Proces-verbal al Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare

Proces-verbal al Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare

Biblioteca Naţională a României

Bucureşti

24 mai 2016

Încheiat astăzi, 24.05.2016, după încheierea lucrărilor Secţiunii „Carte veche. Conservare. Restaurare”.

Secţiunea şi-a desfăşurat lucrările în Sala de Conferinţe ”Simion Mehedinţi”, a Bibliotecii Naţionale a României, din B-dul Unirii, nr. 22, în intervalul orar 10.00 – 13.30 şi s-a bucurat de participarea unui număr mare de bibliotecari, conservatori, restauratori şi alţi specialişti  de la diverse biblioteci din ţară.

Tema secţiunii „Carte veche. Conservare. Restaurare” a fost „Codul Patrimoniului – demers legislativ iniţiat de Ministerul Culturii”.

Sesiunea de comunicări a fost deschisă de doamna Petruţa Mihaela Voicu, preşedinte al secţiunii, Director Funcţii specifice de bibliotecă publică, Biblioteca Naţională a României.

În cadrul secţiunii au susţinut prezentări:

Dr. Doina Hendre Biro

Şef Biblioteca Batthyaneum – Alba Iulia, Filială a Bibliotecii Naţionale a României

Codul patrimoniului naţional: un proiect al Ministerului Culturii în dezbaterea comisiei desemnate

Dr. Anca Andreescu

Şef Serviciu Colecţii Speciale, Biblioteca Naţională a României

Codul Patrimoniului – Cadru normativ pentru protejarea patrimoniului cultural mobil

Petruţa Mihaela Voicu

Director Funcţii specifice de bibliotecă publică, Biblioteca Naţională a României

Fondurile destructurate – Biblioteca Naţională a României

Drd. Silviu – Constantin Nedelcu

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, Şcoala Doctorală

Studii privind protejarea patrimoniul cultural naţional, publicate în revistele bisericeşti ortodoxe

În comunicarea intitulată Codul patrimoniului naţional: un proiect al Ministerului Culturii în dezbaterea comisiei desemnate, citită de doamna Petruţa Mihaela Voicu, întrucât doamna dr. Doina Hendre Biro nu a putut fi prezentă la lucrările secţiunii, au fost prezentate cele 10 principii care stau la baza elaborării Codului Patrimoniului Naţional şi măsurile propuse în cadrul Comisiei desemnată de Ministerul Culturii:

Principiul I

Patrimoniul cultural este un ansamblu de valori materiale şi imateriale, fundamental pentru o dezvoltare durabilă şi o resursă de identitate naţională cu caracter neregenerabil.

Principiul II

Protejarea patrimoniul cultural este o expresie a interesului public, care angajează responsabilitatea Statului, aşa cum decurge ea din Constituţie.

Principiul III

Protejarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional implică menţinerea diversităţii si complementarităţii tuturor expresiilor şi formelor sale, locale şi regionale.

Principiul IV

Protejarea patrimoniului cultural naţional se află în responsabilitatea fiecărui cetăţean şi nu trebuie să devină povară pentru niciunul dintre ei.

Principiul V

Patrimoniul cultural este format atât din elemente majore, cât şi din altele, considerate mai puţin importante, dar care împreună constituie valoarea.

Principiul VI

Protejarea patrimoniului cultural are ca scop păstrarea şi transmiterea resursei culturale către generaţiile viitoare, în forma sa autentică şi nealterată.

Principiul VII

Protejarea patrimoniului cultural presupune un complex de acţiuni care necesită înaltă specializare.

Principiul VIII

Patrimoniul cultural face parte integrantă din formarea şi educaţia permanentă a cetăţenilor.

Principiul IX

Patrimoniul cultural este fundament al unei societăţi incluzive şi participative.

Principiul X

Patrimoniul cultural este o parte importantă a politicilor externe ale României, iar respectarea tratatelor internaționale privind protejarea patrimoniului cultural pe care le-a ratificat este prioritară.

Doamna dr. Doina Hendre Biro este membră a Comisiei de elaborare a Codului Patrimoniului, având ca arie de competenţă secţiunea Biblioteci. Arhive. Muzee. Colecţii.

