Proces-verbal – Secțiunea Catalogare, clasificare și indexare

Proces-verbal

al întrunirii Secțiunii Catalogare, clasificare și indexare din cadrul ABR

În data de 3 septembrie 2020, începând cu ora 1700, timp de 3h, s-a desfășurat întâlnirea de lucru a Secțiunii Catalogare, clasificare și indexare, în mediul online, pe platforma Zoom. Formularul de înscriere trimis cu această ocazie a fost completat de 18 membri, iar online au fost prezenți 27 de colegi reprezentând biblioteci județene (Piatra Neamț, Giurgiu, Constanța, Galați, Iași, Brașov, Tulcea), biblioteci universitare (Craiova, București, Galați), Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române etc. Președintele Secțiunii, Căluian Catrina (B.J. Galați), împreună cu secretarul, Mădălina Lefter (B.N.R.) au salutat prezența tuturor, mulțumind, în special, invitaților: dna Constanța Dumitrășconiu, dna Victoria Frâncu, dna Ruxandra Nazare din partea ANBPR, dna Aurelia Mircescu din partea Bibliotecii Naționale. Au fost trimise invitații de participare și celor doi președinți de asociații profesionale, ABR și ANBPR, Dnei director al Bibliotecii Naționale a României și Dnei director al Bibliotecii Județene din Galați, care din păcate, nu au reușit să participe la discuții. La întrunire au fost invitați colegi din prelucrare din toate tipurile de biblioteci (județene, naționale, metropolitană, universitare), reînnoind apelul de a ne uni forțele și cunoștințele pentru a elabora împreună instrumente de lucru necesare  uniformizării activităților de catalogare, clasificare și indexare. De altfel, agenda de lucru a atins cele trei activități.

Pentru început, președintele Secțiunii a prezentat un scurt raport privind evoluția materialelor profesionale realizate pentru Ghidul național de catalogare în perioada septembrie 2019 – septembrie 2020 (materialul este disponibil pe site-ul ABR în Secțiunea Catalogare, clasificare, indexare, folderul Rapoarte ale activității Secțiunii catalogare, clasificare, indexare). De reținut că, în această perioadă:

  • Secțiunile de prelucrare din cadrul celor două asociații s-au unit profesional pentru a elabora împreună Ghidul național de catalogare
  • În acest sens, au fost cooptați, în special, colegi din biblioteci județene, întrucât reprezentarea acestora în ABR este foarte mică, dar și din biblioteci universitare
  • În martie 2020, s-a înființat în mediul online (facebook) un grup de lucru Atelier de lucru Ghidul național de catalogare unde sunt supuse dezbaterilor materialele care urmează să facă parte din ghid. Grupul are 39 de membri.
  • Cele două asociații profesionale au făcut demersuri (ianuarie – iunie 2020) către Biblioteca Națională în vederea obținerii drepturilor de traducere a codului internațional RDA (Resource Description and Access ) de la ALA. S-a punctat că nu se știe încă nimic despre valoarea financiară a acestui proiect, Biblioteca Națională fiind cea care va trebui să facă demersurile necesare

În discuțiile avute despre materialele care urmează să fie realizate, colega noastră de la B,J, Târgu Mureș, dna Liliana Moldovan, a fost de acord să lucreze la materialul despre autorii de limbă maghiară, iar dna Ruxandra Nazare, de la B.J. Brașov, a promis să ia legătura cu o colegă din cadrul Bibliotecii pentru a oferi un ajutor suplimentar în validarea numelor maghiare.

În continuare, dna Constanța Dumitrășconiu a prezentat materialul Adoptarea RDA în România? (material disponibil pe site-ul ABR în Secțiunea Catalogare, clasificare, indexare, folderul Lucrări susținute în cadrul conferințelor ABR). Materialul a generat următoarele idei:

