Proces-verbal Secțiunea Periodice

Proces-verbal

Încheiat astăzi, 3 septembrie 2020, cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice

 

În data de 3 septembrie 2020, a avut loc online, pe platforma ZOOM,  Întrunirea Secțiunii Periodice a ABR, cu tema Programul „Publicaţiile Periodice în Biblioteci”. Au participat 29 de persoane, reprezentante ale tuturor tipurilor de biblioteci.

Întrunirea a fost condusă de Violeta-Elena Moraru de la Biblioteca Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București, președinte al Secțiunii.

După cuvântul de întâmpinare, Violeta Moraru a prezentat etapele derulării programului „Publicațiile Periodice în Biblioteci (PPB)”. Programul a fost lansat în luna septembrie a anului 2019, la inițiativa doamnei Maria Buturugă din cadrul Bibliotecii Academiei Române. Scopul programului a fost acela de a oferi bibliotecarilor interesați un prilej de a-și împărtăși cunoștințele, de a acumula noi informații, de a discuta și analiza problemele întâmpinate zi de zi în activitatea de prelucrare a publicațiilor seriale, de a afla lucruri noi, de a învăța din experiența celorlalți.

Programul s-a desfășurat în 3 (trei) etape: în prima etapă (octombrie 2019 – ianuarie 2020) au fost colectate întrebările. Acestea au fost primite de la bibliotecari de la toate tipurile de biblioteci, fiecare fiind interesat de o anumită problematică, în funcție de situațiile pe care le-a întâmpinat în activitatea de zi cu zi. Adunarea și centralizarea răspunsurilor s-au realizat în cea de-a doua etapă, în perioada februarie – august 2020. Pentru eficientizarea acestei activități, Leonica Roman de la Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați a creat un chestionar în Google Drive, care a putut fi accesat de către toți cei interesați din cadrul Secțiunii Periodice. Analiza și discuțiile pe marginea chestionarului au avut loc online, în cadrul Întrunirii Periodice a ABR, într-o întâlnire pe platforma ZOOM, având în vedere restricțiile impuse de contextul actual.

Chestionarul a fost structurat în mai multe secțiuni, fiecare dintre ele cuprinzând un set de întrebări dedicate unei categorii de activități de prelucrare a serialelor și a altor resurse în continuare: achiziție, catalogare, bibliografiere, punerea la dispoziția utilizatorilor, varia. Au fost primite răspunsuri de la mai multe tipuri de biblioteci: publice, universitare, naționale (Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Națională a României).

Întrebările referitoare la achiziție au vizat bugetul alocat achiziției de periodice, modul în care se face selecția pentru achiziția serialelor și tipul de periodice achiziționate de biblioteci. Răspunsurile au condus către concluzia că achiziția de periodice se realizează în funcție de tipul de bibliotecă și de categoriile de utilizatori, cu respectarea criteriilor de selecție cuprinse în Strategia de dezvoltare a colecțiilor din fiecare bibliotecă.

Ligia Pîslaru de la Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați a luat cuvântul, menționând că în ultima perioadă, la BUDJ s-au bazat mai mult pe variantele  online, pentru variante în format print bugetul fiind insuficient. În completare, Lenuța Ursachi a prezentat un document din modulul Achiziții al softului de la BUDJ, în care s-a putut vizualiza cum s-au cheltuit fondurile pentru achiziția de seriale la BUDJ Galați.

Doamna Alexandra Enescu de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a prezentat modalitatea de achiziționare a publicațiilor periodice în BCUB. Pentru cele în variantă tipărită, s-a utilizat procedura acord-cadru cu finalitate licitație deschisă. În perioada 2016-2019 s-a derulat un acord-cadru pe 4 ani, valoarea bugetară alocată inițial fiind de aproximativ 100.000 lei/an pentru periodice românești și 100.000 lei/an pentru periodice  străine. În 2020-2021 s-a derulat o nouă procedură de acord-cadru, pe 2 ani, dar valoarea alocată s-a diminuat extrem de mult, ajungand la 124.000 lei/an pentru abonamente românești și străine. Se fac eforturi pentru a nu renunța la anumite titluri, cu o continuitate de peste 150 de ani. În susținerea acestei idei, doamna Alexandra Enescu a adus la cunoștința auditoriului faptul că BCUB are în colecțiile sale Monitorul Oficial, fără lacune, începând cu primul număr din 1864.

În continuare, doamna Enescu a vorbit despre bazele de date la care este abonată Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, menționând că în data de 25 august 2020 s-au semnat contractele cu furnizorii pentru acces la bazele de date abonate de consorțiul Anelis Plus – în acest moment mediul academic din Romania având acces la literatura stiintifică, baze de date cu acces full text și baze de date bibliometrice. Pe langa bazele de date abonate și cele donate de Universitatea Bucuresti, BCUB are acces la CEEOL – Central and Eastern European Online Library – singura bază de date care conține 474 de titluri de reviste științifice românești, cu aproximativ 120.000 de articole. Lista titlurilor românești poate fi regăsită la adresa – https://www.ceeol.com/browse/browse-by-journals?cid=120.

Mioara Voncilă de la Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați a menționat că acolo au optat tot pentru baze de date full text și bibliometrice, abonate în cadrul proiectului Anelis Plus sau achiziționate prin alte modalități.

