Proces-verbal al întâlnirii Secțiunii Achiziția și dezvoltarea colecțiilor

            Proces-verbal al întâlnirii Secțiunii Achiziția și dezvoltarea colecțiilor

Conferința Națională ABR, București, 4-6 septembrie 2019

 

Pe data de 4 septembrie 2019, Biblioteca Națională a României a găzduit întâlnirea Secțiunii „Achiziția și dezvoltarea colecțiilor”, ca parte a lucrărilor Conferinței Naționale ABR desfășurată la București în perioada 4-6 septembrie.

Tematica aleasă a fost Anul cărții și bibliotecile din România, ea înscriindu-se în subiectul ales de ediția aniversară a conferinței.

Astfel, întâlnirea a debutat cu lucrarea dnei Alina Muntyan de la BCU Timișoara intitulată „Bibliotecile din România: ultimii 30 de ani și rolul lor în educația utilizatorilor”. Autoarea a prezentat etapele tranformării și dezvoltării bibliotecilor în ultimii 30 de ani și rolul lor în educația utilizatorilor odată cu apariția Internetului. Bibliotecarii sunt nevoiți să-și regândească modul de organizare al serviciilor și colecțiilor și să fie mereu conectați la noile tehnologii. Astfel, în perioada 1995-2015 se achiziționează și modernizează softuri de bibliotecă, multe biblioteci își reamenajează spațiul oferind acces liber la raft și săli multimedia interconectate la Internet. Începând cu 2004 bibliotecile achiziționează baze de date electronice, cu accent pe colecțiile de periodice cu conținut științific datorită prețurilor ridicate. Apare conceptul de achiziție partajată și se creează un consorțiu de biblioteci la nivel național format inițial, din 4 biblioteci universitare, la care au aderat ulterior și alte instituții.

Autoarea a punctat și câteva modificări legislative care au avut impact asupra breslei noastre (Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic si Legea bibliotecilor nr.334/2002). Biblioteca, la fel ca și societatea, a cunoscut suișuri și coborâșuri. Așa cum pe plan politic, economic, administrativ, social, educațional au existat perioade de crize financiare și bibliotecile au resimțit aceste crize, fiind nevoite să se adapteze permanent la nevoile utilizatorilor săi. Confruntarea cu scăderea numărului de cititori a determinat modul de abordare al acestora. Noile generații doresc să li se acorde ajutor personalizat, atitudinea lor față de universitate și bibliotecă fiind una diferită față de ceea ce s-a întâmplat până în 1990 în România, ei citind „altfel”. Se citește online, din resurse electronice sau de pe Google. În prezent, utilizatorii vin la bibliotecă nu doar pentru a se informa, a citi sau împrumuta cărți, ci și pentru a audia un  concert, pentru o lansare de carte, pentru relaxare sau alte activități.

 În continuarea întâlnirii, președinta secțiunii, dna Nicoleta Rahme a prezentat o lucrare prin care  a adus în discuție evenimentul major al anului 2019, respectiv Anul Cărții și Bibliotecile din România, stipulat prin Legea nr. 357/2018 pentru instituirea anului 2019 ca Anul Cărții în România.

Potrivit studiilor sociologice, în România a scăzut drastic în ultima vreme numărul persoanelor pasionate de citit. Cifrele alarmante nu trebuie să surprindă în condițiile în care în țara noastră a scăzut puterea de cumpărare a cetățenilor, a fost distrus sistemul național de distribuție al cărții, numărul librăriilor s-a redus dramatic, iar sistemul de învățământ dovedește o incapacitate în a stimula interesul elevilor pentru lectură la care se adaugă absența programelor educative din agenda instituțiilor media.

După ce s-au confruntat cu acceași situație privind diminuarea interesului copiilor și tinerilor față de cărți, mai multe țări europene au declanșat cu ani buni în urmă campanii naționale care și-au dovedit din plin utilitatea și au avut succesul scontat. În acest context, a fost extrem de îmbucurător când la sfârșitul anului trecut, la inițiativa unor senatori s-a adoptat Legea nr.357/2018 care atestă oficial anul 2019 „Anul Cărții în România”. Cel mai important punct al acestei legi este lansarea Programului național „România citește”, care ar trebui să fie derulat în toate unitățile școlare din țară și care să aibă ca efect dublarea consumului de carte la nivel național până anul viitor. Aceasta presupune organizarea de întâlniri săptămânale ale elevilor cu voluntari (părinți, personalități publice, jurnaliști etc.) care să le citească fragmente din opere literare în scopul încurajării lecturii. Totodată, programul prevede întâlniri bianuale ale elevilor cu scriitori contemporani, de anvergură națională sau locală, care să lecitească copiilor fragmente din propriile creații literare. În scurtul text al legii se mai precizează că autoritățile centrale și locale pot contribui cu sprijin și/sau financiar, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor aspecte de la evenimentele dedicate sărbătoririi „Anului Cărții”. La mai bine de jumătate de an de la declanșarea programului nu se constată vreun efect notabil, iar în ce privește implicare bibliotecilor, nu putem spune decât că nu au resurse financiare suficiente pentru a asigura publicului lectură de calitate.

