Proces-verbal al secţiunii Achiziție si Dezvoltarea Colecțiilor

Proces-verbal al întâlnirii Secțiunii Achiziție și Dezvoltarea Colecțiilor

Conferința Națională a Asociației Bibliotecarilor din România, ediția a XXVII-a,

7-9 septembrie 2016, Timișoara „Biblioteca fără bariere”

Încheiat astăzi, 07.09.2016, în cadrul întâlnirii de lucru a Secţiunii Achiziție si Dezvoltarea Colecțiilor.

Secţiunea şi-a desfăşurat lucrările în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran”, Timişoara, în intervalul orar 15.30–17.00. La întâlnire au participat 50 de persoane de la diverse biblioteci din țară.

Sesiunea de comunicări a fost deschisă de doamna Nicoleta Rahme, Șef Serviciu Dezvoltarea colecțiilor în Biblioteca Națională a României, președinte al secțiunii. Tema conferinței – Biblioteca fără bariere – reamintește o serie de conferințe organizate la nivel internațional ca formă de prezentare a unui proiect de relevanță finanțat de Comunitatea Economică Europeană începând cu anul 1995. Proiectul a durat 18 luni și a inclus trei biblioteci universitare: University of the Aegean, the Dublin City University and University of Central Lancashire. Scopul proiectului a avut în vedere capacitatea celor trei biblioteci de a exploata serviciile de acces la resursele electronice.

Selecția lucrărilor care au fost incluse în programul secțiunilor a aparținut organizatorilor, în acest sens fiind incluse teme variate.

Au fost prezentate 4 lucrări, prima dintre acestea intitulându-se Biblioteca Europeana, o biblioteca fără frontiere, având drept autoare pe doamna Alice Oprea de la BCU București.

Pornind de la tematica generală a conferinței ABR, ”Biblioteca fără frontiere”, doamna Alice Oprea face o analiză din punct de vedere al participării, al contribuțiilor și al beneficiilor pe care bibliotecile le pot avea în cazul în care aleg să facă parte din acest proiect numit Biblioteca Europeana. Acest serviciu de bibliotecă non-profit este un portal on-line (www.theuropeanlibrary.org) care oferă acces  la colecțiile unor instituții europene (biblioteci, muzee, arhive) în 32 de limbi și care este accesibil din martie 2005. Autoarea a prezentat beneficiile, infrastructura, informații despre colecțiile existente.

Au existat întrebări cu privire la participarea românească la această baze de date imensă, care la momentul actual nu este prea consistentă. Dna Doina Hendre Biro de la Filiala Biblioteca Batthyaneum a Bibliotecii naționale a României ne-a informat că instituția sa depune eforturi pentru colaborarea cu cinci state europene pentru scanarea unor documente valoroase aflate în patrimoniul propriu în vederea introducerii lor in această bază de date. Doamna Rahme a mai precizat detalii despre politica publică elaborată în anul 2007, despre incapacitatea bibliotecilor din România de a avea acces la fondurile europene în anii trecuți.

Cea de-a doua lucrare prezentată în cadrul ședinței s-a intitulat Noi formate de documente accesibile pentru persoanele cu dizabilități de vedere, și aparține dnei Adriana-Elena Borună de la Biblioteca Națională a României. Continuând  preocupările sale cu privire la accesul persoanelor nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere la lectură, autoarea pune accent în lucrarea de față pe tipul de formate existente pentru această categorie de cititori și necesitatea diversificării acestora. În general, pentru a consulta diverse documente persoanele cu dizabilități se folosesc de diverse tehnologii asistive (cititoare de ecran, lupe electronice etc.) sau transformă definitiv documentul, din punct de vedere al formatului fizic, prin intermediul unor formate alternative dintre care amintim: textul digital, documente scrise folosind alfabetul Braille, documente audio, documente audio-vizuale cu descriere audio, documente în relief, documente în format DAISY (Digital Access to Information System).

Autoarea a prezentat câteva tipuri de formate disponibil pe piață, ofertele editorilor în legătură cu accesul la cartea electronică. În momentul de față nu se cunosc dimensiunile pieții formatelor accesibile și nici nu există statistici sau estimări ale acestei pieți. S-a observat că în SUA cererea pentru acest sector este în creștere cu aproximativ 50% anual. Pentru procesarea accesibilă a informației au fost găsite diferite soluții tehnice și cum acestea converg către un sistem de publicare multicanal, piața cărților electronice se află în expansiune, iar în cadrul acestei pieți, cărțile în format DAISY dețin un rol extrem de important și trebuie să fie formatul alternativ preferat. În România acest format a apărut în 2008, produs de Fundația Cartea Călătoare. Numărul titlurilor este de peste  300, ele fiind distribuite în peste 3000 de exemplare în peste 50 de biblioteci publice, grădinițe, școli și licee pentru deficienți de vedere din România, Republica Moldova și Germania. Începând din 2013, Biblioteca Națională a României pune la dispoziție stand de carte în format DAISY prin Proiectul Dream finanțat de Fundația Orange.

