Raport de activitate al Secțiunii Catalogare-indexare

RAPORT DE ACTIVITATE

SECŢIUNEA CATALOGARE-INDEXARE

2012-2015

 

Raportul prezent constituie o trecere în revistă a activităţilor Secţiunii de Catalogare-Indexare a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR), perioada 2012-2015. Sunt consemnate, în ordine cronologică, cele 4 conferinţe naţionale precum şi întrunirile de lucru desfăşurate în perioadele dintre conferinţele naţionale.

 

2012, 20-22 iunie 2012, Bucureşti (întâlnire de lucru)

– Prima parte a sesiunii de lucru a debutat cu punerea în discuţie şi soluţionarea unor probleme întâlnite de catalogatori în activitatea lor specifică (ex.: Statutul publicaţiilor OSIM, resurse diferite cu același ISBN, resurse multivolum cu ISBN la primul volum și cu ISSN la volumele următoare ,etc.)

– programată din sesiunea de lucru din iunie 2011, prezentarea FRBR-ului a fost făcută de O. Beșchea (BCU Iași) pentru a reaminti vocabularul specific. Au fost descrise, succint, entităţile şi relaţiile celor trei grupe ale modelului FRBR, FRBR-izarea UNIMARC-ului (prin crearea de noi câmpuri pentru identificarea punctelor de acces – Titlu, Creator, Subiect – la nivelul Lucrărilor şi Expresiilor)

– Constanţa Dumitrăşconiu, coordonatoarea Ghidului naţional de catalogare, a făcut o paralelă între formele de conţinut ISBD şi tipurile de conţinut RDA. Astfel s-a putut observa că ISBD-ul este bază pentru descrierile bibliografice în aproape toate codurile moderne de catalogare. Terminologia zonelor (de la zona 0 la zona 8) şi subzonelor ISBD se regăseşte, în mare parte neschimbată, în cea a secţiunilor corespondente din RDA

– Coca Stanciu (Biblioteca Politehnică Bucureşti) şi Luminiţa Berechet (Biblioteca Academiei Române Bucureşti) au prezentat exemple de resurse electronice descrise bibliografic în cele două formate MARC (UNIMARC şi MARC21), analizând corespondenţa câmpurilor

– Constanţa Dumitrăşconiu a prezentat o listă cu termenii utilizaţi pentru marcarea funcţiilor responsabilităţilor şi codurile aferente din Anexa C a RDA.

– În final s-a stabilit:

  • continuarea activităţii pentru realizarea chestionarului (trimis bibliotecilor din ţară) care va evidenţia sistemele şi formatele utilizate în bibliotecile din România (resp. Mihaela Dragu, BAR Bucureşti);
  • finalizarea listei cu termenii utilizaţi pentru marcarea funcţiilor responsabilităţilor (termen: 1 noiembrie 2012, resp. Constanţa Dumitrăşconiu);
  • continuarea activităţii de selectare a exemplelor de înregistrări bibliografice în cele două formate mai cunoscute (UNIMARC şi MARC21) şi pe suporturi diferite;
  • finalizarea documentului referitor la descrierea lucrărilor publicate în mai multe volume, părţi, fascicule (resp. Mihaela Cristea, Timişoara);
  • continuarea stabilirii corespondenţei  UNIMARC-MARC21, cu exemple pe tipuri de resurse, pe câmpuri şi subcâmpuri;

– capitolele/subcapitolele RDA care au fost repartizate pe persoane:

  • identificarea titlurilor manifestărilor (cap.2.3 RDA) (resp. BAR);
  • descrierea suporturilor (cap.3 RDA) (resp. BJ „V.A.Urechia” Galaţi);
  • titlurile preferate ale lucrării (cap.6.2 RDA) (resp. Aurelia Mircescu, BNR);
  • identificarea persoanei (cap.9 RDA) (resp. Olga Beşchea, BCU „Mihai Eminescu”Iaşi)

 

A XXIII-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (Galați, 2012)

Cea de-a XXIII-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România, cu tema „Tradiţie şi inovare”, a avut loc la Universitatea „Dunărea de Jos”, din Galaţi, în perioada 29-31 august 2012. Organizatorii evenimentului au fost Biblioteca Universităţii „Dunărea de Jos” şi Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”. Tema secţiunii de catalogare a fost „Schimbare şi continuitate în descrierea documentelor”.

