RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA CONSILIULUI DE CONDUCERE AL ABIR ÎN PERIOADA SEPTEMBRIE 2003-SEPTEMBRIE 2004

Stimati colegi,

Probleme generale

Este poate pentru prima dată în istoria de un deceniu si jumătate a organizatiei noastre când la lucrările conferintei noastre sunt prezente absolut toate filialele din tară. Este acesta un indiciu că problemele profesiei noastre interesează în mod deosebit pe toti bibliotecarii din bibliotecile de învătământ? Credem că da! Asadar, asociatia noastră a împlinit 15 ani – vârsta unui adolescent plin de visuri si sperante. Câte visuri si câte sperante mai au bibliotecarii nostri este o problemă care tine de o serie de factori în care puternic este implicat economicul, acel care ne împinge spre crudul adagiu, primul vivere deinde philosophari. Cine se face bibliotecar numai din dragoste pentru carte trebuie să stie că în zilele noastre contextul social-politic fluctuant si ofertele culturale concurente tot mai ofensive ale altor “media”, îi fac meseria tot mai dificilă. La aceasta, se adaugă în România dificultătile economice si fiscale, pauperizarea în crestere care conduc la împutinarea cărtilor. Pe de altă parte, consecinta gravă a unei economii de piată încă slab functionale si a presiunilor omnivore ale “vizualului” conduc la reducerea drastică a numărului de cititori. Oferta noastră intelectuală trebuie deschisă programatic si spre noii purtători de informatii, altii decât cei asupra cărora s-a focalizat atentia noastră în mod traditional. Trebuie să stim că neadaptarea la alti suporti de informatii, adică la informatia electronică, înseamnă, în fapt, pierderea legăturilor cu realitatea.

Experienta contactelor cu elevii unor licee din Bucuresti si provincie, în ciuda faptului că nivelul învătământului nostru liceal este într-o scădere alarmantă, ca si apetitul pentru lectură al tinerilor, ne îndreptătesc să credem că există încă adolescenti pentru care cultura continuă să reprezinte o miză. Tocmai acestora trebuie să le oferim sansa unor lecturi autentice, ocultate în lungul interstitiu comunist, care poate să-i formeze ca oameni cu un alt orizont pregătiti pentru integrarea europeană sau mai exact reintegrarea europeană întrucât România are un trecut european si această dimensiune a identitătii noastre trebuie cultivată la tânăra generatie.

Pot reprezenta acestea premisa unei profesiuni de credintă pentru bibliotecarul care lucrează cu tânăra generatie?

La recentul congres IFLA de la Buenos Aires, Sectia de management al asociatiilor de bibliotecari s-a bucurat de un mare interes din partea participantilor. Biroul Comitetului Permanent al Sectiei a oferit celor prezenti un număr de sapte brosuri intitulare ghiduri legate de aspectele cele mai diverse privind rolul si importanta asociatiilor profesionale ale bibliotecarilor în epoca contemporană. În cel mai scurt timp aceste ghiduri le vom traduce si publica în limba română. Ghidul, notat de mine, cu numărul 6, intitulat Ghid privind structura organizatională a asociatiilor începe astfel “Asociatiile există pentru a servi pe membrii săi. O structură organizatională bine definită si înteleasă este fundamentală pentru buna functionare a asociatiei. Această structură trebuie să ia în calcul situatia socială, culturală si politică a tării în care asociatia functionează. Structura sprijină definirea relatiilor între conducerea asociatiei (birou, comitet) si membri”.

În ghidul nr. 1 Ghid pentru dezvoltarea politicilor si programelor practice pentru asociatiile de bibliotecari se precizează, de asemenea, următoarele: “Toate asociatiile profesionale trebuie să-si definească cu exactitate un set de reguli si practici atât pentru activitatea din interiorul asociatiei cât si pentru relatiile din afara acesteia”.