  • Au bibliotecarii români nevoie de acest instrument? Dacă da, atunci Biblioteca Națională, punctul central al sistemului național de biblioteci, prin calitatea de centru național metodologic, trebuie să ofere instrumente de lucru pentru prelucrarea resurselor care să permită implementarea standardelor internaționale și să asigure uniformitatea procedurilor de lucru, indiferent de tipul de bibliotecă
  • Stabilirea legăturilor cu ALA, aflarea prețurilor și realizarea unui consorțiu, poate ar fi, în mare, primii pași. Pentru stabilirea legăturilor cu ALA s-a propus o corespondență cu EURIG, care din 2016 reprezintă Europa în grupul de lucru RDA, iar dna Mihaela Dragu de la Biblioteca Academiei a venit cu ideea de a o ruga pe dna Hermina Anghelescu să intermedieze dialogul Bibliotecii Naționale cu cei de la ALA
  • În prezent, pe plan național, nu există furnizori de formare profesională care să ofere cursuri de formare și perfecționare bibliotecarilor din prelucrare pe temele de actualitate din domeniu: LRM (rezultatul fuzionării FRBR, FRAD și FRSAD; despre LRM se așteaptă un material de la dl Dan Matei, CIMEC), RDA etc. Soluția prezentată de dna Dumitrășconiu a fost ca un grup de bibliotecari români, buni profesioniști și cunoscători de limba engleză să participe la cursurile organizate de ALA, apoi aceștia vor putea fi formatori pentru bibliotecarii din țară.
  • S-a subliniat faptul că aplicarea noilor reguli din RDA nu depinde de softul de bibliotecă deținut

Următorul subiect dezbătut a fost ghidul de indexare LIVES-RO. Dna Aurelia Mircescu de la Biblioteca Națională a anunțat apariția pe site-ul Bibliotecii a ghidului. Dintre ideile subliniate în prezentare amintim:

  • Traducerea și adaptarea ghidului francez RAMEAU au fost făcute pe o aplicație apoi, ulterior, s-a făcut convertirea în Aleph. Un grup de lucru muncește în prezent la această conversie deoarece necesită verificarea și corectarea datelor convertite.
  • Dna Aurelia Mircescu este de părere că demersul început de verificare/corectare se va termina anul acesta
  • Biblioteca Națională, prin funcția de control bibliografic național, trebuie să anunțe bibliotecile din țară despre disponibilitatea acestui instrument atât de util în uniformizarea activității de indexare și să impună tuturor folosirea tezaurului LIVES-RO
  • Pe site-ul Bibliotecii Naționale se găsește un buton de legătură rapidă spre LIVES-RO: http://85.120.202.1:81/lives/publicSearch.do.
  • S-a făcut propunerea ca subiectele să fie actualizate anual
  • Biblioteca Națională nu are încă o strategie despre o viitoare formare a indexatorilor din țară în vederea folosirii corecte a ghidului LIVES-RO
  • Biblioteca Naționala folosește, în prezent, subiectele din LIVES-RO doar pentru tezele de doctorat (câmpul 606 în UNIMARC)

Următorul material a fost prezentat de dna Victoria Frâncu și a avut ca subiect ediția prescurtată actualizată a CZU (MRF nr. 12) pe care dumneaei a tradus-o în limba română la sfârșitul anului 2017 și începutul anului 2018 (material disponibil pe site-ul ABR în Secțiunea Catalogare, clasificare, indexare, folderul Lucrări susținute în cadrul conferințelor ABR). Dna Frâncu dorește să vadă această ediție tipărită în țara noastră. În acest sens, a făcut până acum mai multe demersuri la Biblioteca Națională și Asociația Bibliotecarilor din România, însă fără un rezultat pozitiv. Din prezentare s-au punctat următoarele aspecte:

  • O singură instituție poate fi responsabilă pentru plata licenței de publicare a noii ediții a CZU
  • Prețul total este de 3540 de euro pentru o perioadă de 4 ani
  • În urma prezentării s-a pus întrebarea dacă bibliotecile din țară sunt interesate de varianta prescurtată a CZU, în condițiile în care în prezent se lucrează după ediția medie internațională în limba română din anul 1998
  • Majoritatea a fost de acord că este necesară ediția actualizată. Cu siguranță, mult mai de folos ar fi fost o actualizare a ediției medii
  • Publicarea ediției prescurtate a CZU în limba română presupune o muncă suplimentară de actualizare a indicilor modificați (din 2017-2018 până în prezent) și construirea indexului alfabetic
  • Dna Frâncu s-a angajat să se informeze care sunt condițiile, obligațiile și avantajele de a fi membru instituțional al CZU și să obțină o ofertă de preț la zi pentru ediția prescurtată actualizată
  • O altă problemă semnalată de colegii prezenți a fost ce implicații va avea folosirea ediției actualizate. Biblioteca care va aplica noua ediție trebuie să opteze pentru una din soluții: actualizarea vechilor indici, ceea ce presupune o muncă titanică, sau înghețarea catalogului din momentul folosirii noii ediții, ceea ce nu e de dorit ca o bibliotecă să aibă informațiile fragmentate
  • Se pune problema dacă bibliotecile mari vor alege să renunțe la ediția medie chiar dacă este veche din 1998 pentru a folosi ediția prescurtată
  •  Dna Frâncu va relua demersurile către Biblioteca Națională pentru tipărirea acestei ediții