– Înainte de prezentarea lucrării ”Zona 0”, moderatorul întâlnirii, Olga Beșchea (BCU Iași) – a expus, succint, evoluţia descrierii bibliografice, prezentând principalele etape ale schimbărilor în descrierea catalografică şi făcând referire la: Principiile lui Seymour Lubetzky, Principiile de la Paris, noile Principii Internaţionale de Catalogare (2009) şi codul internaţional de catalogare RDA (2010); s-a specificat că în întâmpinarea acestui cod (RDA) şi a noilor Principii de catalogare au venit şi ediţiile cele mai recente ale UNIMARC-ului (ed. 3/2008) şi ale ISBD-ului/2007 (completat şi modificat în 2010/2011 ) adaptate conceptelor FRBR.

A fost menţionată cea mai recentă schimbare în descrierea bibliografică – ediţia consolidată a ISBD-ului, publicată în iulie 2011, care include o nouă zonă – Zona 0 – rezervată formei conţinutului şi a tipului de suport ale resursei descrise. Deoarece termenii folosiţi pentru desemnarea generală a materialului (DGM), nu mai satisfac noile reglementări impuse de modelul conceptual FRBR s-a creat această nouă zonă care să facă distincţia între forma de prezentare a conţinutului resursei şi tipul suportului. În acest context, lucrarea Catrinei Căluian (BJVAU Galaţi) prezintă sintetic ”Zona 0”. Autoarea a făcut referire la:

  • scopul Zonei 0
  • descrierea celor trei elemente componente
  • termenii folosiţi în descrierea resursei pentru:

– forma conţinutului

– calificarea conţinutului

– tipul de suport

– Aceste elemente au fost apoi ilustrate în exemple semnificative prezentate pentru a clarifica şi pentru a pune în practică noţiunile teoretice, dar şi de a confirma importanţa şi utilitatea acestei zone pentru identificarea resurselor.

 

2013, București, 19-21 iunie (întâlnire de lucru)

– Întâlnirea a debutat cu intervenția Voichiţei Dragomir (BCU Bucureşti) referitoare la politicile de catalogare şi procedurile de lucru stabilite de biblioteci, în funcție de sistemele de bibliotecă adoptate.

– C. Dumitrăşconiu a specificat că bibliotecile centrale universitare şi bibliotecile universitare şi-au alcătuit ghiduri proprii de lucru, bazate atât pe standardele internaţionale de catalogare în vigoare cât şi pe regulile impuse de formatele de lucru ale sistemelor de bibliotecă adoptate, ţinând seamă de performanţele fiecărui sistem de bibliotecă. Bibliotecile publice sunt în curs de a-şi realiza politicile de catalogare şi procedurile de lucru.

– Mihaela Dragu (BAR) a prezentat rezultatul obţinut în urma chestionarului lansat către bibliotecile din ţară, chestionar prin care s-a dorit a se cunoaşte formatele şi sistemele de bibliotecă folosite de bibliotecile din România, precum şi avantajele/dezavantajele sesizate de catalogatori, după o experienţă de lucru deja de ceva ani.

– Concluziile generale relevă faptul că majoritatea bibliotecilor care lucrează în regim informatizat folosesc sisteme de bibliotecă bazate pe formatul Unimarc (B+A). Ca excepţie – Biblioteca Universităţii Politehnica lucrează în Aleph cu aplicaţie MARC21. Alte biblioteci lucrează în sisteme bazate pe formate proprii.

– În continuare, Maria Buturugă (BAR), a prezentat subcapitolul 2.4 al secţiunii 1 a RDA – ”Menţiune de responsabilitate”, subcapitol pe care şi l-a asumat în vederea includerii problemelor tratate în Ghidul naţional de catalogare.

– Colega noastră a prezentat stipulaţiile RDA din punct de vedere teoretic, urmând ca fiecare regulă să fie însoţită de exemple,

– Capitolul 3 al secţiunii 1 a RDA – „Descrierea suporturilor”- a fost prezentat de Caty Caluian (BJVAU Galaţi), care a punctat reguli generale privind descrierea suporturilor, a tipului mediului sau a tipului suportului, reguli de bază în înregistrarea extinderii și extinderea resurselor cartografice și a partiturilor, a imaginilor statice, a textelor și a formelor tridimensionale. Au fost prezentate, apoi, reguli de bază în înregistrarea dimensiunilor precum și dimensiuni fundamentale (cărți poștale, cartușe, casete, discuri, diafilme, microfișe, folii transparente, diapozitive), dar și reguli de bază în înregistrarea materialelor  aplicate, suporturi pentru aparate tehnice etc.