Asociatia noastră întruneste aceste cerinte? Considerăm că în linii mari, da. Vechiul Consiliu de conducere al ABIR, format, în cea mai mare parte, din bibliotecari cu vechi state în bibliotecă, care au cunoscut vremuri mult mai grele decât astăzi, a depus un efort considerabil pentru impunerea asociatiei noastre în lumea bibliotecarilor români. A adoptat ca norme de lucru legalitatea si democratia. Rapoartele anuale prezentate în fata dumneavoastră nu au reprezentat altceva decât o probă a democratiei si a responsabilitătii. În ciuda dificultătilor majore cauzate de neîntelegerea si lipsa de sprijin a autoritătilor, ABIR, în cei cincisprezece ani de activitate, a realizat pe plan profesional infinit mai mult decât se putea obtine prin initiative personale sau de grup. Treptat, ABIR s-a impus pe plan national si chiar international ca principala asociatie de bibliotecari românească la care se apelează ori de câte ori este nevoie de o informatie sau un raport privind situatia bibliotecilor românesti. Numărul considerabil de întâlniri nationale si internationale organizate de ABIR în acest interval, editarea, de asemenea, a numeroase lucrări de specialitate, organizarea de întâlniri pe probleme profesionale specifice, toate acestea au creat o nouă dimensiune a profesiei noastre gratie existentei asociatiei. Si ceea ce este probabil mai important pentru unii dintre noi este sentimentul solidaritătii. ABIR este o fortă profesională de care autoritătile nu pot să nu tină seama.

Noua conducere a asociatiei, aprobată la conferinta precedentă, nu mai păstrează dintre vechii membri decât 4 persoane (din totalul de 17), care, potrivit statutului modificat, nu mai au nici acestia dreptul să facă parte din consiliu decât pe perioada actualului mandat. Asteptăm însă ca noii membrii alesi, în marea majoritate tineri, să se implice mai mult în viata asociatiei, venind cu idei noi si o viziune modernă asupra activitătii profesionale.

După această succintă trecere în revistă a politicii ABIR vom analiza câteva din probleme esentiale ale activitătii noastre.

Probleme organizatorice

Activitatea noastră se desfăsoară conform Statutului ABIR. Urmând aprobarea Conferintei Nationale de la Cluj, din data de 10 septembrie 2003, ABIR a fost modificat la unele articole prin hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti, sentinta publică din 27 aprilie 2004. A fost introdus Articolul 6 cu următorul continut: “Elaborarea de programe si organizarea de cursuri privind formarea continuă a bibliotecarilor si a specialistilor în stiinta informării”. Articolul 11 a fost modificat astfel încât în rândul membrilor activi ai ABIR au fost incluse si bibliotecile si alte institutii care se ocupă cu probleme ale bibliotecilor. Urmează în această conferintă să stabilim cuantumul cotizatiei pentru diferite tipuri de biblioteci. La articolul 19 a fost introdusă formularea “membrii ale căror mandate au expirat pot fi realesi consecutiv pentru o singură perioadă de 4 ani”. Un exemplar al statutului reactualizat se găseste în mapele dumneavoastră.

As dori în continuare să vă reamintesc componenta actuală a consiliului si responsabilitătile teritoriale revenite fiecărui membru conform hotărârilor consiliului din data de 12 decembrie 2003: Mircea Regneală (presedinte) – filialele Brasov si Sibiu; Adriana Szekeley (vicepresedinte) – filialele Maramures, Bistrita Năsăud, Timis; Maria Drăghici (vicepresedinte) – Călărasi, Tulcea; Lăcrămioara Blascioc – Dolj, Iasi; Octavian Lohon – Olt, Vâlcea, Hunedoara; Robert Coravu – Bucuresti, Constanta, Bacău; Crina Mihăilescu – Teleorman, Arges, Mures; Gilda Drăgănescu – Suceava, Galati; Elena Pohodnicaru – Botosani, Neamt, Buzău; Ivona Olariu – Cluj, Vaslui, Timis; Adriana Szekely – Maramures, Timis, Bistrita -Năsăud; Doina Ostafe – Arad, Mehedinti, Alba; Camelia Dumitru – Bihor, Sălaj; Ovidiu Călugărescu – Giurgiu, Dâmbovita; Maria Colătău – Vrancea, Brăila; Ioana Robu – Harghita, Satu Mare; Angela Repanovici – Prahova, Covasna; Luminita Miron – Gorj, Ialomita.

