Raport de activitate al Secţiunii Biblioteca şi societatea

În anul 2016, Secţiunea Biblioteca şi societatea a desfăşurat două activităţi, în luna iunie, în sesiunea de primăvară-vară, de la Biblioteca Naţională a României şi, respectiv, cea de-a doua, în cadrul Conferinţei Naţionale a ABR, în luna septembrie, la Timişoara. Ambele sesiuni de lucru s-au bucurat de o prezenţă importantă, din partea bibliotecarilor, din diferite tipuri de biblioteci, dar şi prezenţa unor studenţi, masteranzi, doctoranzi, la ştiinţele informării. Această participare a demonstrat că iniţiativa înfiinţării secţiunii, a fost una cât se poate de benefică.

În data de 8 iunie, Biblioteca Naţională a României, a găzduit, în sala „Mircea Vulcănescu”, întrunirea de primăvară-vară a Secţiunii Biblioteca şi Societatea, prima întâlnire de lucru, de la înfiinţare, şi anume la Conferinţa Naţională a ABR, desfăşurată la Iaşi, în luna septembrie 2015. Activitatea s-a desfăşurat pe parcursul a două ore şi au participat 16 specialişti din toate tipurile de biblioteci: publice (Constanţa, Galaţi), universitare (Bucureşti, Iaşi), Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, precum şi din partea Universităţii din Bucureşti, domnul profesor universitar doctor Mircea Regneală.

Tema supusă dezbaterii a fost legată de Activităţi dedicate creşterii vizibilităţii bibliotecii în societate. Preşedinta Secţiunii, Corina Apostoleanu, a subliniat faptul că, în prezent, bibliotecile de orice tip se raportează mai mult ca oricând la mediul social în care îşi desfăşoară activitatea şi că este necesară o schimbare a modului în care este perceput acest tip de instituţie în societatea românească. În acest sens, noua secţiune a ABR îşi propune să pună în discuţie modalităţi cât mai variate de a realiza acest deziderat. Alături de această tematică, sunt binevenite discuţiile despre modul de promovare, utilizând tehnici de marketing. Nu în ultimul rând, se regăsesc în această secţiune, lucrările cu tematică de istoria cărţii, evoluţia ideii de lectură publică, dezvoltarea biblioteconomică, în general. În continuare, a prezentat o activitate  recentă a  Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” Constanţa de a crea un club de lectură şi dezvoltare personală, dedicat doamnelor care fac parte din diferite categorii sociale şi profesionale. Dezbaterea a continuat cu expunerea de modalităţi de sensibilizare a publicului la diferite iniţiative ale bibliotecilor de a atragere la lectură sau petrecerea timpului liber, cu exemple din bibliotecile româneşti, dar şi străine. Dorina Bălan, preşedinte al Diviziunii Biblioteci publice consideră că sporirea viziblităţii acestora în comunităţile pe care le servesc, reprezintă un aspect esenţial în dezvoltarea acestui tip de instituţii, pe termen lung. În plus, din dezbatere a rezultat ideea că vizibilitatea se creează atât la nivel local, unde se află biblioteca, din punct de vedere al sediului, dar şi global, prin intermediul tehnologiei, care mediază accesul la informaţie în oricare loc s-ar afla utilizatorii.

Profesor universitar doctor Mircea Regneală a subliniat, la rândul său, importanţa existenţei unei astfel de secţiuni în ABR, arătând că aici se regăsesc teme variate, care aduc laolaltă mai multe aspecte din domeniul mai larg al biblioteconomiei, în timp ce elementele de noutate sunt esenţiale, printr-un schimb de bune practici.

Doamna Cristina Roiu de la Biblioteca Academiei Române a prezentat aspecte legate de proiectul Europeana, legat de Primul Război Mondial şi a subliniat implicarea comunităţilor locale, în realizarea acestuia, prin multitudinea de documente şi artefacte pe care cetăţenii le-au adus către biblioteci, spre a completa memoria evenimentului istoric aminit. Prezentarea a fost urmată de discuţii despre alte posibile iniţiative similare care să antreneze, atât utilizatorii, cât şi non-utilizatorii şi transformarea acestora în participanţi activi la reconstituirea trecutului.

A doua sesiune de lucru a secţiunii a avut loc, pe 8 septembrie, 2016, în cadrul Conferinţei Naţionale a ABR, de la Timişoara. Şi la această a doua activitate, din anul 2016, prezenţa a fost numeroasă, astfel că au participat aproximativ 30 de persoane. Temele alese au fost diverse şi au vizat atât relaţia utilizatorilor cu bibliotecile, de orice tip, serviciile noi din biblioteci, integrarea persoanelor cu nevoi speciale, relaţia utilizatorilor cu biblioteca, în mediul electronic etc. Au fost, de asemenea, prezentate, proiecte de dezvoltare de noi servicii sau de valorificare, prin digitizare, a colecţiilor existente. Dl Profesor univ. dr. Mircea Regneală a readus, în memoria bibliotecarilor prezenţi, Biblioteca din Alexandria, ca un exemplu, peste timp, de organizare a cunoştinţelor. Toate subiectele abordate sunt de maximă actulaitate pentru biblioteci, la începutul secolului al 21-lea, când este cunoscut faptul că structurile info-documnetare se transformă radical. Indiferent de tipurile de bibliotecă, provocările semnalate de colegi au fost aceleaşi, desigur, adaptate la tipul de public pe care acestea îl servesc. Concluzia, conform căreia bibliotecile au nevoie de o permanentă up-gradare, nu mai poate fi negată, şi, aceasta, nu neapărat de “teama concurenţiei” media, cât din conştiinţa evoluţiei fireşti a oricărui tip de instituţie.

Considerăm cele două întâlniri de lucru ale secţiunii Biblioteca şi societate, în anul 2016, ca fiind o reuşită, prin schimbul activ de experienţă al bibliotecarilor şi specialiştilor în domeniu, din diferite structuri info-documentare.

Preşedinte secţiune: Corina-Mihaela Apostoleanu

Secretar secţiune: Robertino Duvalmă