– De traducerea Capitolul 9 al secţiunii 3 a RDA – ”Identificarea Persoanelor” s-a ocupat Cristina Solinschi (BCU Iași) și s-a vorbit despre numele de persoane preferate, despre formele numelor de persoane în limbi diferite, despre creatori femei identificate doar prin numele soțului, despre nume de familie compuse, nume de familie separate de prefixe sau care includ articole și prepoziții, nume care conțin titluri nobiliare, nume care includ nume patronimic, nume de persoane regale, expresii care constau într-un prenume sau prenume precedat de un termen de adresare, variantele de nume pentru persoane, nume seculare și nume religioase, nume recente, alternative lingvistice pentru nume, nume de suverani, parte de nume urmată de un prefix, date asociate cu o persoană, regi,  consoarte și urmași ai persoanelor regale, titluri de noblețe, papi, sfinți, persoane cu vocație religioasă, forme complete ale numelui.

– Olga Beșchea a prezentat apoi  Anexa A a RDA – ”Capitalizarea/Regimul majusculelor”. Această Anexă a ghidului devenind un instrument de lucru pentru bibliotecarii din România, s-a convenit să fie începută prezentarea regimului majusculelor cu particularitățile limbii române, fiind urmate de particularitățile limbilor engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, portugheză, rusă, maghiară, etc. S-a vorbit despre majusculele la nume de persoane, familii, colectivităţi şi locuri, la titluri de lucrări, la titluri de manifestări, la menționare de ediții, la numerotarea serialelor, la numerotarea în cadrul seriilor și subseriilor și la note.

– De subcapitolul 6.2 al secţiunii 2 a RDA – ”Titlul lucrării” s-a ocupat Aurelia Mircescu (BN). Au fost prezentate regulile de bază de înregistrare a titlurilor lucrărilor (sfera de acțiune, sursele de informații, majuscule, accente și alte diacritice, articole inițiale, abrevieri, etc.), titlul preferat al lucrării și variantele titlului lucrării.

– La titlul preferat al lucrării au fost specificate: sfera de acțiune, sursele de informații, regulile generale în alegerea titlului preferat pentru lucrările create după 1500, lucrările create înainte de 1501, ciclurile și povestirile cu mai multe versiuni, manuscrisele, incunabulele, precum și înregistrarea titlului preferat al lucrării sau al compilației lucrării. În ce privește variante la titlul lucrării, pe lângă sfera de acțiune și sursele de informații, au fost prezentate și regulile generale de înregistrare a variantelor titlului lucrării, formele lingvistice alternative ale titlurilor lucrărilor precum și alte variante la titlurile lucrărilor.

– Coca Stanciu (Biblioteca Universității Politehnica București) împreună cu Luminița Berechet (BAR) au prezentat ”Corespondența zonelor/subzonelor ISBD/RDA cu câmpurile/subcâmpurile formatelor Unimarc și Marc 21 ”. Materialul a excelat prin alegerea unor exemple edificatoare pentru problemele puse în discuţie şi a arătat, totodata, practicile folosite de cele două biblioteci, care lucrează în formate diferite (UNIMARC/MARC 21).

– În continuare, Constanța Dumitrășconiu a prezentat capitolul 11 al secţiunii 3 a RDA –  ”Identificarea  colectivităților”: regulile generale în identificarea colectivităților, numele colectivităților (înregistrarea, numele preferate, nume variante), locuri și date asociate colectivităților, instituții asociate, limba și adresele colectivităților, domeniul de activitate și istoricul colectivității, identificator pentru colectivitate, construirea punctelor de acces care să reprezinte colectivitățile.