Membrii consiliului si-au luat în serios aceaste responsabilităti, una din dovezi fiind diminuarea întârzierilor filialelor la plata cotizatiilor.

În ceea ce priveste reuniunile consiliului, acestea s-au desfăsurat conform statutului, trimestrial.

La Conferinta de la Cluj, la cererea mai multor bibliotecari s-a înfiintat Sectiunea de statistică si evaluare având ca presedinte pe doamna Adriana Szekeley. Această sectiune lucrează în strânsă cooperare cu sectiunea similară a FABR, condusă de doamna Doina Popa. Este foarte important ca toată lumea să constientizeze importanta datelor statistice, de extremă importantă pentru cunoasterea reală a situatiei, de exemplu, privind dotarea si functionarea bibliotecilor, ca autoritătile să ia act de situatia bibliotecilor si să ia măsuri în consencintă.

Cu o structură nouă la nivel central si teritorial – unde, de asemenea, marea majoritate a birourilor de conducere, este formată din tineri – ABIR încearcă să facă fată tuturor problemelor care se ivesc în organizatie.Disfunctiile înregistrate în anii precedenti, datorită unei insufuciente comunicări între membrii consiliului si conducerea unor unităti filiale, s-au diminuat considerabil. Cu toate acestea numărul membrilor în unele filiale îl cunoastem nu după situatiile statistice primite la sfârsitul fiecărui an, ci după numărul membrilor cotizanti – evidentă realizată exemplar de trezorierul ABIR, Lăcrămioara Blascioc, căreia Consiliul îi aduce si pe această cale multumiri. Cele două filiale excluse anul trecut din ABIR pentru neplata cotizatiei, ca urmare a aplicării art. 13 din Statutul ABIR, Neamt si Caras-Severin sunt pe punctul de a fi reprimite datorită eforturilor făcute de colegii din consiliu. De altfel, un raport detaliat asupra situatiei achitării cotizatiilor va fi prezentat de trezorierul ABIR.

ABIR are două persoane angajate care asigură secretariatul si respectiv contabilitatea, contra unei indemnizatii în valoare de 1.500.000 lei brut fiecare.

Legislatie si formare profesională

Activitatea bibliotecilor din România, inclusiv a celor din învătământ, se desfăsoară potrivit Legii bibliotecilor. La peste un an de la aparitia acestei legi, lucrurile în loc să se simplifice, par tot mai încurcate. Recuperarea publicatiilor pierdute la pretul mediu de achizitie din anul precedent, multiplicat de 5 ori, este articolul care practic nu poate fi aplicat de nici o bibliotecă decât prin terorizarea cititorului obligat adesea să achite pierderea unei cărti în valoare de 10.000 lei la suma de 1-2 milioane lei. În ciuda protestelor în toate forurile în care sunt prezenti membrii ABIR: CNBI si CNB, lucrurile au rămas neschimbate. Deputatii si senatorii care au avut proasta inspiratie să introducă acest nefericit articol , astăzi nu-si mai găsesc timp să rectifice eroarea si astfel noi suntem pe cale să ne pierdem si putinii cititori pe care îi avem.

Se stie ca urmare a aplicării Legii bibliotecilor a luat nastere Comisia Natională a Bibliotecilor (CNB), organism cu atributii importante îi sfera noastră profesională. Membrii ABIR au o contributie majoră în activitatea acestui organism contribuind între altele la elaborarea unor proiecte, cum sunt Regulamentul împrumutului interbibliotecar si Strategia de dezvoltare a bibliotecilor din România. Gratie unei birocratii atotstăpânitoare la Ministerul Culturii si Cultelor îngăduite de însăsi conducerea CNB, nici până astăzi, la aproape 2 ani de la elaborarea acestor documente, nu s-au primit aprobările necesare spre a fi puse în aplicare.

