PROCES-VERBAL al întâlnirii Secțiunii Periodice

Proces-verbal

Încheiat astăzi,  24 mai 2018,

cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice, la Biblioteca Națională a României

Ședința a fost condusă de doamna Violeta-Elena Moraru din Filiala Galați, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați, președinte al Secțiunii. Tema întâlnirii a fost „Tradiție și inovație în prelucrarea serialelor și a altor resurse în continuare”. La ședință au participat 43 de persoane, reprezentând: Biblioteca Națională a României, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, Biblioteca Centrală Universitară București, Biblioteca Universității Politehnice București, Biblioteca Centrală Universitară Timișoara, Biblioteca Universității Naționale de Apărare „Carol I”, Biblioteca Metropolitană București, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Camerei Deputaților, Biblioteca Școlii Gimnaziale „Dimitrie Sturdza” Tecuci.

În cuvântul de întâmpinare, doamna Violeta-Elena Moraru și-a exprimat bucuria de a revedea persoane cu preocupări comune din sfera prelucrării periodicelor, domeniu care oferă permanent noi provocări, considerând întâlnirea un bun prilej de fi împărtășite cunoștințe, de a se discuta și analiza problemele întâmpinate zi de zi în activitatea de catalogare a publicațiilor seriale și de a învăța din experiența celorlalți. Totodată, a mulțumit colegilor de la Biblioteca Națională pentru găzduire și suport. În conformitate cu tema întrunirii, au fost prezentate 3 (trei) lucrări.

Prima prezentare a aparținut doamnei dr. Dorina Măgărin de la BCU Timișoara. Lucrarea s-a intitulat Tradiţie şi modernitate în prelucrarea serialelor. Studiu de caz: „Biblioteca românească” și a evidențiat rolul și importanța procesului de digitizare pentru păstrarea și conservarea documentelor și pentru promovarea valorilor naționale. Autoarea a subliniat scopul principal al digitizării, acela de a spori accesul la informaţie şi de a îmbunătăţi conservarea documentelor, considerând că o Arhivă Naţională Digitală în care să fie integrate şi publicaţiile periodice este o necesitate și un deziderat, fiind impusă de valenţele patrimoniale ale acestor importante tipuri de documente. Pentru susținerea celor expuse, doamna dr. Dorina Măgărin a adus în discuție lucrarea „Biblioteca românească sau Adunări de multe lucruri folositoare întocmită în 12 părţi, întâia oară tălmăcită de prea învăţaţi bărbaţi şi tipărită pentru neamul românesc” și a prezentat descrierea bibliografică comparativă a acesteia în 3 (trei) cataloage de bibliotecă: Biblioteca Academiei Române, BCU Cluj, BCU Timișoara.

Doamna dr. Corina Apostoleanu, director al Bibliotecii Județene Constanța, a ridicat problema inventarierii variantelor digitizate ale lucrărilor existente pe suport tipărit. De asemenea, dacă în urma digitizării o lucrare va fi disponibilă pe mai multe suporturi (microfilm, hârtie, CD, fișier calculator etc.), se pune întrebarea ce va primi utilizatorul: suportul fizic sau varianta digitizată? Vor exista mai multe descrieri bibliografice (corespunzătoare fiecărui suport) sau se va realiza doar legătura de la descrierea de bază către fișierul care cuprinde varianta digitizată? Răspunsul a fost că prin digitizare se dorește ca pe viitor să nu se mai difuzeze decât suportul digital, pentru a putea fi protejată și conservată varianta fizică. Discuția s-a purtat având în vedere 2 (două) cazuri: suportul fizic este deținut de bibliotecă sau varianta digitizată este preluată din alte surse, fără ca în bibliotecă să existe suportul fizic. Având în vedere multitudinea de situații și probleme abordate, s-a decis ca tema unei întâlniri viitoare să fie descrierea și înregistrarea în evidențele bibliotecii a periodicelor pe diverse suporturi, inclusiv a celor digitizate.

