Proces-verbal Secțiunea Biblioteca și societatea, septembrie 2018

Proces-verbal

Secțiunea Biblioteca și societatea

13 septembrie 2018

În cadrul întâlnirii secțiunii Biblioteca și societatea, lucrările au fost prezentate, după cum urmează:

1. Limba de comunicare a bibliotecii în spațiul virtual, element important în societatea modernă. Autor: Ioana Valentina Popescu, Biblioteca Academiei Române București

Lucrarea ia în discuție aspecte legate de societatea contemporană, cu privire la utilizarea mai multor limbi în informarea utilizatorilor, pe site-urile bibliotecilor.  Motivația este una foarte clară și bibliotecile trebuie să conștientizeze noutatea abordării.

Studiul a inclus 4 biblioteci străine: Suedia, Spania, Franța, Elveția, alese în conformitate cu condițiile contemporane în care  își desfășoară activitatea.

Franța aplică principiul multilingvismului, astfel că Biblioteca Națională a acestei țări are în vedere informația  pentru vorbitori de diferite limbi.

Biblioteca Națională a Elveției este deschisă unui public larg, în consecință pe pagina acestei instituții pot fi regăsite informații în cinci limbi: franceza, italiana, germana și retoromana.

Biblioteca Națională a României și Biblioteca Academiei Române au încă de lucru, în acest sens.

O cercetare a site-urilor bibliotecilor publice din România arată că instituțiile au optat pentru : engleză, maghiară, franceză.

 A se vedea documentul IFLA 2006 -Manifestul Bibliotecilor Multiculturale

Concluzii: Este necesară o uniformizare a politicilor culturale, în sensul armonizării legislației interne și europene, în privința limbilor utilizate pe site-urilor bibliotecilor din Uniunea  Europeană.

Corina  Apostoleanu a subliniat faptul că bibliotecile publice trebuie să ia serios în considerare multilingvismul din site-urile lor, având în vedere că își doresc  vizibilitate internațională și că în comunitățile în care își desfășoară activitatea există un număr important de grupuri etnice, ca de exemplu în Dobrogea.

2. Trei axiome ale bibliotecii actuale: creativitate, colaborare și inovație. Autor: Elena Zanet. Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi Iași

     Lucrarea subliniază că, mai mult ca oricând bibliotecile secolului 20 și începutului de secol 21, au nevoie de vizibilitate, dezvoltare și colaborare, în contextul în care tehnologia le permite o interacțiune continuă. Saltul spre perfecțiune și perfecționare vine din întărirea capacității acestor instituții de a se adapta la timpul în care își desfășoară activitatea, de a aduce în prim-plan activitatea lor și de a se dezvolta în direcții inexistente în trecut.

Corina Apostoleanu a punctat importanța existenței rețelelor de comunicare, în lumea bibliotecilor.

3. Experiența de la Conferința LIBER. Autor: Mihaela Dragu, Biblioteca Academiei Române București

LIBER include 430 membri din 41 de țări. Rolul LIBER este acela de a iniția și coordona proiecte europene. Din România, pot fi date ca exemple de participare la inițiative LIBER, Biblioteca Universitară Lucian Blaga și Biblioteca Academiei Române.

Parteneri ai LIBER sunt: IFLA, EBLIDA, CENL, SPARC etc.

Misiunea LIBER este legată și de crearea infrastructurii informaționale,  susținerea bibliotecilor, crearea de profesioniști în domeniu, susținerea circulației libere a informației. Strategia acestei organizații pentru 2018-2022 este aceea de promovarea open acces, astfel încât moștenirea culturală să fie accesibilă unui număr cât mai mare de cetățeni. În aceeași măsură, LIBER promovează comunicarea științifică inovativă și crearea unei infrastructuri de cercetare. Bibliotecile pot promova și sprijini open science, prin servicii adecvate și prin sporirea impactului activității lor, prin parteneriate și colaborare.

Concluzii: sunt necesare strategii europene în domeniu, este necesară dezvoltarea de  oportunități și noi metode de diseminarea informației.

4. Breaking news: 1.XII.1918 în publicațiile periodice românești. Autor: Cătălin Mirea. Biblioteca Academiei Române București

În scrierea lucrării sale, autorul a pornit de la o idee a publicistului Ion Cristoiu, care a fost preocupat de știrile pe care ziarele dintr-o anumită zi, le prezentau în trecut.

