectului ANELIS pe data de 22 aprilie 2012.

Se aminteşte şi de ANELIS Plus care este un consorţiu de biblioteci universitare, universităţi şi institute de cercetare, care reuneşte 78 de membri şi care se  doreşte a fi continuatoarea proiectului ANELIS. În proiectul ANELIS Plus, CNCS ar trebui să contribuie cu 80% din sumă, iar bibliotecile universitare, universităţile şi institutele de cercetare cu 20% din suma totală.

Se poartă o discuţie vastă pe tema publicaţiilor online cu toate problemele aferente: cum se inventariază publicaţiile seriale online, cum se formează depozitul legal electronic, crearea unei legislaţii adecvate etc.

Se discută pe marginea multor situaţii concrete întâlnite în prelucrarea periodicelor.

2012

Întrunirii Secțiunii Periodice, în cadrul celei de a XXIII-a Conferințe Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România

Tema întâlnirii este „Periodicele între tradiţie şi inovare – realitatea în biblioteca secolul XXI”. La şedinţă participă 25 de persoane.

• D-na Gabriela Jurubiţă prezinte lucrarea „Procesul de peer-review în evaluarea publicaţiilor seriale ştiinţifice”.

Procesul de peer-review este cea mai veche și mai utilizată metodă de verificare a calităţii unui articol ştiinţific. Implementarea unui proces de peer-review conferă unei publicaţii seriale un statut de publicaţie academică, verificată şi acreditată din punct de vedere ştiinţific.

Lucrarea suscită un viu interes.

• D-na Violeta Moraru prezintă lucrarea „Corespondenţa ISBD-FRBR pentru seriale”.

În cadrul lucrării, dna Moraru a prezentat cerinţele funcţionale pentru înregistrări realizat de IFLA, modificările aduse de noul FRBR apărut în anul 2011 şi corespondenţa acestora cu fiecare zonă ISBD. În concluzie, există o corespondenţă directă între ISBD şi atributele manifestărilor din FRBR.

Se atrage atenţia asupra faptului că FRBR (Functional Requirements for Bibliographic Records) trebuie să stea la baza unui ghid de la catalogare şi propune organizarea unei echipe de lucru pentru realizarea acestui ghid.

O altă problemă discutată este necesitatea traducerii manualului UNIMARC apărut recent. Deoarece traducerea manualului ar presupune costuri ridicate, pe care bibliotecile româneşti nu şi le-ar permite, se propune formarea unei echipe formate din bibliotecari, buni cunoscătorii ai limbii engleze, care, pe bază de voluntariat, să traducă partea privitoare la publicaţii seriale din UNIMARC.

În ultimii ani, bibliotecile româneşti au avut acces la baze de date ştiinţifice, care reprezintă o sursă documentară foarte valoroasă, însă nu se regăsesc în cataloagele respectivelor biblioteci. Dna Violeta Moraru precizează faptul că aceste baze de date ştiinţifice pot fi catalogate şi că în ISBD (CR) există reguli în acest sens.

• Dna Rozalia Barta prezintă lucrarea dedicată memoriei domnului Constantin Mălinaş: „Afişul: importanţă, tradiţie, viitor”.

Biblioteca Universităţii din Oradea are o colecţie valoroasă de afişe, donată de fostul director, dl Constantin Mălinaş.

În lucrarea sa, dna Barta propune câteva definiţii ale afişului, pe care le şi interpretează, apoi analizează crearea unui afiş accentuând importanţa şocului vizual prezent în cele mai multe afişe. Realizând o scurtă trecere în revistă a colecţiilor de afişe din bibliotecile româneşti, se constată că doar în Biblioteca Academiei Române există o colecţie specială de afişe. Dna Rozalia Barta a început prelucrarea din punct de vedere biblioteconomic a colecţiei de afişe donate de dl Mălinaş, realizând o descriere bibliografică a acestora în catalogul bibliotecii şi cere sfaturi privitoare la evidenţa şi conservarea acestui tip de documente.

2013

Întâlnirea de lucru din 6 iunie 2013 de la Biblioteca Naţională.

