Proces-verbal al Secţiunii Carte veche, conservare şi restaurare

Proces-verbal al întânirii Secţiunii „Carte veche,  conservare şi restaurare”

Conferinţa Naţională a ABR, Cluj-Napoca, 3-5 septembrie 2014,

Încheiat astăzi, 04.09.2014, în urma lucrărilor Secţiunii „Carte veche, conservare şi restaurare” din cadrul celei de-a XXV-a ediţii, a Conferinţei Naţionale a Asociaţiei Bibliotecarilor din România, Cluj-Napoca, 3–5 septembrie 2014, cu tema „Bibliotecile-acces deschis la educaţie şi cultură”. Secţiunea S2 care şi-a desfăşurat lucrările în Sala Gheorghe Sion a Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga, în intervalul orar 16.30–17.30, s-a bucurat de participarea unui număr de 47 de bibliotecari de la diverse biblioteci din ţară.

În program au fost înscrise zece lucrări ştiinţifice: Elena Graţiela Duvalmă, Robertino Duvalmă – Biblioteca Academiei Române, lucrarea: Proiecte europene şi prezervarea moştenirii culturale în Biblioteca Academiei Române; Dr. ing. Vasile A. Deac, prof. Ionela Burz, ing. Alexandru Deac – Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai, Oradea, lucrarea: Cercetări privind aeromicroflora din mediile de bibliotecă: studii de caz privind analiza microbiologică a microaeroflorei din bibliotecă; Dr. Doina Hendre Biro – Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Batthyaneum, Alba Iulia, lucrarea: Activităţi complementare în Biblioteca Batthyaneum: conservarea, cercetarea şi valorificarea ştiinţifică a cărţilor si a obiectelor de patrimoniu; Dr. Elena Chiaburu – Biblioteca Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea Al. Ioan Cuza, Iaşi, lucrarea: Managementul cărţii de patrimoniu în bibliotecile româneşti; Daniela Brâncoveanu – Biblioteca Naţională a României, Serviciul Cercetare. Dezvoltare, lucrarea: Tipografi și tipărituri din epoca brâncovenească; Dr. Florina Brat – Biblioteca Centrală Universitară Carol I Bucureşti, lucrarea: Despre cartea veche sanskrită aflată în Biblioteca Acdemiei din Cluj-Napoca; Cristina Marinescu – Biblioteca Naţională a României, Serviciul Colecţii Speciale, lucrarea: Repere culturale noi prin studierea corespondentei manuscrise”; Petruţa Mihaela Voicu – Biblioteca Naţională a României, Serviciul Depozite. Legătorie, lucrarea: Conservarea documentelor în biblioteca: reguli; Kurta Jozsef Tibor – Institutul Teologic Protestant, Cluj-Napoca, lucrarea: Meşteşugul legătoriei în Principatul Transilvaniei, între 1640 – 1700; Mihaela Vazzolla – Biblioteca Naţională a României, Serviciul Bibliografia naţională, lucrarea: Patrimoniul cultural bucureştean reflectat în Bibliografia naţională.

Au fost susţinute doar şase dintre lucrările enunţate, celelalte patru, ale D-nelor Daniela Brâncoveanu, Cristina Marinescu, Petruţa Voicu şi Mihaela Vazzolla de la Biblioteca Naţională a României, nu au fost susţinute din cauza timpului foarte redus alocat acestei secţiuni, lucrările regăsindu-se în CD-ul cu prezentările lucrărilor Conferinţei.

Toate lucrările prezentate au atins subiecte specifice problematicii secţiunii, având un nivel ştiinţific ridicat, prezentând aspecte teoretice şi practice des întâlnite în structuri info-documentare şi au accentuat încă o dată necesitatea realizării unui plan naţional de conservare şi prezervare. Intervenţia d-nei dr. Doina Hendre Biro a adus în atenţie faptul că şi bibliotecile deţin – pe lângă fondul documentar – şi importante colecţii de obiecte muzeale, asupra cărora trebuie să se intervină cu metode specifice de restaurare şi conservare, precum şi necesitatea existenţei mobilierului specific acestor obiecte.

Lucrarea d-lui dr. ing. Vasile Deac este o cercetare ştiinţifică a microflorei din mediile de bibliotecă şi conţine un studiu de caz privind analiza microbiologică a microaeroflorei din bibliotecă, aducând argumente pentru continuarea cercetărilor şi găsirea de soluţii referitoare la acest subiect.

Prezentarea d-nei dr. Elena Chiaburu a adus în discuţie un subiect care subliniază stadiul actual al statisticii documentelor de patrimoniu clasate sau în curs de clasare, a criteriilor generale şi specifice care stau la baza activităţii de clasare a documentelor de patrimoniu şi a propus înfiinţarea unei comisii care să analizeze în amănunt problema şi să găsească soluţii.

Lucrarea colegilor Elena Graţiela Duvalmă şi Robertino Duvalmă de la Biblioteca Academiei Române a inclus noutăţi, prin prezentarea unor proiecte europene la care instituţia în care îşi desfăşoară activitatea este partener, promovând astfel cultura şi civilizaţia românească.

Dl. Kurta Jozsef Tibor, în lucrarea sa, a prezentat imagini relevante despre tipurile de legătură de carte realizate în Principatul Transilvaniei între 1640 – 1700 şi a evocat nume marcante de tipografi din acea perioadă.

O altă lucrare interesantă a fost cea prezentată de d-na dr. Florina Brat, aducând în atenţie faptul că în Biblioteca Academiei din Cluj-Napoca există un valoros fond de carte veche sanskrită, puţin cunoscut publicului.

Toate prezentările au atins puncte vulnerabile din biblioteci, iar concluziile finale duc către aceeaşi soluţie: implicarea asociaţiilor profesionale în identificarea problemelor majore cu care se confruntă bibliotecile şi găsirea unor metode alternative de remediere a acestora.

La finalul dezbaterilor, membrii secţiunii au propus înfiinţarea unei comisii care să dezbată problematica impusă de procedura de clasare a documentelor de patrimoniu.

Prezentul proces-verbal a fost întocmit de Mihaela Vazzolla