- 9 septembrie 2022
- Postat: Enache Emilia
- Categorie Achiziţie şi dezvoltarea colecţiilor
Secțiunea Achiziții și Dezvoltarea Colecțiilor
Tema întâlnirii: „Schimbul intern și internațional: realitate și perspective”
Mod de desfășurare: fizic și online
Conferința Națională ABR, ediția a XXXII-a, cu tema: Biblioteca – spațiu al informării, cercetării și inovării, Suceava, 31 august- 2 septembrie 2022
Proces-verbal al întâlnirii de lucru
31 august 2022
Pe data de 31 august 2022, în cadrul celei de-a XXXII-a ediții a Conferinței Naționale a ABR, s-a desfășurat, în clădirea Universității ”Ștefan cel Mare ” din Suceava, întâlnirea Secțiunii Achiziții și Dezvoltarea Colecțiilor. Această întâlnire a fost una de tip hibrid ca, dealtfel, întreaga conferință. Astfel, în sală au fost prezente 19 persoane la care s-au adăugat încă 15 persoane ce au participat prin intermediul platformei Zoom.
Președinta secțiunii, dna Petruța Mihaela Voicu, a propus ca temă a întâlnirii ”Schimbul intern și internațional: realitate și perspective”, un subiect care ridică multe probleme pentru biblioteci în ultimii ani.
După o scurtă introducere făcută de președinta secțiunii, s-a trecut la prezentarea lucrării dnei Carmen Pavăl de la BCU Iași intitulată ”Schimbul interbibliotecar din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare ”Mihai Eminescu” din Iași: începuturi și perspective”. Autoarea și-a propus să pună accent pe schimbul internațional de publicații deoarece acesta se află la un moment de răscruce, cu implicații profunde asupra politicii de achiziție a bibliotecilor.
După prezentarea unui istoric a apariției în plan mondial a schimbului internațional de publicații în perioada medievală și a etapelor parcurse în evoluția sa până în perioada contemporană, dna Pavăl a subliniat câteva elemente esențiale ce definesc activitatea de schimb internațional, cum ar fi:
– principiile care stau la baza schimbului internațional
– tipurile de schimb internațional
– tipurile de documente care fac obiectul schimbului internațional
Apoi, autoarea s-a oprit la exemplul BCU ”M.Eminescu” din Iași, veche instituție de cultură asupra căreia și-au pus amprenta numeroase personalități ale istoriei , educației și culturii țării noastre. A fost subliniat rolul esențial al acestei instituții în dezvoltarea biblioteconomiei din țara noastră, în general, și a schimbului internațional, în particular. Statisticele prezentate au demonstrat o activitate intensă a Serviciului de schimb internațional al bibliotecii prin care și-a adus o contribuție însemnată de-a lungul timpului la dezvoltarea colecțiilor deținute.
Apariția Internetului a fost și pentru instituția ieșeană un moment ce a marcat schimbări importante în filosofia de abordare a acestei activități. Astfel,
– diminuarea interesului din partea comunității academice în a apela la această metodă de a face schimb de informații de natură științifică
– limitarea bugetelor alocate
– creșterea prețurilor documentelor ce fac obiectul schimbului internațional
– apariția bazelor de date achiziționate prin consorții
– creșterea taxelor vamale privind expedierea și primirea coletelor au determinat pierderea unor parteneri.
BCU Iași a fost nevoită să se adapteze și să găsească soluții care să revitalizeze acest sector de activitate al instituției, cum ar fi: încurajarea unor cadre didactice și cercetători din a dona exemplare din lucrările lor care să fie destinate schimbului internațional, încheierea de parteneriate cu anumite instituții ce publică lucrări care ar putea fi de interes pentru partenerii de schimb, evidențierea celor mai recente documente din fondul bibliotecii obținute prin schimb internațional.
În urma audierii lucrării, audiența a constatat că, în prezent, mărirea taxelor vamale pentru expedierea coletelor destinate schimbului internațional rămâne un subiect sensibil. S-a discutat despre numeroasele petiții și demersuri făcute de diverse biblioteci către autoritățile administrative și care s-au soldat cu refuz. În acest sens, se pun speranțe în Comisia Națională a Bibliotecilor nou creată care reprezintă interesele bibliotecilor ce aparțin de diverse ministere.
S-au pus întrebări despre modul cum abordează această problemă alte biblioteci din țară și dacă au fonduri suficiente. A reieșit că bibliotecile care au găsit sprijin din parte autorităților locale reușesc să depășească acest impediment legat de taxe. Pentru celelalte biblioteci rămâne în continuare o problemă majoră , mai ales după mărirea taxelor vamale de la 1 iulie 2021pentru țările non-UE.
S-a mai discutat despre câteva eventuale soluții, cum ar fi folosirea unei împuterniciri vamale validată de bibliotecă, sau trimiterea coletelor având ca expeditor persoană fizică. Din păcate, acestea sunt doar soluții de moment, fără a avea în spate o reglementare oficială.
Dna Petruța Voicu a propus organizarea unui workshop în legătură cu balanța documentelor ce fac obiectul schimbului internațional, ce spun statisticele despre tipul de documente solicitate și cât de des sunt ulterior consultate.
Ca o concluzie la cele discutate, se poate spune că în contextul în care achiziția prin cumpărare se confruntă cu bugete reduse, schimbul internațional nu ar trebui lăsat să-și piardă din importanță. Se impune stabilirea unei strategii pe termen lung din partea bibliotecilor și o mai bună informare a publicului și a autorităților tutelare.
Întocmit de,
Carmen Pavăl,
Secretar Secțiunea Achiziții și Dezvoltarea Colecțiilor