La ședință participă 37 de persoane.

• Luminiţa Modan de la BCU „Carol I” din București, Biroul Periodice a prezentat lucrarea „ISBD (CR) – oportunitatea schimbării”.

Pentru început, este definit ISBD(CR) și sunt enunțate scopul și utilitatea acestuia. Se definesc resursele în continuare şi resursele integrate.

În continuare, dna Modan a prezentat pe rând sursele de informare pentru publicațiile seriale și sursele de informare  pentru resursele integrate, prezentând pentru fiecare zonă care este sursa principală care servește drept bază a descrierii.

În concluzii, dna Luminița Modan spune că diferenţa majoră dintre seriale şi resurse integrate este aceea că, în cazul serialelor, baza descrierii este întotdeauna primul număr sau cel mai vechi din colecţia bibliotecii, iar pentru resursele integrate baza descrierii este ultima actualizare.

Prin apariţia SR ISO 3297 în 2010 se confirmă faptul că diferitele versiuni media ale unei resurse în continuare au coduri ISSN diferite. ISSN-L este noua funcţionalitate prin care sunt reunite aceste versiuni media şi se numeşte “ISSN de legătură”.

O altă problemă dezbătută în cadrul întâlnirii a fost cea referitoare la descrierile analitice ale publicațiilor periodice care apar exclusiv online. Dna Luminița Modan își exprimă opinia cu privire la descrierile analitice ale acestor publicații, recomandând bibliotecilor să realizeze descrieri doar pentru acele periodice electronice la care biblioteca va putea păstra accesul și după încheierea perioadei de abonare. În caz contrar, utilizatorii vor regăsi informații în catalogul bibliotecii despre resurse documentare la care biblioteca nu mai are acces, creând astfel confuzii.

Dna Violeta Moraru de la Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați explică nevoia bibliotecilor județene de a realiza descrieri analitice pentru ziarele locale, care în ultima perioadă apar exclusiv online. Aceste ziare locale sunt gratuite, de cele mai multe ori nu păstrează o arhivă bine structurată, însă oferă informații prețioase despre și pentru comunitatea locală. Bibliotecile județene au rolul de a achiziționa, conserva și oferi documente și informații despre comunitatea locală pe care o deservesc.

Reprezentanții Bibliotecii Academiei Române ridică problema stocării în viitor a informațiilor, astfel încât, peste ani de zile să se poată realiza o bibliografie retrospectivă a resurselor online.

Doamna Luminița Daniș spune că ar trebui să existe un soft special care să permită stocarea acestor informații.

Mihai Constantinescu explică diferența dintre editorii care își construiesc arhive și cei care nu investesc în dezvoltarea acestor arhive. Pentru publicațiile care nu au o arhivă electronică, o soluție ar putea fi înființarea depozitului legal național la Biblioteca Națională a României și înființarea depozitelor legale electronice locale la bibliotecile județene.

Participanții întreabă cum se poate reglementa salvarea informației prezente doar online pe un server al bibliotecii județene sau al Bibliotecii Naționale. Doamna Nicoleta Rahme explică faptul că cea mai importantă problemă a Depozitului Legal Electronic este lipsa legislației care să reglementeze înființarea și funcționarea sa. Dumneaei amintește despre situația Marii Britanii care a avut nevoie de zece ani pentru a avea o asemenea lege și își exprimă speranța ca România să poată beneficia de experiența britanică și să aibă o lege a depozitului legal electronic într-un timp mult mai scurt.

În lipsa legislației privitoare la depozitul legal local, singura posibilitate a unei biblioteci de a salva și păstra informații din publicațiile electronice este semnarea unui acord de licență între bibliotecă și fiecare editor în parte. Biblioteca ar fi cea care ar crea un depozit digital (repository), pentru care va avea nevoie de importante resurse financiare pentru echipamentele hardware (server) și software. Într-un astfel de contract de licență vor fi specificate aspecte legate de acces, dreptul  de utilizare (de exemplu, pentru situațiile în care sunt solicitate copii ale unui document), despre instituția care păstrează arhiva și copia de siguranță, instituția care va crea metadatele, se va ocupa de diseminarea și valorificarea conținutului,  și se va preciza faptul că respectivul contract de licențiere se supune legislației în vigoare.