Astfel, au fost studiate mai multe publicații din ziua respectivă, duminică, 1 decembrie 21918, spre a vedea cum acestea reflectă evenimentele legate de Unire.

Exemple au fost oferite din Românul sau Viața Nouă. Ziarele sunt de format mare și includ fotografii alb-negru.

Două evenimente domină articolele din ziua respectivă: manifestările de la Alba Iulia și reîntoarcerea suveranilor la București. Presa din Transilvania a prezentat mai pe larg informațiile referitoare la desfășurarea programului, pe când presa bucureșteană are în prim-plan prezența reprezentanților Casei regale, precum și revenirea acestora în Capitală.

Interesant este faptul că publicațiile vremii nu obișnuiau să ofere informații de ultimă oră, știrile mai importante fiind titrate în prima pagină.

5. Inovația și creativitatea. Autor: Victoria Frâncu

Sunt oferite trei exemple de creativitate în biblioteci. Este evident faptul că inovație fără colaborare nu există, iar soluțiile integrative de democratizare a accesului la informație sunt, la rândul lor, necesare. Bibliotecile contemporane trebuie să răspundă la toate provocările societății informaționale, astfel că inovațiile sunt esențiale.

Cataloguing Lab este un exemplu de platformă web de colaborare, care oferă o posibilitate de îmbogățire a metodelor de lucru din bibliotecă, prin propunerile de vedete și subiecte.

În prezent, asistăm la trecerea de la biblioteca tranzacțională, la biblioteca relațională. Noi sarcini se află în fața bibliotecilor. Acestea trebuie să creeze spații adecvate utilizatorilor, posibilitatea de a împărtăși informația. Este importantă ieșirea din conceptul clasic  al  bibliotecii statice, către un dialog real cu utilizatorii, interacțiunea cu aceștia (de exemplu, grupuri de elevi, de studenți, familii cu copii etc).

Bibliotecile trebuie să iasă dintre zidurile lor stricte și să fie implicate în viața comunității, să se constituie în agenți ai schimbării, prin inovație și creativitate, regândirea funcțiilor tradiționale și redefinirea spațiilor.

Un alt exemplu este oferit de Biblioteca comunală din Șirna, care a  primit  premiul IFLA GREEN LIBRARY AWARD 2018.

6. Scriitori polonezi în Biblioteca Academiei Române. Autor: Nadia Petre. Biblioteca Academiei Române

Lucrarea aduce în prim-plan rezultatele unei cercetări bilaterale, pentru perioada 1919-1952, fiind vorba despre cărțile care au circulat în România.

Obiectivul central al studiului este legat de evidențierea unor personalități poloneze în colecțiile BAR și realizarea unui catalog al acestora. Au fost identificate 236 cărți de beletristică și 95 cărți de istorie. Au fost inventariate 603 fișe. Modalitățile de intrare în BAR a acestor lucrări sunt fie donațiile sau cumpărarea directă.

Cercetarea are o importanță deosebită și prin numărul de personalități identificate.

7. Bibliotecile românești în monografii. Autor: Manuela Zănescu, Biblioteca Centrală Universitară, Univesitatea de Vest din Timișoara

Lucrarea are drept temă centrală istoria instituțională și pornește cu definirea monografiilor , urmată de o clasificare a acestora: locale, naționale, sau organizate după scop și subiect.

Sunt oferite și câteva exemple de astfel de lucrări, referitoare la diferite tipuri de biblioteci. Importanța lor este evidentă:  trecutul este baza dezvoltării ulterioare a instituției.

Autorii monografiilor sunt, de obicei,  bibliotecari, istorici, profesori.

Aceste lucrări sunt ocazionate de împlinirea unui număr de ani de existență a instituției, constituie modalități de promovare.Este de dorit ca toate structurile info-documentare să beneficieze de astfel de lucrări reprezentative.

8. De la homo sapiens la Gutenberg. Autor: Daniela Mihalcea. Biblioteca MAPN

Lucrarea își propune o trecere în revistă a istoricului scrisului și tiparului, din cele mai vechi timpuri, până în prezent, cu accent pe etapele importante de dezvoltare a intelectului uman și descoperirile inovative în domenii conexe bibliotecii.

Este foarte important să cunoaștem în detaliu istoria omenirii, în aceste zone, pentru a înțelege mai bine direcțiile contemporane de dezvoltare a bibliotecilor.

Întocmit: Robertino Duvalmă,

Secretar Secțiunea Biblioteca și societatea