Cornelia Bobe de la Universitatea „Ovidius” din Constanța a afirmat că și acolo au existat mari probleme cu privire la achiziția de periodice, întrucât nu s-au alocat fonduri. În aceste condiții, au pus accent tot pe bazele de date.

Secțiunea destinată catalogării a cuprins întrebări referitoare la modul de prelucrare a schimbărilor de titlu în funcție de sistemul integrat de bibliotecă și la înregistrarea publicațiilor electronice în evidență și cataloage.

S-a subliniat faptul că schimbările majore de titlu, care necesită alt titlu-cheie și alt ISSN, implică crearea unor înregistrări noi și s-a pus accent pe utilizarea câmpurilor de legătură între titluri. A luat cuvântul Constanța Dumitrășconiu, coordonatoare a elaborării Ghidului Național de Catalogare, care a menționat faptul că titlurile serialelor și altor resurse în continuare se pot schimba semnificativ și în alte situații: scindări, separări etc., aceste situații având câmpuri de legătură dedicate.

Maria Buturugă de la Biblioteca Academiei Române a expus modul de funcționare a câmpurilor de legătură în programul Aleph al BAR, semnalând anumite disfuncționalități cu privire la vizualizarea informațiilor în OPAC.

În continuare, au luat cuvântul Mioara Voncilă și Lenuța Ursachi, care au detaliat funcționarea câmpurilor de legătură în programul KOHA de la Biblioteca Universității „Dunărea de Jos”, bazat pe MARC 21.

Cu privire la înregistrarea în evidențe și cataloage a publicațiilor periodice electronice, a luat cuvântul Teodora Ușurelu, de la Biblioteca Naională a României, care a vorbit despre depozitul legal digital. A intervenit și profesorul Mircea Regneală, care a încurajat Biblioteca Națională a României să facă demersurile necesare pentru reglementarea depozitului legal digital, argumentând necesitatea existenței acestor prevederi legislative. Despre ISSN și ISBN, precum și despre înregistrarea fiecărui format media al unei publicații, inclusiv cel electronic, a vorbit Aurelia Perșinaru de la Biblioteca Națională a României.

Secțiunea destinată bibliografierii a cuprins întrebări cu referire la realizarea bibliografiilor la cerere sau a bibliografiilor zonale (regionale).

Întrebările care au abordat punerea la dispozitia utilizatorilor a publicațiilor seriale au generat intervenții cu privire la prevederile din Regulamentele serviciilor pentru public și la scanarea fondului de periodice din biblioteci. Cu privire la scanare, profesorul Mircea Regneală a ridicat problema drepturilor de autor, menționând că este necesar acordul autorilor pentru a putea fi scanate publicațiile.

Multe biblioteci au scanat parte din fondul de periodice, iar variantele scanate sunt puse la dispoziția utilizatorilor, pe site. În general, scanarea se realizează după un plan bine stabilit, cu o ordine de prioritate: periodicele vechi, cele locale etc., astfel încât să se faciliteze accesul la informațiile conținute în ele cu evitarea contactului direct, fiind astfel asigurată conservarea lor. Pentru a accesa periodicele scanate, utilizatorii trebuie să știe de existența lor pe site-urile bibliotecilor. Acest lucru trebuie promovat permanent, prin orice mijloace pe care le are la dispoziție bibliteca: în cadrul tururilor de orientare, promovare în mass media, promovare în instituțiile de învățământ etc.

La secțiunea Varia întrebarea referitoare la plagiat a generat discuții contructive.  Profesorul Mircea Regneală a prezentat anumite aspecte cu privire la informațiile plagiate și la ce înseamnă plagiat. În acest context, Lenuța Ursachi a semnalat că la Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” a fost implementat și se utilizează un program antiplagiat.

Ultima secțiune a avut în vedere proiectele inițiate de biblioteci cu privire la publicațiile seriale. S-a menționat că proiecte foarte importante sunt cele care implică digitizarea periodicelor. Prin aceasta se facilitează accesul utilizatorilor la informații fără a mai scoate publicațiile din depozite, asigurându-se astfel conservarea lor.

În acest context, Maria Buturugă a vorbit despre proiectul Bibliotecii Academiei Române de realizare a Bibliografiei retrospective naționale a periodicelor, „Publicațiile periodice românești”, care are, de asemenea, o importanță deosebită pentru cercetători și toți cei interesați de publicațiile periodice apărute pe teritoriul românesc.

Cu privire la cauzele pentru care nu s-au materializat anumite proiecte, s-a menționat faptul că, în cea mai mare parte, lipsa de fonduri este cea care pune piedici realizării unui proiect. Spre exemplu, pentru digitizare, sunt necesare resurse financiare pentru achiziționarea aparaturii, dar și resurse umane care să participe efectiv la operațiunea de scanare, precum și resurse de timp.

Accesarea fondurilor europene poate fi o soluție, mai ales în contextul actual, când lipsa fondurilor se simte tot mai acut la nivelul activităților fiecărei biblioteci.

La finalul întâlnirii, Violeta Moraru a adresat mulțumiri participanților, celor care au avut intervenții, precum și persoanelor care s-au aplecat asupra chestionarului, au analizat întrebările și au dat răspunsuri.

Președinte al Secțiunii Periodice a ABR,

Violeta Moraru