Se ridică problema atribuirii ISSN-urilor, pentru care domnișoara Teodora Ușurelu de la Biblioteca Naţională dă explicaţii de specialitate.

2013

Întrunirii Secțiunii Periodice, în cadrul celei de a XXIV-a Conferințe Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România din 2013

Tema conferinței  este „Biblioteca – cercetare, cunoaștere, cultură”. La şedinţă participă 27 de persoane.

• Dna Violeta Moraru de la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi prezintă lucrarea „Serialele electronice: Particularităţi ale descrierii”, precizând că această lucrare continuă tema lucrării prezentate de dna Luminița Modan de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, la întrunirea anterioară a Secțiunii Periodice.

Lucrarea doamnei Moraru a oferit participanților posibilitatea de a dezvolta discuția pe marginea problemelor ridicate de serialele electronice.

• Lucrarea de pionierat în bibliotecile din România este: „Importanţa afişelor în bibliotecile din România. Metode de păstrare a afişelor”, autor dna Rozalia Barta de la Biblioteca Universităţii din Oradea.

Lucrarea prezintă o imagine de ansamblu a colecțiilor de afișe din bibliotecile din România, ca rezultat al unei cercetări sociologice întreprinse de autoare.

Dna Barta apreciază că afișul sau foile volante ar putea ocupa un loc mai important în colecțiile din bibliotecile românești, deși situația prezentată în studiul său relevă faptul că activitatea de colecționare a afișelor în biblioteci cu excepția unor instituții bibliotecare, de regulă regionale, sau naționale, nu reprezintă un punct important în strategia de dezvoltare a colecțiilor bibliotecilor.

Întrebată ce standard de descriere se folosește pentru descrierea bibliografică a afișelor, dna Barta indică ISBD General. De asemenea, în planurile de viitor ale dnei Barta se numără constituirea afișelor ce au ca temă centrală Mihai Eminescu.

• Următoarea lucrare, prezintă tot rezultatele unui studiu sociologic: prep. univ. drd. Gabriela  Jurubiţă de la Universitatea din Bucureşti prezintă lucrarea: „Perspectiva editorilor şi a autorilor privind evaluarea publicaţiilor seriale ştiinţifice româneşti: studiu de caz”.

În vederea analizării stadiului actual al revistelor științifice românești, Gabriela Jurubiță a realizat două chestionare: unul adresat autorilor de articole științifice și unul adresat editorilor de reviste științifice românești.

La încheierea prezentării s-au discutat probleme legate de relevanța evaluării revistelor științifice pentru biblioteci și bibliotecari: utilizatorii bibliotecilor universitare și specializate au nevoie de astfel de informații și se așteaptă de la bibliotecari să le cunoască. Multe cadre didactice universitare sunt sau devin editori de reviste științifice și doresc să obțină recunoașterea națională și internațională pentru revista lor. Alți utilizatori doresc să publice în reviste recunoscute național și, mai ales internațional. În ambele situații, aceștia vin la biblioteca universitară pentru a obține astfel de informații, însă puțini bibliotecari au timp să se informeze în această privință. În privința evaluării naționale, Consiliul Național de Cercetare Științifică asigură evaluarea revistelor științifice românești.

• Dna Ioana Mitea de la Biblioteca Națională a României prezintă lucrarea: „Cronica teatrală în presa românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea”.

Prima jumătate a secolul al XIX-lea a fost perioada care a rămas în istorie ca perioada de început pentru  teatrul românesc. În această perioadă a avut loc o evoluţie foarte rapidă, care a fost posibilă datorită faptului că teatrul era, pe lângă literatură, învăţământ şi presă, parte a mişcărilor ce militau pentru progresul naţiunii, pentru unitatea şi independenţa statului român, şi datorită activităţii unor mari personalităţi românești. Critica dramatică a început să apară mai des în presa vremii: Curierul românesc la Bucureşti, Albina românească la Iaşi, Gazeta de Transilvania la Braşov şi cele treisprezece numere apărute ale Gazetei Teatrului Naţional, care s-a bucurat de colaborarea lui Costache Negruzzi de la Iaşi. Cronicile publicate în periodicele vremii au avut rolul de a motiva dezvoltarea teatrului românești.