Prin intermediul comunicării Codul Patrimoniului – Cadru normativ pentru protejarea patrimoniului cultural mobil, doamna dr. Anca Andreescu, a informat participanţii la lucrările secţiunii asupra propunerilor Bibliotecii Naţionale a României în vederea asigurării unui cadru legislativ coerent, în acord cu legislaţia internaţională, a modificării şi completării legislaţiei referitoare la protejarea patrimoniului cultural mobil:

Împărţirea pe capitole a Codului Patrimoniului:

1. Legislaţie – asigurarea unui cadru legislativ coerent, care să reglementeze:

– Statutul documentelor deținute de biblioteci;

– Regimul circulaţiei bunurilor culturale mobile –  evaluarea în vederea stabilirii valorii de asigurare;

– Modalități de îmbogățire/completare a colecțiilor – evaluarea donației; dreptul de a participa la licitații;

– Modalități de conservare  și protejare a bunurilor culturale mobile: digitizarea.

2. Elaborarea de capitole distincte pentru: monumente istorice, situri arheologice, muzee, arhivele istorice, biblioteci, având în vedere legislația specifică fiecărui domeniu.

3. Includerea unui capitol dedicat Depozitului Legal, pornind de la legislația existentă.

De asemenea, doamna dr. Anca Andreescu a enumerat trei obiective care, în opinia sa, ar trebui luate în considerare de către Comisia de elaborare a Codului Patrimoniului: evidența tuturor bunurilor de patrimoniu, promovarea unor politici financiare în vederea conservării resurselor culturale, reevaluarea patrimoniului. Acest organism va trebui să prevadă totodată şi modalitatea legală de punere în aplicare a acestor obiective.

Comunicarea doamnei Petruţa Mihaela Voicu a adus în discuţie o temă intens dezbătută în breasla bibliotecarilor, aceea a fondurilor destructurate ale Bibliotecii Naţionale a României. După prezentarea cadrului legislativ prin care Biblioteca Naţională a României a preluat aceste fonduri, a urmat un scurt istoric al fondurilor destructurate şi descrierea componenţei acestora. În continuare, doamna Petruţa Mihaela Voicu a prezentat măsurile pe care le-a luat instituţia până în prezent referitor la aceste fonduri: transportarea în noul sediu şi depozitarea acestora. De asemenea, a fost comunicată celor prezenţi procedura de integrare în colecţiile Bibliotecii Naţionale a României a fondurilor destructurate.

În încheierea sesiunii de comunicări, domnul drd. Silviu – Constantin Nedelcu a prezentat o lucrare deosebit de interesantă având ca temă Articolele privind protejarea patrimoniul cultural naţional, publicate în revistele bisericeşti ortodoxe din perioada 1948 – 1989.

Toate prezentările vor fi dezvoltate în articole care vor fi publicate în RRBSI.

La secţiunea „ Carte veche. Conservare. Restaurare” au participat 36 de persoane:

Domnul Prof. Dr. Univ. Mircea Regneală şi doamna Claudia Şerbănuţă, Manager interimar al Bibliotecii Naţionale a României.

Din partea Bibliotecii Naţionale a României: Adriana Borună, Claudia Mărgărit, Mirela Manea, Ana Mureşan, Corina Popescu, Claudiu Dobre, Florin Nistor, Raluca Man, Adriana Iosif, Gabriela Corbeanu, Rotaru Viorel, Rotaru Gabriela, Flavian Nica, Cristian Bedivan, Claudia Condruz, Valentina Albei, Letiţia Constantin, Mihaela Vazzolla, Mihaela Manolache, Mariana Irimia, Mirela Niculae, Cristina Marinescu, Tabita Chiriţă, Venera Iosif, Rodica Crăciun.

Din partea Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” Bucureşti: Filica Drăghici, Badea Andreea.

Din partea Universităţii Dunărea de Jos-Galaţi: Anca Grigorov.

Din partea Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti: Constanţa Eparu, Mihaela Scarlat.

Din partea Bibliotecii Uniunii Arhitecţilor: Ileana Şerbănescu.

Toate prezentările au atins subiecte de actualitate din biblioteci, iar concluziile finale duc către aceeaşi soluţie: implicarea asociaţiilor profesionale în identificarea problemelor majore cu care se confruntă bibliotecile şi găsirea unor metode alternative de remediere a acestora.

Prezentul proces-verbal a fost întocmit de Petruţa Mihaela Voicu, Preşedinte Secţiunea Carte veche. Conservare. Restaurare