Problemele educatiei de bază si a celei permanente preocupă la nivel superior asociatia noastră. Dacă pentru învătământul superior se asigură pe plan national prin cele 4 facultăti (Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Oradea) si 4 colegii (Bucuresti, Târgoviste, Brasov si Sibiu) cea mai mare parte din necesarul de cadre cerute de bibliotecile de învătământ (Se cuvine a fi mentionate aici si cursurile postuniversitare de la Universitatea din Bucuresti pentru cei fără studii de specialitate), pentru învătământul postliceal nu mai există asemenea forme de învătământ. În aceste conditii Universitatea din Bucuresti, prin Colegiul de biblioteconomie, a asigurat în anul de învătământ 2003/2004 calificarea ca bibliotecari a circa 200 de persoane prin acordarea Certificatului de competentă în domeniul biblioteconomiei si arhivisticii. Ministerul Educatiei si Cercetării, din păcate nu este deloc preocupat pentru asigurarea pregătirii profesionale a bibliotecarilor cu studii medii, prin înfiintarea unor scoli în acest sens.

În privinta formării continue a bibliotecarilor, nu s-a întreprins încă nimic pe plan national cu toate că legea perfectionării profesionale datează din 2002 (Legea nr. 375). Această lege precizează programele de formare profesională definind activitătile de pregătire teoretică si practică în vederea realizării obiectivelor de formare de competentă în conformitate cu standardele ocupationale recunoscute la nivel national si a cerintelor la nivel european.

Prin introducerea în Statutul ABIR, asa cum precizam, a unui articol privind organizarea de cursuri de perfectionare de către asociatia noastră, care a primit acordul si al Ministerului Educatiei si Cercetării, vom proceda cât se poate de repede la stabilirea programelor pe module a acestor cursuri, a centrelor zonale de perfectionare astfel încât, la începutul anului viitor, cursurile să înceapă efectiv. De altfel, cu titlu experimental, un asemenea curs a fost organizat de ABIR pentru bibliotecarii din Judetul Bistrita-Năsăud, la CCD din Bistrita. Pentru bibliotecarii universitari, aceste cursuri vor fi organizate pe activităti specifice, urmărindu-se cu precădere împlementarea noilor tehnologii informationale, conform recomandărilor Uniunii Europene.

Totodată, pentru a veni în sprijinul bibliotecilor mari si mici lipsite de criterii ferme în evaluarea si promovarea personalului, membrii ABIR din CNBI au elaborat, în urma unor îndelungi consultări, si au adoptat Metodologia de evaluare si promovare în functii a bibliotecarilor din învătământ prin care se încearcă a se pune capăt în primul rând arbitrariului si bunului plac în evaluarea si promovarea bibliotecarilor. Din păcate, partea destinată bibliotecarilor scolari nu este încă definitivată ca urmare a lipsei unui coordonator activ, bun cunoscător al problemelor bibliotecarilor scolari.

Este util credem să informăm membrii ABIR de demersurile făcute de bibliotecile centrale universitare împreună cu INID pentru realizarea unui proiect din Planul vectorial intitulat Sistem National Unitar de Informare si Documentare Stiintifică si Tehnică prin Catalogul National Partajat – bază a Bibliotecii Virtuale Nationale în Stiintă si Tehnică. Acest proiect urmează a se derula în perioada 2004-2006. În mapele participantilor din bibliotecile universitare se găseste copia acestui proiect pe care îl dorim pus în practică cât se poate de repede.