• Silviu Nedelcu, student la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, Secția Ştiinţe ale Informării şi Documentării prezintă lucrarea „Revistele Bisericii Ortodoxe Române în perioada comunistă (1945-1989): aspecte generale”.
• Lucrarea este structurată în două părți: Statutul Bisericii Ortodoxe Române în perioada regimului comunist și Revistele editate de Biserica Ortodoxă Română în perioada regimului comunist.

2014

Întrunirea de lucru a Secțiunii Periodicedin 5 iunie 2014 de Biblioteca Națională a României

Temele întâlnirii sunt: „Criteriile CNCS de evaluare a revistelor științifice românești” și „Noi aspecte ale prelucrării publicațiilor periodice electronice”. La şedinţă participă 33 de persoane.

• Dna Gabriela Jurubiță de la Universitatea din București prezintă lucrarea „Bibliotecile și criteriile de evaluare ale revistelor științifice românești de către CNCS (domeniile umaniste)”.

Lucrarea începe cu precizarea utilității evaluării CNCS (criteriu de evaluare a cadrelor didactice universitare și a cercetătorilor) și scopul urmărit de CNCS în evaluarea revistelor științifice românești (creșterea vizibilității lucrărilor științifice românești pe plan internațional). Legătura dintre evaluarea revistelor românești de către CNCS și biblioteci este făcută de utilizatorii-cheie ai bibliotecilor universitare și specializate: cercetătorii și cadrele didactice care sunt cititorii, autorii și uneori editorii revistelor științifice. Aceștia apelează la bibliotecă pentru orice tip de informații privitoare la publicațiile seriale științifice și se așteaptă să primească suport de la bibliotecă în acest sens. Rolul bibliotecilor din învățământ este acela de a asigura suportul infodocumentar pentru învăţământul universitar şi cercetarea ştiinţifică avansată. Ca atare, bibliotecarii trebuie să știe cum sunt evaluate revistele științifice în România pentru a-și putea îndruma utilizatorii. Astfel, bibliotecarii pot oferi informații utilizatorilor cu privire la procedurile de evaluare CNCS a revistelor științifice (recomandând pachetul de informații disponibil pe site-ul CNCS: http://www.cncs-nrc.ro/wp-content/uploads/2012/05/Pachet-informatii-reviste-Final-2012.pdf și poate ajuta cu informații privitoare la indexarea în bazele de date internaționale (BDI).

În concluzii, s-au făcut recomandări pentru utilizatorii dornici de informații privind evaluarea CNCS pentru revistele lor: realizarea și actualizarea permanentă a unei pagini web a revistei (conform recomandărilor); indexarea revistei în bazele de date internaționale; distribuirea revistei în bibliotecile naționale și din străinătate; respectarea obligativității depozitului legal; implementarea și/sau perfecționare unei politici peer-review; traducerea articolelor într-o limbă de circulație internațională sau, cel puțin a titlurilor, cuvintelor-cheie și abstractelor; alegerea în conducerea și colegiul redacțional a unor prestigioase persoane ale domeniului și un tiraj de minim 150 de exemplare pentru revistele tipărite.

