Proces-verbal Secțiunea Periodice

PROCES-VERBAL

Încheiat astăzi, 9 septembrie 2021, cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice,

în cadrul celei de-a XXXI-a Conferințe Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România

În data de 9 septembrie 2021, a avut loc online, pe platforma ZOOM, întrunirea secțiunilor comune Achiziții și dezvoltarea colecțiilor / Periodice a ABR, cu tema Resurse print și resurse electronice: noi abordări cu privire la achiziția și prelucrarea documentelor.

Întrunirea a fost condusă de drd. Petruța Mihaela Voicu / Violeta-Elena Moraru de la Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” București, președinții celor două secțiuni. Au participat  124 persoane, reprezentante ale tuturor tipurilor de biblioteci.

Au fost susținute 3 (trei) lucrări:

1. Alina PARASCHIV, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” București. Central and Eastern European Online Library (C.E.E.O.L.) în colecția Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” București: o analiză SWOT

2. Teodora UȘURELU, Biblioteca Națională a României. Depozitul legal – principala formă de dezvoltare a colecțiilor curente de publicații periodice, atât în format tipărit, cât și în format electronic offline, ale Bibliotecii Naționale a României

3. Ionica VLADACENCO, Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” București. Podcasting în bibliotecă

Prima lucrare prezentată a fost Central and Eastern European Online Library (C.E.E.O.L.) în colecția Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” București: o analiză SWOT, elaborată de Alina Paraschiv, bibliotecar la Serviciul Periodice al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” București.

Lucrarea a analizat punctele forte și punctele mai slabe ale bazei de date C.E.E.O.L. care este o bază de date unică ce oferă acces la o colecție specializată și cuprinzătoare de documente în domeniile științelor sociale și umaniste din și despre Europa Centrală și de Est.

            Punctele forte ale acestei baze de date prezentate sunt:

• Tipologia documentară diversă furnizată de instituții academice și independente din Europa Centrală și de Est
• Colecția C.E.E.O.L este un mix de documente
• Regăsirea și accesarea unei baze de date unice a unei colecții de publicații periodice editate în România ( în iulie 2021 s-a ajuns la un număr de 546 titluri din care 274 dintre aceste titluri se regăsesc în colecția print a BCU-București și 272 titluri reprezintă titluri noi pentru colecția de periodice a BCU-București)
• Reviste indexate ISI
• Selecția documentelor
• Documentele sunt indexate în peste 30 de subiecte principale
• Accesul la resursele bibliografice redactate în diverse limbi native este asigurat de utilizarea unei tastaturi virtuale adaptate fiecărui alfabet (inclusiv diacritice)
• Accesul la baza de date prin autentificare IP și mobil
• Oferă statisticii și rapoarte bibliotecilor
• Asigurarea completării colecțiilor de periodice print, achiziția documentelor electronice fiind mai ieftină
• Regăsirea documentelor și prin intermediul Google Scholar
• Pentru cercetători, acces la conținutul open acces se realizează pe baza contului individual înregistrat pe platformă

Puncte mai slabe ale acestei baze de date prezentate sunt:

• Renunțarea la achiziția bazei de date C.E.E.O.L prin asocierea celor patru bibliotecii universitare din România: București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara
• Până în iulie 2020 secțiunea CEEOL-DIGITS nu reflecta documente din și despre România
• Absența posibilităților de salvare și exportare al listelor bibliografice
• Imposibilitatea de a crea alerte
• Fonduri insuficiente pentu tarifele anuale necesare achiziționării conținutului Open Acces

Analiza SWOT a prezentat creșterea bazei de date în perioada iulie 2020 – iulie 2021.

Editorii participanți au crescut cu 103, revistele cu 159, număr de reviste arhivate cu 7387, articole arhivate cu 93610 iar Literatura gri cu 963.

Promovarea C.E.E.O.L în BCU-București s-a făcut prin:

• Realizarea unui Ghid de utilizare C.E.E.O.L și afișarea pe site-ul bibliotecii
• Prezentări și webinare despre C.E.E.O.L pentru utilizatorii și bibliotecarii BCU-București

Doamna Olimpia Curta de la BCU-Cluj a intervenit și a menționat utilitatea acestei baze de date și achiziția ei de cât mai multe biblioteci având în vedere prețul destul de bun (este cea mai ieftină bază de date). A mai spus că Open Acces nu este întotdeauna gratuit.