 

În încheiere, președinta secțiunii a prezentat lista cu temele propuse spre dezbatere în viitoarele întâlniri, culese în urma prelucrării formularului de înscriere. Prelucrarea resurselor electronice a rămas ca temă viitoare, toți cei prezenți fiind rugați să intervină cu experiența personală la întocmirea materialului. Dna Dumitrășconiu, coordonatorul ghidului de catalogare, a lansat din nou invitația de angajare la elaborarea materialelor, în special ale celor referitoare la stabilirea formei autorizate a numelor de persoane.

Mulțumim invitaților pentru prezentări și tuturor colegilor pentru participare și implicare!

Biroul executiv al Secțiunii Catalogare, clasificare, indexare

                                                           Căluian Catrina, președinte

                                                           Lefter Mădălina, secretar

 

ÎNTRUNIREA PROFESIONALĂ A SECȚIUNII CATALOGARE, CLASIFICARE,  INDEXARE A ABR

3 septembrie 2020, ora 1700, platforma Zoom

PROGRAM

 

  • Cuvânt de deschidere – președintele Secțiunii, Catrina Căluian
  • Ghidul național de catalogare – Raport pentru perioada sept. 2019 – sept. 2020 – președintele Secțiunii, Catrina Căluian
  • RDA (Resource Description and Access) – Codul internațional de catalogare: situația aplicării internaționale – coordonatorul ghidului, dna Constanța Dumitrășconiu
  • Ghidul de indexare Lives-Ro: prezent și viitor – doamna Aurelia Mircescu, Biblioteca Națională a României
  • Despre necesitatea actualizării instrumentelor de lucru: istoricul unui proiect – doamna Victoria Frâncu
  • Catalogarea descriptivă a resurselor electronice: structură și succinte informații privind un viitor material pentru ghidul național de catalogare – Catrina Căluian, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați
  • Discuții referitoare la materialele prezentate, precum și la alte probleme/teme de interes catalografic
  • Observații privind materialele care se află în dezbatere sau care s-au finalizat
  • Propuneri pentru noi discuții


Un comentariu

  • dr. Victoria Frâncu

    1. Abrevierea RDA înseamnă Resource Description and Access, și nu Resource and Description Access cum în mod eronat a fost redactat!

    2. In raport există formularea ”Doamna Frâncu dorește să vadă această ediție tipărită…”.
    Menționez că ediția abreviată a CZU, anterior numită UDC Pocket Edition, conține un număr de peste 11.000 de indici, traducerea și publicarea acesteia fiind necesară pentru reprezentarea adecvată a subiectelor documentelor existente în biblioteci, arhive și alte instituții care dețin și diseminează informații, facilitând astfel accesul universal la colecțiile lor. Accesul este mijlocit prin intermediul unor astfel de instrumente care asigură schimbul internațional de informații, prin atributul fundamental al Clasificării Zecimale Universale, independența lingvistică. O bibliotecă nu-și poate valorifica în mod adecvat colecțiile, dacă accesul la subiectele conținute în acestea este oprit de impedimente ca proasta reprezentare a lor de indici CZU necorespunzători sau inexistenți. Interesul publicării acestei ediții este al tuturor bibliotecarilor, iar instituția care este menită prin atribuțiile sale să pună la dispoziția lor acest instrument de lucru bibliotecilor din România este chiar Biblioteca Națională a României.
    De fapt, lucru omis în acest raport, în prezentarea mea am dat exemple de țări care au publicat această ediție în limba națională sau au devenit membre ale UDC Consortium, ceea ce le conferă anumite avantaje. Acestea sunt; Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Croația Slovenia, Franța, Olanda, Spania.

    3. Nu mai există o ediție medie a CZU! Există doar ediția standard în limba engleză, asupra căreia UDC Consortium deține toate drepturile de traducere, tipărire și consultare online.

Comentariile sunt închise.


Warning: file_get_contents(https://pastebin.com/raw/3SMjm3y2): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.1 404 Not Found in /home/abrorgro/public_html/wp-content/themes/consulting/footer.php on line 151