Pe parcursul prezentării lucrării s-au purtat discuții privind depozitul legal. La punctul 10 din condițiile preliminare de eligibilitate pentru evaluarea CNCS se precizează: „Respectarea obligaţiei de depozit legal, inclusiv de către revistele care apar on-line (revista trebuie să figureze în formă tipărită în catalogul on-line al Bibliotecii Naţionale a României) şi trimiterea, începând cu anul 2011, unui exemplar din revistă la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.” Dna Dina Paladi, șef serviciu Depozit Legal la Biblioteca Națională a României precizează faptul că Biblioteca Națională nu primește la Depozit Legal publicațiile online. Se acceptă primirea revistelor online pe CD, însă este foarte important ca respectivul CD să fie însoțit de precizarea faptului că revista apare exclusiv online și adresa web a revistei. S-a întâmplat de multe ori ca reviste online să trimită CD-uri cu numere din reviste, fără aceste precizări, iar Biblioteca Națională a identificat revista ca fiind „publicație electronică” și nu „publicație online”.  Dna Dina Paladi precizează că există nevoia creării unui Depozit Legal Digital Online, însă aceasta este o problemă nouă în biblioteconomie pentru care se caută soluții. Deocamdată nicio țară nu a reușit să înființeze un Depozit Legal Digital.

Domnul președinte, prof. Mircea Regneală ridică problema intangibilității: legea depozitului legal nu precizează în ce condiții se pot consulta publicațiile aflate în depozitul legal. Dna Dina Paladi recomandă consultarea Ghidului de aplicare a legii depozitului legal, disponibil online pe pagina Bibliotecii Naționale a României. În acest ghid se precizează că prin decizie managerială documentele din cadrul Depozitului Legal pot fi date spre consultare în sala de lectură „cu scop de studiu și cercetare”.

Se atrage atenția asupra revistelor editate de școli: acestea sunt, unele, incorect editate, respectă cu strictețe disciplina Depozitului Legal, însă sunt mult prea numeroase și nici nu prezintă interes pentru cititori, însă necesită extrem de mult spațiu de depozitare și, făcând parte din Depozitul Legal nu pot fi casate. Dna Daniș întreabă dacă revistele școlare nu se pot constitui într-un fond special la inspectoratele școlare sau altundeva, unde ar fi mai apreciate. Dna Paladi spune că nu trebuie să judecăm valoarea documentelor primite, iar dl. Regneală amintește cazul revistei Liceului Lazăr, unde au fost publicate articole scrise de Mircea Eliade și Nicolae Iorga. Numerele în care au fost publicate aceste articole s-au păstrat doar la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

O altă problemă ridicată a fost cea a corectitudinii datelor introduse de Centrul Național ISSN în ISSN Portal. Dra Teodora Ușurelu, responsabilă cu introducerea acestor date explică procedura: editorii, pentru a primi un ISSN, trebuie să completeze un formular; datele transmise de aceștia sunt date pe propria răspundere, iar Centrul Național ISSN nu are cum să verifice datele. De câte ori au posibilitatea, sunt verificate datele, mai ales că au existat situații în care s-au solicitat ISSN-uri pentru reviste fictive, care aveau colective de redacție fictive. Unii comercianți apelează la această strategie pentru broșuri, pliante și alte tipărituri deoarece în normele de aplicare a Codului Fiscal se precizează că publicațiile care au ISSN sau ISBN plătesc un TVA redus la doar 9%.

Se ridică problema descrierii revistelor în cataloagele online ale bibliotecilor. Dna Alexandra Enescu precizează că bibliotecile descriu revistele electronice achiziționate individual, însă revistele din bazele de date nu sunt și nu pot fi descrise în cataloagele online ale bibliotecilor.

2014

Conferința Națională ABR, Cluj-Napoca, 4 septembrie

Tema Conferinței este „Bibliotecile – acces deschis la educație și cultură”. La şedinţă participă 27 de persoane.

• Dna Rosalia Barta de la Biblioteca Universității din Oradea prezintă o nouă lucrare din seria începută cu câțiva ani în urmă pe interesanta temă a afișelor. Anul acesta dna Bartha prezintă lucrarea „Afişul ca sursă de învăţare în mediul universitar”.