Cea de-a doua expunere a fost susținută de doamna Nicoleta Adelina Radovici de la Școala Gimnazială „Dimitrie Sturdza” Tecuci, care, în perioada 2006-2007, a fost bibliotecar în cadrul Bibliotecii Centrale ASE. În lucrare, intitulată Prelucrarea resurselor electronice: importanță, beneficii, dificultăți. Studiu de caz: Biblioteca Centrală ASE, București, au fost sintetizate aspecte legate de resursele electronice, întâlnite în activitatea de prelucrare. Pentru exemplificare, au fost prezentate resursele electronice oferite de Biblioteca Centrală ASE. Concluziile au confirmat faptul că diversitatea utilizatorilor, mai ales a celor de la distanță, impune apariția suporturilor digitale.

Ce de-a treia lucrare a aparținut doamnei Leonica Roman de la Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați. Colega noastră, având în vedere că anul acesta celebrăm Centenarul Marii Uniri, s-a aplecat asupra unui periodic publicat în timpul Primului Război Mondial, care, în acea perioadă, a reprezentat un important instrument prin care s-a militat pentru Unirea Principatelor Române. Este vorba de Neamul Romănesc, fondat de marele istoric Nicolae Iorga, în anul 1906. Expunerea s-a intitulat Nicolae Iorga și „Neamul Romănesc” și a fost prezentată de doamna Anca Stan, întrucât autoarea nu a putut fi prezentă, din motive obiective. În lucrare a fost descrisă genealogia acestui serial, de la momentul apariției și până în anii ʼ90, cu toate continuările, seriile noi și suplimentele pe care le-a avut. În partea a doua a lucrării, a fost prezentată modalitatea de prelucrare a titlurilor în programul de bibliotecă TINREAD, bazat pe UNIMARC. Periodicul aflat în discuție este un exemplu sugestiv pentru utilizarea câmpurilor de legătură din UNIMARC, cele corespunzătoare blocului 4. Pentru exemplificare, au fost realizate linkuri de trimitere către catalogul electronic al Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați. Lucrarea a generat o serie de întrebări și discuții cu privire la înregistrarea în UNIMARC a datelor bibliografice.

Doamna dr. Corina Apostoleanu de la Biblioteca Județeană Constanța a semnalat o problemă care s-ar putea acutiza în viitor: aceea a periodicelor contemporane care dispar din mediul virtual după o perioadă de timp, iar articolele cuprinse în ele nu mai pot fi regăsite. În condițiile în care Depozitul legal pentru publicațiile din spațiul online nu este reglementat, o serie de informații se pierd în decursul timpului, întrucât serialele respective nu sunt arhivate de nimeni. Bibliotecile și alte structuri infodocumentare ar fi interesate să arhiveze periodicele virtuale, pentru a putea oferi accesul la informații, dar acest lucru nu este permis, conform legislației actuale. Situația ar putea deveni dramatică în viitor, atunci când informațiile căutate nu au apărut decât în Internet și nu mai pot fi regăsite în nici un fel. Doamna Violeta Moraru a specificat că, pentru articolele din serialele publicate online, se poate realiza parte componentă, iar descrierea bibliografică s-ar regăsi în cataloagele de bibliotecă, dar asta nu ar rezolva situația, întrucât descrierea ar fi la o resursă care nu mai există. Doamna Petruța Voicu de la BCU București a propus o întâlnire comună cu Asociația Jurnaliștilor, ARIP și alte asemenea asociații din domeniu pentru a se putea stabili o strategie prin care să se realizeze arhivarea informațiilor, în vederea accesării acestora în viitor. De asemenea, și-a exprimat punctul de vedere conform căruia o cale de rezolvare ar fi cea legislativă și ar trebui făcute demersuri în acest sens, în colaborare cu Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Asociația Română de Istorie a Presei și alte instituții și organizații cu putere de influența în domeniu.

Având în vedere că toate lucrările au tratat tema anunțată și au generat o serie de discuții pe marginea subiectelor abordate, se poate considera că scopul întâlnirii profesionale a fost atins.

În încheiere, doamna Violeta Moraru a mulțumit autorilor pentru prezentări și a anunțat tema Secțiunii pentru întrunirea din cadrul Conferinței anuale a ABR, care va avea loc la  Sibiu, în luna septembrie 2018: „Resursele în continuare: realități și perspective”.

Președinte al Secțiunii Periodice a ABR,

Violeta Moraru