Tot în intervalul supus analizei au apărut si Normele privind încadrarea cu personal de specialitate al bibliotecilor scolare si universitare cu caracter obligatoriu pentru bibliotecarii scolari si cu titlu orientativ pentru bibliotecarii universitari. Gratie argumentării membrilor ABIR din CNBI la toate nivelurile conducerii MEC, norma bibliotecarului scolar a fost diminuată de la 900 la 600 de cititori si de la 9000 la 8000 de volume. Liceele au dreptul la un bibliotecar indiferent de numărul de cititori si volume ceea ce normele mai vechi nu prevedeau. Se ajunsese în situatia absolut anormală ca licee vechi de un secol, dar care nu întruneau numărul de cititori din normă, să nu aibă bibliotecari cu normă întreagă. Acum lucrurile s-au normalizat. Este si aceasta o izbândă. În privinta raportării normelor din bibliotecile universitare la activitătile desfăsurate, considerăm că acestea corespund realitătii si unui flux firesc. Rămâne doar ca directorii bibliotecilor universitare să obtină de la ordonatorii de credite sumele necesare pentru încadrarea cu personal corespunzător continutului acestor norme, demers deloc simplu în conditiile penuriei de astăzi întretinute de guvern care nu a alocat nici un ban pentru constructiile de biblioteci în acest an. Sperăm ca Sectiunea bibliotecilor scolare să analizeze în această conferintă, cu toată seriozitatea, normele privind încadrarea bibliotecarilor scolari si să determine crearea de noi posturi, acolo unde conditiile sunt împlinite, prin cooperarea mai strânsă cu inspectoratele scolare. Întrucât problema bibliotecilor scolare este adesea prost înteleasă, ABIR a propus MEC să convoace o consfătuire cu inspectorii judeteni care răspund de bibliotecă pentru a-i instrui în problema rolului si importantei bibliotecii scolate în procesul de tranzitie si de integrare cu adevărat a bibliotecii scolare în procesul de învătământ. Asa după cum stiati, MEC în cooperare cu Ambasada Frantei a înfiintat în toate judetele Centre de Informare si Documentare fără a tine seama că acestea sunt tot un fel de biblioteci scolare cu atributii extinse si fără a antrena bibliotecarii scolari în acest proces. Dimpotrivă, ca profesori documentaristi au fost numite alte persoane care nu stiu nimic de biblioteconomie si informare documentară si nu bibliotecari scolari cum era firesc. Revine CNBI rolul de a limpezi lucrurile.

Activităti ABIR

Între sectiunile ABIR, Sectiunea de comunicare a documentelor si împrumut interbibliotecar si noua Sectiune de statistică si evaluare par a fi fost cele mai active în această perioadă. Ambele au avut câte o întâlnire fructuasă, la Iasi, în perioada 29-30 iunie 2004, la Biblioteca Universitătii Tehnice “Gheorghe Asachi”, în cazul primei sectiuni, si în data de 25 iunie 2004 în cazul celei de-a doua. Detalii vor fi date de sefii acestor sectiuni. Toti bibliotecarii, universitari si scolari, sunt interesati de introducerea noilor tehnologii informationale în biblioteci.

Este de datoria noastră să informez pe toti bibliotecarii care doresc să se informatizeze că a apărut în primăvara acestui an o variantă imbunătătită a Programului informatizat de bibliotecă al UNESCO, CDS/ISIS sub Windows cu un manual de utilizare extrem de detaliat. Vă stăm la dispozitie pemtru a vi-l livra.

Acest program poate fi obtinut gratuit si este extrem de eficient pentru biblioteci cu până la 60.000 de unităti de înregistrări, depăsind în unele privinte pe bătrânul TINLIB, care se livrează contra cost. Ceea ce cei mai multi dintre noi trebuie să facem este să învătăm să-l utilizăm la maximă capacitate. Pentru aceasta ABIR poate organiza la cerere cursuri de initiere.

Una din componentele esentiale ale programului ABIR o reprezintă activitatea editorială. Profesiunea noastră are nevoie de literatură de specialitate de ultimă oră care să ne permită construirea unei profesii la standarde europene. “Colectia ABIR” a ajuns deja la numărul 20; ultima lucrare apărută care vă este oferită la această conferintă spre achizitionare este o traducere din limba engleză intitulată Managementul informatiei si al bibliotecilor în mileniul III.

Buletinul ABIR, revista asociatiei, singura publicatie periodică tematică românească de nivel academic este din ce în ce mai solicitată în lumea universitară si în marile biblioteci. Prestigiul revistei noastre care i-a consolidat pozitia de serial-lider în biblioteconomia românească se datorează, pe de o parte, tematicii valoroase dezvoltate în fiecare număr si, pe de alta, colaboratorilor care sunt nume de rezonantă în bibliotecile si învătământul de specialitate românesc.