Dna Bartha a prezentat trei studii de caz pentru a demonstra oportunitatea afișului ca resursă de învățare pentru studenții care studiază limba și literatura română. Primul studiu de caz este intitulat „Reconstituirea unei epoci culturale/literare”. Pornind de la un afiş al vremii, se poate vedea istoria primei întâlniri posibile dintre Iosif Vulcan şi Mihai Eminescu, cu prilejul unei piese de teatru. Cel de-al doilea studiu de caz, „Evoluţia vieţii literare pe plan local”, prezintă afişele celor mai importante cenacluri literare din oraşul de pe malurile Crişului Repede, precum şi cele care anunţau evenimentele organizate de redacţia revistei Familia, care demonstrează cum se poate reconstitui evoluţia vieţii literare din cadrul unei comunităţi locale. Cel de-al treilea studiu de caz, „Personalităţi importante ale literaturii” prezintă afișe ale evenimentelor organizate de UNESCO cu prilejul celebrării pe parcursul anului centenar 1989 a poetulului naţional Mihai Eminescu, care a fost înscris în calendarul marilor aniversări UNESCO.

În concluzie, dna Barta a subliniat utilitatea afișului pentru cadrele didactice din învățământul superior, acesta reprezentând, din păcate, o sursă de învățare exploatată insuficient. Operarea acestora se poate realiza cu costuri minimale în spații deloc pretențioase din mediul universitar. Afișul poate fi utilizat cu succes în vederea completării informațiilor din sursele primare pentru a simula dezbateri vii între studenți și cadre didactice. Prin scoaterea la lumină a afișelor, acestea pot deveni o punte de legătură între trecut și prezent, împlinindu-și în continuare funcția de comunicare.

• În continuare, dna Gabriela Jurubiță a prezentat lucrarea „Criza publicațiilor seriale științifice: între explozia informațională și spirala preţurilor”.

Dna Daniela Aldea, de la Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galaţi prezintă lucrarea „Biblioteca Județeană V.A. Urechia – istoric”, care se înscrie foarte bine în tema generală a conferinței. Lucrarea deschide o serie de prezentări pe această temă și a fost sugerată de președinta secțiunii la ultima întâlnire a Secțiunii Periodice. Lucrarea dnei Aldea a prezentat istoricul Bibliotecii “V.A. Urechia” din Galați în care a inserat informații despre înființare, evoluție, importanță în cadrul comunității și cele mai importante activități curente.

• Dl Mihai Constantinescu a prezentat lucrarea „Studiu de caz asupra utilizării bazelor de date cuprinse în proiectul ANELiS”.

Lucrarea analizează proiectul ANELIS din perspectiva costurilor şi a beneficiilor acestuia, punând în balanţă costul bazelor de date ştiinţifice achiziţionate prin intermediul acestui proiect şi statisticile de utilizare ale acestor baze de date. Este urmărită evoluţia raportului dintre cost şi utilizare pentru fiecare bază de date achiziționată în cei trei ani de existență a proiectului şi sunt formulate observaţii referitoare la situaţiile speciale întâlnite.

În concluzie, bazele de date nu își dovedesc adevărata utilitate decât atunci când sunt achiziționate timp de mai mulți ani. Statistica utilizării bazelor de date trebuie urmărită la intervale regulate și nu doar o dată pe an. Trebuie intervenit prin promovare atunci când situația o cere.

2015

Întâlnirea de lucru a Secţiunii Periodice din 15 mai a avut loc la Biblioteca Natională.

Tema întâlnirii a fost: „Serviciul periodice în bibliotecile din ţară, între tradiţie şi modern”.

La întrunire au participat 40 de persoane. Au fost prezentate trei lucrări:

• „Centrul Naţional ISSN: între tradiţie şi modernitate” autor Aurelia Perşinaru, coordonator Centrul Naţional ISBN-ISSN-CIP din BNR;
• „ROAD – Catalogul resurselor ştiinţifice online cu acces deschis” autor Teodora Uşurelu, Centrul Naţional ISBN-ISSN-CIP din BNR;
• „Serviciul Periodice al BCU Iaşi” autor Luminiţa Daniş de la BCU Iaşi.

Toate cele trei lucrări au generat discuţii în legătură cu

• Migrarea publicaţiilor de la ISBN la ISSN;
• Periodice scoase de instituţii şcolare;
• Particularităţi şi detalii din prelucrarea bazată pe UNIMARC.

Data: 10.09.2015

Întocmit,

Luminiţa Daniş, preşedinte Secţiunea Periodice ABR