– Întâlnirea s-a încheiat cu asumarea altor probleme de tratat în cadrul grupului de lucru:

– Maria Buturugă (BAR) – 2.3 Titlul (RDA – capitol 2/secţiunea 1)

– C. Caluian (BJVAU Galaţi) – capitol 7 (RDA) – Descrierea conţinutului

– Voichiţa Dragomir (BCU Bucureşti), Luminița Berechet (BAR), Mihaela Dragu (BAR) – traducerea Glosarului RDA

–  Coca Stanciu (BUPB) şi Luminița Berechet (BAR) vor continua corespondenţele UNIMARC/MARC 21 cu RDA

– Prezent la întâlnirea catalogatorilor, dl. prof. Mircea Regneală, președintele ABR, a fost abordat direct în legătură cu materialele de lucru necesare alcătuirii Ghidului național de catalogare. S-a solicitat găsirea unei modalități de accesare a RDA-ului, ultima variantă. Am fost asigurați de tot sprijinul posibil din partea ABR-ului.

 

A XXIV-a Conferinţa Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (2013)

A XXIV-a Conferinţa Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR), cu tema „Biblioteca – cercetare, cunoaştere, cultură”, ce a avut loc la Biblioteca Universității din Oradea, în perioada 4-6 septembrie 2013. Secţiunea Catalogare – Indexare (S3), cu tema: Descrierea bibliografică şi Accesul la resursele bibliografice

Lucrările prezentate au făcut referire la codul internaţional RDA, mai precis la noutăţile aduse conţinutului descrierii bibliografice şi înregistrării punctelor de acces (autorităţi) dar şi la deficienţa majoră a acestui cod internaţional – lipsa formei de prezentare.

 

  1. “Noutăţi în RDA”/Aurelia MIRCESCU, Biblioteca Naţională a României

Lucrarea face o trecere în revistă a anexelor RDA şi a terminologiei. De asemenea, un spaţiu deosebit îl ocupă diferenţele între AACR2 şi RDA privind abrevierile.

S-au purtat discuţii pe marginea noilor reguli impuse şi pe necesitatea adaptării unora dintre acestea astfel încât să nu intervină îngreunare a muncii catalogatorului, dat fiind faptul că unele reguli sunt ambigue şi lasă la latitudinea catalogatorului decizia finală.

Este ştiut faptul că, în prezent, Library of Congress a început implementarea noului cod de catalogare, iar la nivel european există un grup de interes privind RDA: EURIG – European RDA Interest Group

 

2. ”Accesul la resursele bibliografice” ( RDAccesul)/Olga BEŞCHEA, Biblioteca Centrală  Universitară “Mihai Eminescu” Iaşi

Rezultatul schimbărilor fundamentale în catalogare duce la crearea unor OPAC-uri (cataloage de bibliotecă) integrate, orientate spre resurse (folosindu-se ISBD-ul ca bază în descrierile tuturor aspectelor resurselor din biblioteci – inclusiv conţinutul, suporturile, tipurile de producere). În acest sens, cataloagele de bibliotecă  actuale  au tendinţa :

–  de a renunţa la duplicarea înregistrărilor bibliografice prin utilizarea unuia dintre principiile FRBR, anume principiul colocării;

– de a restructura dezvoltarea interfeţelor de bibliotecă în sensul dorinţelor utilizatorilor;

– de rafinare a regulilor de catalogare – atât descriptivă cât şi tematică, precum şi a terminologiei privind indexarea subiectelor;

– de a utiliza, cu preponderentă, full-textul etc.

Cerinţele noilor principii internaţionale de catalogare (ICP), privind punctele de acces, vin în întâmpinarea evoluţiei solicitărilor utilizatorilor

  • Problema actuală este cum trebuie gestionate relaţiile între modelul FRBR, noile principii internaţionale de catalogare (ICP), ediţia consolidată a ISBD şi noul cod internaţional de catalogare (RDA) ?
  • Discuţiile actuale între catalogatori fac referire, preponderent, la D(descriere) şi mai puţin la A(acces), poate şi pentru că RDA nu pomeneşte despre indexare şi despre afişare, ambele vitale pentru realizarea ACCESULUI la resursele bibliografice.
  • Tot „universul” bibliografic poate fi organizat eficient cu condiţia unei osmoze continue între teorie şi practică. Asistăm actualmente la o marcantă influenţă şi presiune din partea teoreticului asupra tuturor practicilor consolidate, influenţă care sugerează ruperea de orice practică din trecut şi  lasă loc modelelor şi instrumentelor noi.
  • E clar că RDA pune accentul pe informația necesară a descrie o resursă şi nu pe forma de prezentare a acestei informaţii, iar prezentarea conform ISBD (zone, elemente, punctuaţie) este considerată ca o simplă opţiune de afişare şi tratată într-o Anexă.