Cea de-a treia lucrare a ședinței a aparținut președintei secțiunii, dna Nicoleta Rahme și s-a intitulat Achizițiile publice: norme metodologice. Lucrarea a avut ca punct central noua Lege a Achizițiilor Publice publicată în Monitorul Oficial din 23 mai 2016, Legea 98/2016. Au fost punctate noutățile pe care le aduce această lege, cum ar fi:

-introducerea documentului unic pentru achizițiile publice (DUAE) ce va permite firmelor să transmită electronic o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că îndeplinesc criteriile de eligibilitate, urmând ca doar firma câștigătoare să prezinte documentele justificative necesare;

-schimbarea baremului pentru achiziția directă de produse și servicii din euro, în lei, noua sumă fiind de 132.519 lei fără TVA (aprox. echivalentul a 30.000 E), astfel înlăturându-se fluctuațiile cursului leu-euro;

-preconizarea efectuării tuturor achizițiilor unei instituții, începând cu 2018 prin SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), termen considerat nerealist de autoare;

-schimbări în legislația primară care nu va mai cuprinde detalieri, doar principii și generalități. Legislația secundară (normele metodologice) nu va detalia procesul de achiziție, soluțiile găsindu-se la nivel terțiar sub formă de instrucțiuni și ordine  ANAP (Agenția Națională a Achizițiilor Publice) prin care se realizează detalieri pe tipuri de proceduri și probleme;

-banii acordați prin bugetele publice vor fi tratați la fel ca fondurile europene;

-uniformizarea și predictibilitatea în privința procedurilor de achiziție.

De asemenea, dna Rahme a adus în discuție și alte noutăți intervenite de la începutul anului 2016 care influențează activitatea bibliotecilor, și anume modificare cotelor de TVA (reducerea de la 9%, la 5%) pentru cărți, manuale școlare și reviste și majorarea fără precedent (de peste 10 ori!) a taxelor poștale pentru publicațiile destinate schimbului internațional începând cu data de 1 martie 2016.

Referitor la majorarea taxelor poștale pentru biblioteci, din cauza impactului său asupra bugetului bibliotecilor, autoarea amintește despre eforturile depuse pentru a atrage atenția oficialităților statului. Este vorba despre un memoriu elaborat de ABR, ANBPR, ABBNR și BNR către CNPR, Guvernul României, Senat și ministerele implicate. Au răspuns MAE, MCSI și CNPR. MAE ne-a îndrumat către un demers legislativ, iar MCSI și CNPR nu susțin obiectivele bibliotecilor, considerând motivate noile tarife.

Tot legat de acest subiect, dna Săvulescu Raluca de la Universitatea de Petrol şi Gaze Ploiești a prezentat ca o posibilă soluție pentru micșorarea cheltuielilor de coletărie efectuate de biblioteci, folosirea unui serviciu furnizat de Poșta Română numit Sac Electronic M. Această variantă urmează să fie analizată în funcție de situația concretă a fiecărei instituții, pentru a vedea avantajele și dezavantajele pe care le oferă.

Ultima prezentare a fost realizată de către Domnul Dr. Thomas Remus MOCHNACS, Șef-serviciu Comunicarea și conservarea colecțiilor la Biblioteca Centrală „Eugen Todoran” din Timișoara: Monografiile tipărite la Timișoara între anii 1920-1947. O lucrare statistic-calitativă.

Autorul realizează un studiu despre tipăriturile din Banat aferente perioadei 1920-1947. Sunt analizate toate aspectele istorice, patrimoniul cultural bănățean unic prin prezența celor trei limbi care se vorbesc în regiune etc., dispersia pe centre tipografice și pe limba de editare (procentajul de titluri în limbile maghiară, germană, sârbă, latină, italiană, bulgară, franceză, editarea bilingvă și trilingvă), cazuri aparte (1 periodic în esperanto).

Este cunoscută pasiunea istoricului bănățean de a colecționa, în principal, tot ce este legat de Timişoara, Timiş, Banat şi ţările din jur.

Mulțumim Bibliotecii Centrale Universitare Eugen Todoran pentru găzduire și pentru tot sprijinul oferit pe parcursul conferinței.

Întocmit de Carmen Pavel – Secretar

Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu Iași

Vizat de Dr. Nicoleta Rahme – Președinte

Biblioteca Națională a României