Doamna Ivona Olariu de la BCU-Iași a intervenit cu posibilitatea abonării prin consorțiul Anelis Plus dar și cu pericolul de a nu avea suficiente fonduri de a accesa secțiunea Open Acces. Se poate achiziționa Open Acces fără arhivă ( este mai ieftin).

Doamna Cristina Pârva a menționat că Revista de biblioteconomie este indexată în C.E.E.O.L din anul 2005.

Doamna Raluca Trifu a menționat importanța articolelor în limba română. Studenții și specialiștii le pot găsi în limba română ceea ce nu se întâlnește în alte baze de date.

A doua lucrare prezentată a fost Depozitul legal – principala formă de dezvoltare a colecțiilor curente de publicații periodice, atât în format tipărit, cât și în format electronic offline, ale Bibliotecii Naționale a României, elaborată de Teodora Ușurelu, bibliotecar la Serviciul Depozi legal al Bibliotecii Naționale a României.

Lucrarea a prezentat un scurt istoric cu promulgarea primei Legi a depozitului legal din 13 aprilie 1888. Toate editurile erau obligate să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din București și Iași și Bibliotecii Academiei Române.

La 21 noiembrie 1995 s-a promulgat actuala Lege privind depozitul legal, legea nr.111 fiind actualizată în anul 2007.

Toți editorii trimit la Biblioteca Națională 7 exemplare pentru cărți și 6 exemplare pentru publicațiile periodice tipărite, la fiecare apariție.

Biblioteca Națională este organizatoare a depozitului legal central. Reține 2 exemplare pentru depozitul legal propriu și pentru elaborarea bibliografiei naționale curente a României. Celelalte 4 exemplare sunt distribuite astfel:

• 1 exemplar Bibliotecii Academiei
• 1 exemplar Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga” Cluj-Napoca
• 1 exemplar Bibliotecii Centrale Universitare ”Mihai Eminescu” Iași
• 1 exemplar Bibliotecii Centrale Universitare ”Eugen Todoran” Timișoara

      Problemele întâmpinate la nivelul depozitului legal:

• Nerespectarea legislației, financiare și de personal
• Nerespectarea Legii nr.111/1995 privind depozitul legal de documente
• Transportul publicațiilor periodice către beneficiarii legali de depozit este realizat cu dificultate din cauza resurselor financiare insuficiente
• Lipsa spațiului de depozitare
• Resurse financiare și umane insuficiente raportate la numărul de publicații

Depozitul legal și implicațiile practice:

• Colectează și tezaurizează producția editorială la nivel național
• Constituie colecția națională de publicații periodice
• Elaborează bibliografia națională curentă a publicațiilor periodice
• Indică gradul de acoperire a producției edioriale la nivel national

Depozitul legal este principala sursă de dezvoltare a colecțiilor periodice curente și a fondului intangibil din cadrul Bibliotecii Naționale.

Actuala Lege privind depozitul legal nu acoperă publicațiile online, ceea ce înseamnă pierderea publicațiilor periodice ce apar în mediul online. Este necesară actualizarea Legii privind depozitul legal de documente, introducându-se și publicațiile în format online în vederea formării depozitului legal digital national.

Depozitul legal, colectează, prelucrează, comunică și conservă publicațiile, atât pentru generațiile actuale de utilizatori, cât și pentru generațiile viitoare.

Fără existența depozitului legal, nu am beneficia de o colecție curentă de publicații periodice.

Doamna Nicoleta Vasi – Timișoara a întrebat ce se întâmplă dacă editurile nu-și respectă obligația de a aduce cele 6 exemplare la Biblioteca Națională ?

Publicațiile se urmăresc și se fac reclamații pentru a putea obține toate cele 6 exemplare.

Doamna Olimpia Curta – BCU Cluj a semnalat Comisia de monitorizare a apariției de publicații pe teritoriul României și problema inventarierii  publicațiilor electronice.