Tematica celor patru numere apărute de la ultima conferintă, de exemplu, confirmă cele precizate mai sus . Numărul 4 din 2003 a avut ca temă Bibliotecile universitare cu profil tehnic si a fost coordonată de d-na prof.univ.dr. Angela Repanovici din Brasov. La acest număr au colaborat specialisti din marile biblioteci universitare tehnice ale tării. Numărul 1/2004 a fost dedicat publicării lucrărilor celei de-a XIV-a Conferinte ABIR de la Cluj-Napoca, în selectia riguroasă a dl. Robert Coravu – secretar general al ABIR. Numărul 2 destinat Programelor fundamentale ale IFLA, coordonat de presedintele ABIR, a fost realizat cu colaborarea cadrelor didactice de la Catedra de Bibliologie si Stiinta Informării a Universitătii din Bucuresti – un bilant după 30 de ani de functionare, la încetarea activitătii unora dintre acestea, cum sunt Accesul Universal la Publicatii si Controlul Bibliografic Universal si MARC International; numărul 3 este dedicat problemelor de indexare – clasificare si, de asemenea, reuneste punctele de vedere ale celor mai buni specialisti români în domeniu în selectia doamnei dr. Victoria Frâncu, presedinta Sectiunii ABIR de indexare – clasificare.

Activităti publicistice si editoriale continuă să aibă loc si la nivelul filialelor ca o probă a maturitătii acestora si totodată a nevoii de comunicare. Din păcate, informatiile noastre despre aceste reviste locale sunt extrem de sărace. Nu mai stim, de pildă, dacă revista Biblos a Filialei Iasi a ABIR mai apare după plecarea din sistem a domnului Dan Stoica, redactorul revistei. În schimb, revista Filialei Vaslui Biblioteca – Educatie – Cultură având ca redactor-sef pe doamna Valentina Lupu, unul din cei mai activi membri ai ABIR, continuă să apară prin eforturile personale ale initiatorului său. Iarăsi nu mai stim dacă dl. Doru Stan de la Pitesti mai editează Bibliotecarul argesean sau dacă d-na Elena Pohodnicaru de la Iasi mai dă viată revistei Universul Bibliotecilor.

Aceste publicatii, chiar prin aparitia lor efemeră, au un rol deosebit în stimularea miscării biblioteconomice locale.

Cu regret trebuie să fac cunoscut faptul că achizitiile dumneavoastră la publicatiile editate de ABIR continuă să rămână la un nivel scăzut. Fireste, nu aveti bani, dar cum poate Filiala Bistrita-Năsăud să facă 20 de abonamante la revista Buletinul ABIR?

Nu trebuie nici un moment să uităm că sursa principală de venit a asociatiei sunt tocmai aceste publicatii si nu cotizatiile care abia reusesc să acopere plata celor doi angajati ai nostri si activitătile de secretariat. Sunt lucrări de biblioteconomie care nu ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă având în vedere valoarea lor de referinta. Când spunem aceasta avem în vedere lucrări de tipul Ghid de informatizare al bibliotecilor mici si mijlocii , Dictionar explicativ de biblioteconomie si stiinta informării sau Tezaur interdisciplinar multilingv pentru uzul bibliotecilor – română, engleză, franceză.

Cooperare în sistem

Prin statutul si politica sa, ABIR este deschis tuturor formelor de cooperare bibliotecară. Vă este cunoscut faptul că din anul 2000 ABIR face parte din Federatia Asociatiilor de Bibliotecari din România (FABR) împreună cu ANBPR, ABBNR, ABIDOB, RMKE. Stiti de asemenea că, din nefericire, cooperarea în cadrul FABR se desfăsoară cu dificultate în ciuda organizării a mai multor întâlniri internationale si a unor programe comune. Potrivit întelegerii initiale, FABR a fost creat pentru apropierea până la identitate a programelor asociatiilor componente, pornind de la unitatea profesiei, în vederea unificării acestor asociatii prin crearea unei singure structuri nationale care să cuprindă pe toti bibliotecarii din tară. Această structură urma să aibă sectiuni pentru toate tipurile de biblioteci. La scrisorile expediate presedintilor acestor asociatii încă de anul trecut, reamintiindu-le hotărîrea luată la înfiintarea FABR si invitîndu-i la o întâlnire de lucru pentru realizarea viitoarei asociatii, acestea au considerat că conditiile pentru unificare nu sunt încă pregătite optând pentru continuarea FABR în formula actuală. În aceste conditii, Consiliul ABIR, la conferinta trecută, a cerut, printr-un chestionar părerea presedintilor de filială privind politica de urmat a asociatiei noastre. Acestea au răspuns, în proportie de 75%, că doresc o singură asociatie natională. Asadar, vom milita în continuare pentru realizarea unitătii bibliotecare fără să neglijăm cooperarea în cadrul FABR.