– Se ştie că punctele de acces, conform RDA, descriu entităţi. Fiecare entitate are atribute de găsire, de identificare, de motivare, etc. (conform  FRBR). Pentru exemplificare au fost enumerate:

  • Noile câmpuri definite pentru punctele de acces –TITLU
  • Noile câmpuri, subcâmp. şi coduri definite pentru p. de acces – CREATOR
  • Noile câmpuri, subcâmpuri şi coduri definite pentru p. de acces – SUBIECT:
  • Noile câmpuri, sbcp. şi coduri pentru p. de acc. : altă resp.  –  CONTRIBUTOR
  • Noile câmpuri pentru identificarea Lucrărilor şi a Expresiilor conținute în Manifestări
  • Noile câmpuri definite pentru punctele de acces TITLU (la nivelul Expresiei)

După prezentarea lucrărilor au urmat discuţii referitoare la Marc 21, la modul în care sunt folosite deja câmpurile punctelor de acces ( Agneta Lovasz – Biblioteca Politehnică Timişoara) sau la corespondenţa acestor câmpuri în Unimarc (Cristina Olănuţă – BAR-Iaşi, Mihaela Dragu – BAR Bucureşti)

 

A  XXV-a Conferinţă Naţională a ABR (2014)

– Lucrările Secţiunii Catalogare–Indexare din cadrul celei de-a XXV-a Conferinţe Naţionale a ABR s-au desfăşurat în data de 4 septembrie 2014, la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

– Domnul Aron Bustya, reprezentant al firmei Qulto, a prezentat lucrarea Discovery Service în Qulto OPAC 3.0.

– Prima lucrare din cadrul secţiunii, cu titlul Termeni de tezaur pe baza CZU în TINREAD, a fost susţinută de către doamnele Georgeta Pădureanu şi Mihaela Mohan, de la Biblioteca Universităţii din Craiova. Lucrarea s-a axat pe expunerea modului în care se realizează o înregistrare de autoritate în TINREAD, plecând de la înregistrările elaborate în propria bibliotecă.

– Doamna Simona Mureşan de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a prezentat lucrarea cu titlul Tipuri de documente prelucrate în Aleph – colligatum, care a adus în atenţia auditoriului provocarea pe care o constituie pentru orice catalogator descrierea bibliografică a acestui tip special de document, cu deosebire în zona notelor şi legăturilor.

– Cea de-a treia prezentare, aparţinând doamnei Olga Beşchea (BCU „Mihai Eminescu”, Iaşi), a urmărit Stadiul realizării Ghidului Naţional de Catalogare. Au fost urmărite, punctual, capitolele dezvoltate până în prezent: ISBD, descrierea pe niveluri, formatele de lucru utilizate în bibliotecile din România, atât pentru înregistrările bibliografice, cât şi pentru cele de autoritate, câmpurile 740-742 din UNIMARC / B, corespondenţa dintre zona 0 a ISBD şi câmpurile 336, 337, 338 din MARC 21 / B, prezentarea FRBR-ului, traducerea, cu exemplificări, a diverselor parţi din RDA. Sunt deja stabilite responsabilităţile pentru ceea ce a rămas de finalizat.

– S-a deschis discuţia referitoare la stadiulGhidului de Indexare, LIVES-RO. S-a amintit că proiectul a fost structurat în două etape: o activitate de traducere, finalizată în 2006, care a presupus lucru individual şi a fost remunerată. A doua etapă, iniţiată în 2008, a constat în adaptarea Ghidului, respectiv a termenilor şi regulilor de aplicare, în funcţie de specificul cultural naţional. Această etapă s-a desfăşurat pe bază de voluntariat şi a presupus întâlniri pentru dezbateri, discuţii etc.

 

2015: București, 6-7 mai (Catalogul Național Partajat) – întâlnire de lucru

Lucrările secțiunii Informatizare-digitizare, 6-7 mai 2015, București,  Catalogul Național Partajat

Întâlnirea de lucru a Secțiunii Informatizare a ABR s-a desfășurat în zilele de 6 -7 mai 2014, împreună cu Secțiunea de Catalogare, gazdă fiind Biblioteca Națională a României. Lucrările secțiunilor reunite ale ABR (Informatizare și Catalogare) s-au bucurat de o largă participare, reunind un număr de 63 informaticieni și bibliotecari de la Biblioteca Națională a României, biblioteci centrale universitare, biblioteci universitare, biblioteci județene și reprezentați ai IME.