Doamna Viorica Onișoru – Alba a intervenit și a spus că ar trebui să se acorde doar 2 ISBN-uri la persone fizice/an. De asemenea a sesizat că ISSN-urile pentru revistele școlare sunt o problemă. Dacă acestea nu sunt folosite cum trebuie se creează mari probleme, fiind cheia de acces a publicației în baza de date. Fără acest ISSN corect publicația nu poate fi accesată.

Întrebare de pe chat: Se încearcă o legislație care să poată controloa depozitul legal electronic (ar putea fi controlat de Biblioteca Națională)?

Nu există o asemenea legislație. Implică resurse financiare și umane destul de mari.

Întrebare de pe chat: Dacă nu sunt suficiente exemplare cum sunt repartizate publicațiile periodice?

Ordinea este următoarea:

• Biblioteca Națională: 2 exemplare
• Biblioteca Academiei Române: 1 exemplar
• BCU Cluj: 1 exemplar
• BCU Iași: 1 exemplar
• BCU Timișoara: 1 exemplar

Doamna Paval Carmen a întrebat ce se întâmplă cu editurile care nu respectă legea depozitului legal? Sunt penalizați?

Doamna Petruța Voicu – BCU București a intervenit și a precizat că în anul 2015 a existat o tentativă de a realiza legimitații pentru bibliotecarii Bibliotecii Naționale pentru a putea  merge către editori  să-i sancționeze. Nu s-a putut finaliza acest demers pentru că nu a existat o bază legală.

A treia lucrare prezentată a fost Podcasting în bibliotecă, elaborată de Ionica Vladacenco, bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” București.

Podcastingul este în România la început. Este un format digital audio, distribuit sub formă de episode înregistrate pe care ascultătorul le poate descărca și asculta oriunde și oricând, direct de pe telefon, tabletă sau laptop. În timpul pandemiei aceste podcastinguri s-au dezvoltat.

Există mai multe tipuri de podcastinguri care pot prezenta avantaje dar și dezavantaje: Stilul Solo, Interviuri, Panels, Gazdă multiplă sau conversațional, Informativ, Narativ.

Prin intermediul unui podcasting se poate realiza un istoric al bibliotecii. Bibliotecarii pot ajuta utilizatorii în căutarea unui podcasting folosind motoare de căutare, social media.

Principalul scop al bibliotecilor este cel de transmitere a informației într-o perioadă în care suntem ”dependenți de viteză, iar vocea înseamnă viteză”. Temele ce pot fi abordate în episoadele podcastingului sunt nenumărate: de la instrucțiunile de utilizare a bibliotecii, istoricul bibliotecii la promovarea colecțiilor și a serviciilor oferite de bibliotecă.

Modele de podcasting în bibliotecă:

• American Libraries
• New York Public Library

În România nu există, deocmdată, în nici o bibliotecă.

Principalul avantaj al podcastingului este că îl poți asculta în timp ce faci altceva sau când ești în mișcare: la birou, în mașină, metrou, tren sau avion, în timp ce faci curat, sport etc.

Doamna Daniela Argatu – Brașov a menționat că au încercat un demo dar nu au reușit. Biblioteca din Brașov are podcasting.

Doamna Olimpia Curta – BCU Cluj a intervenit cu o întrebare care ne preocupă pe toți bibliotecarii: cum se inventariază lucrările digitizate (o altă formă de completare a fondurilor de publicații)? Se inventariază ca donații? A remarcat că este o lipsă a modalităților de completare a fondurilor (publicații produse în bibliotecă).

S-a propus o temă cu acest titlu pentru întâlnirile viitoare.

De asemenea a evidențiat avantajul acestor întâlniri în format online. Pot participa mai multe personae iar pe viitor poate ar trebui să ne întâlnim în format hibrid. A menționat că toate cele 3 prezentări au fost utile și interesante.

 În final, doamna Petruța Voicu și doamna Violeta Moraru, președinții celor două secțiuni, au mulțumit autorilor pentru prezentări, participanților și celor care au avut intervenții.

                                                                                                                                  Întocmit,

                                                                                   Raluca Grecu – secretar Secțiunea Periodice

                                                                                                                                   Avizat,

                                                           Violeta-Elena  Moraru – președinte Secțiunea Periodice

Petruța-Mihaela Voicu – președinte Secțiunea Achiziții și dezvoltarea colecțiilor