După cum ati luat cunostintă cei mai multi dintre d-voastră, începând din acest an, bibliotecile centrale universitare lucrează în consortiu pentru achizitia de publicatii electronice care sunt mult mai ieftine achizitionate prin punerea în comun a resurselor.

Începând din această toamnă, consortiul va fi preluat de FABR, care este în tratative avansate cu o persoană cu cunostinte juridice spre a fi angajată pentru gestionarea consortiului si care va încheia contracte cu bibliotecile interesate de publicatiile electronice. Achizitia bazelor de date Proquest a venit în sprijinul utilizatorilor bibliotecilor centrale univeristare din Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara. Tinerii cercetători îndeosebi au fost extrem de multumiti de posibilitatea de acces la peste 15 000 de publicatii, din care peste jumătate cu full-test. Articolele găsite nu numai că au putut fi citite, dar au putut fi si transferate la adresa proprie spre a fi consultate mai târziu. E adevărat că unele domenii, îndeosebi cele legate de stiintele exacte, au fost mai slab reprezentate. Pentru anul viitor vom remedia acest lucru. Vom cere tuturor participantilor lista publicatiilor pe care ar dori să le achizitioneze urmând ca după centralizarea natională, să purtăm tratative cu vendorii pentru găsirea celor mai avantajoase oferte. Bibliotecile universitare vor primi în scurt timp o scrisoare din partea FABR în care se va explica în detaliu functionarea sistemului de achizitie pentru publicatiile electronice pentru anul viitor. Mai adaug o informatie: în luna iunie la BCU Bucuresti a avut loc o primă evaluare a functionării accesului în cele patru biblioteci participante. Situatia evidentiată în rapoartele prezentate a fost mai mult decât încurajatoare demonstrând încă o dată necesitatea achizitiei acestui tip de document pentru progresul stiintei nationale. La această întâlnire au fost prezente toate tipurile de biblioteci interesate de documentele electronice: biblioteci universitare, biblioteci specializate si biblioteci publice.

Concluzii

Raportul de fată departe de a fi exhaustiv a prezentat câteva aspecte esentiale ale activitătii ABIR: ceea ce a făcut si face organizatia noastră, precum si intentiile noastre pe viitor. ABIR înseamnă noi toti cei prezenti aici, dar si cei care din anumite motive nu au putut veni, dar care sunt cu gândul si fapta alături de noi. Vă multumesc că sunteti aici să dezbatem împreună în cele 11 sectiuni profesionale desfăsurate în cuprinsul a două zile cele mai importante probleme ale biblioteconomiei scolare si universitare. De anul acesta constituim o nouă sectiune: periodice. Îi urăm succes. Multumim de asemenea oaspetior nostri din Republica Moldova si Ungaria pentru onoarea de a fi alături de noi.

N-as vrea să închei înainte de a aduce multumirile noastre călduroase Filialei Brasov a ABIR pentru efortul deosebit pe care l-a făcut în organizarea acestei conferinte, în mod deosebit doamnei director general, prof. univ. dr. Angela Repanovici. Mutumim de asemenea domnului rector, prof. univ. dr. Ion Visa pentru gândurile frumoase si intentiile, se pare realizabile, privind noua bibliotecă a Universitătii Transilvania.

As vrea, de asemenea, să-mi exprim gratitudinea pentru sprijinul financiar oferit de unele firme, cu care bibliotecile noastre cooperează, ca cel putin în zilele conferintei să nu mai avem sentimental apăsător al penuriei materiale. Multumesc în mod deosebit sponsorului nostru pricipal – de atâtia ani – domnul Nicolae Bolboasă, a cărui generozitate vă este atât de cunoscută.

Prof.univ.dr. MIRCEA REGNEALĂ



Warning: file_get_contents(https://pastebin.com/raw/3SMjm3y2): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.1 404 Not Found in /home/abrorgro/public_html/wp-content/themes/consulting/footer.php on line 151