La Secțiunea Catalogare s-a stabilit, pe tipuri de documente, corespondența câmpurilor Unimarc-Marc21. Au fost solicitate elementele comune utilizate în procesul de deduplicare sau alt catalog virtual colectiv.

Au fost prezentate și supuse apoi dezbaterii:

1. Catalog Național Partajat/ Dr. ing. Doina Ostafe

S-au prezentat soluțiile posibile de realizare a CNP – centralizat sau distribuit, avantajele si dezavantajele oferite de fiecare alternativă în parte. De asemenea, au fost prezentate și analizate etapele realizării CNP: uniformizarea activității de catalogare, adoptarea standardelor UNICODE și utilizarea setului de caractere românești, adaptarea standardelor de transliterare, crearea tabelelor de conversie între formate, realizarea corespondenței UNIMARC-MARC21.

Au fost amintite exemplele de CNP virtuale: ROLiNeST, NEBIS (Elveția), HBZ (Germania) realizate cu ALEPH și MetaLib precum și BIBLIO.ro (România), SIBIMOL (R.Moldova) realizate cu TinRead.

2. BIBLIO.ro/ Dan Marinescu – Director IME România

– Dl Dan Marinescu a făcut o prezentare foarte succintă a catalogului colectiv numit Catalogul Colectiv al Bibliotecilor din România – biblio.ro precizând că acesta este un punct de acces unitar la întreaga informație bibliografică disponibilă în bibliotecile afiliate și este găzduit pe serverul IME. Aderarea la biblio.ro nu presupune plata unei taxe, doar completarea unui formular de adeziune.

– Pentru a face deduplicarea descrierilor în cataloagele colective trebuie stabilite reguli și un nucleu de câmpuri pentru fiecare format. De aceea, solicită Secțiunii de catalogare machete pe diverse formate, o structură minimă de câmpuri pe care informaticienii să le parametrizeze pentru detectarea duplicatelor. Aceste câmpuri obligatorii trebuie să fie stabilite de catalogatori. pentru fiecare tip de document.

3. Catalog colectiv partajat – modele/ ing.Marinela Covaci, Biblioteca Națională a României

– Marinela Covaci prezintă în lucrarea sa modele posibile de  Catalog partajat, cerințe de constituire, protocoale adoptate, să întrunească funcții de tip discovery and delivery. Aduce în discuție tipul de catalog colectiv virtual (cu motor  de metasearch) și catalog colectiv fizic, creat și organizat prin catalogare partajată, avantaje și dezavantaje. Prezintă o schemă hibridă.

– Dl Dan Matei susține necesitatea constituirii unei agenții naționale care să administreze Catalogul național partajat centralizat, să verifice și să valideze datele. Ideea nu a fost împărtășită de ceilalți colegi și s-au adus contraargumente.

– La momentul actual, partajarea activității prin catalogare distribuită este soluția care ne-ar putea ajuta să avem cât mai rapid cât mai multe documente descrise la care să oferim acces utilizatorilor.

– Dna Tabita Chiriță insistă asupra elaborării unui ghid de catalogare util în catalogarea partajată

– Se concluzionează cu privire la CNP:

  • Se poate merge mai departe pe o soluție hibridă, cu ceea ce există acum, în vederea     constituirii Catalogului Național Partajat:
  • Partajarea DL, de care s-a vorbit mai sus
  • S-a propus testarea integrării unei biblioteci din biblio.ro cu TinRead în ROLiNeST și invers

– S-a propus (Dan Marinescu) să pună în biblio.ro documentele DL din Bibliotecile Județene pentru a fi mai ușor importante de BNR.  În cazul în care testele arată că bibliotecile județene sunt integrabile într-un catalog virtual colectiv bazat pe Metalib, BNR va putea configura acest catalog virtual național, în portalul propriu (Metalib-ul existent la BNR) incluzând și bibliotecile județene.

– Dna Doina Ostafe concluzionează că un proiect de viitor și ultramodern pentru catalog național partajat ar fi o soluție bazată pe tehnologie cloud, o nouă generație de software care include partajarea în toate modulele utilizate în biblioteci, nu doar catalogarea ci și achiziția, circulația etc.