În  a doua parte a expunerii dnei Rahme, dat fiind că se afla la încheierea unui ciclu de 4 ani de președenție a secțiunii noastre, a făcut o trecere în revistă a discuțiilor purtate de-a lungul întâlnirilor noastre.

Astfel, în anul 2016 subiectul principal de discuție a fost noua Lege a Achizițiilor Publice publicată în Monitorul Oficial din 23 mai 2016, lege care a adus noutăți nemulțumitoare pentru activitatea bibliotecilor. Încă de la inițierea dezbaterilor proiectului, Biblioteca Națională a României alături de ABR, ICR și Arhivele Naționale s-au implicat făcând anumite propuneri care nu au fost agreate. Aceeași lege a schimbat baremul pentru achiziția directă de produse și servicii din euro, în lei, noua sumă fiind echivalentul a aproximativ 30.000 de euro și a mai stabilit ca toate achizițiile efectuate de o instituție să fie realizate din 2018 prin SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice).

Un alt subiect de interes dezbătut în 2016 a fost modificarea cotelor de TVA pentru cărți și periodice, precum și majorarea fără precedent a taxelor poștale pentru publicațiile destinate schimbului internațional.

Donațiile au constituit un alt subiect abordat, realizându-se analize și statistici la nivelul Bibliotecii Naționale a României cu privire la domenii și titluri provenite din donații, actualizarea baremelor de evaluare, timpul alocat pentru trierea și prelucrarea lor, mentalitățile și cutumele din biblioteci legate de acest subiect.

Anul 2017 a fost anul discuțiilor legate de activități specifice dezvoltării colecțiilor de bibliotecă, și anume, legislație, perspective în mediul digital și Centrul Național de Schimb. Participanții la discuții au constatat că bugetele alocate pentru achiziția de carte sunt în scădere, precum și de problemele determinate de disfuncționalitățile rețelei de distribuție  de carte, în special cea românească, ce îngreunează procesul de achiziție prin SEAP.

Au mai fost discuții legate de achiziția de carte veche care este îngreunată de noua legislație și s-au identificat câteva soluții. Un ultim subiect abordat în 2017 a fost Centrul Național de Schimb, funcție deținută de Biblioteca Națională a României, dar care are la bază colaborarea cu bibliotecile  din sistem. A fost prezentat un  scurt istoric al Centrului, tipurile de parteneri, statistici aferente, problematici de schimb internațional și o analiză a activității sale în ultimii 5 ani.

În anul 2018, Secțiunea noastră a acordat o atenție sporită provocărilor mediului digital, analizând relația editură-bibliotecă-utilizator, achiziția de conținut electronic și audiența digitală. Biblioteca Națională a României a oferit date și elemente semnificative legate de relația cu mediul editorial, în context digital, prin Centrul Național ISBN-ISSN CIP. De asemenea, au fost invitate persoane implicate în editarea și comercializarea de e-book-uri care ne-au ajutat să înțelegem mai bine problemele cu care se confruntă piața editorială românească și cum afectează aceasta activitatea bibliotecilor.

Acest raport de activitate a fost în bună măsură rezultatul unei activități desfășurate cu dedicație de către dna Nicoleta Rahme în calitatea sa de președintă a Secțiunii „Achiziția și dezvoltarea colecțiilor” care a reusit să abordeze subiecte interesante și de actualitate pentru cei implicați în acest compartiment al activității unei biblioteci.

În finalul întâlnirii s-a trecut la alegerile pentru noul ciclu de 4 ani a președintelui și secretarului Secțiunii „Achiziția și dezvoltarea colecțiilor”. Întrucât nu au existat candidați pentru funcția de președinte, s-a trecut la alegerea secretarei. La propunerea colegilor, a fost votată în unanimitate dna Carmen Pavăl, bibliotecară la BCU „Mihai Eminescu” din Iași.

Ulterior, la întâlnirea din cadrul Adunării generale a ABR desfășurată în penultima zi a conferinței, a fost propusă și aleasă ca președintă a secțiunii „Achiziția și dezvoltarea colecțiilor”, dna Petruța Voicu de la BCU „Carol I” din București.

 

Întocmit de,

Carmen Pavăl