Proces verbal al întâlnirii Secțiunii Periodice

Proces verbal

Încheiat astăzi,  6 iunie 2013, cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice,

 

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, președinte al secțiunii Periodice. Întâlnirea are loc la Cabinetul Bibliologic din cadrul Bibliotecii Naționale. La ședință participă  37 de persoane.

Doamna Luminița Daniș deschide lucrările secțiunii și anunță ordinea de zi:

  • D-na Luminița Modan de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, Biroul Periodice va prezenta lucrarea „ISBD (CR) – oportunitatea schimbării”;
  • discuții libere pe tema publicațiilor seriale electronice

În deschidere, d-na Luminița Daniș recomandă cartea d-nei conf. univ. dr. Elena Tîrziman: „Publicaţii seriale: aspecte privind prelucrarea în context tradiţional şi electronic”, disponibilă online la adresa http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/tirziman/introducere.htm. În continuare, amintește despre problema publicațiilor seriale disponibile exclusiv online, care ridică numeroase probleme de prelucrare în biblioteci, atât pe plan național, cât și internațional. Se bazează pe experiența colegilor pentru a găsi rezolvare problemelor ridicate de publicațiile seriale științifice electronice.

 

D-na președinte, Luminița Daniș îi dă cuvântul d-nei Luminița Modan de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, Biroul Periodice, care prezintă lucrarea „ISBD (CR): oportunitatea schimbării”.

Pentru început este definit ISBD(CR) și sunt enunțate scopul și utilitatea acestuia. Descrierea Bibliografică Standardizată pentru Seriale şi alte Resurse în Continuare  „ISBD(CR): este standardul prin care se stabilesc cerinţele descrierii şi identificării unor resurse, se desemnează ordinea elementelor descrierii şi se defineşte sistemul de punctuaţie. ISBD (CR) înlocuieşte ISBD (S) din 2002. Resursele în continuare sunt resursele bibliografice editate de-a lungul timpului, fără un termen de încheiere predeterminat. Acestea includ: publicaţii seriale tradiţionale şi resurse integrate în desfăşurare.

Resursele integrate sunt suplimente sau actualizări care nu rămân distincte, ci se integrează unui întreg (pagini de actualizare şi site-uri web actualizate); pot fi finite sau în continuare.

În continuare, d-na Modan a prezentat pe rând sursele de informare pentru publicațiile seriale și sursele de informare  pentru resursele integrate, prezentând pentru fiecare zonă care este sursa principală care servește drept bază a descrierii.

Privind din perspectiva catalogării, d-na Modan prezintă principalele diferențe de prelucrare catalografică dintre publicațiile seriale și resursele integrate, referindu-se la modificările minore în titlul propriu zis, la schimbările de responsabilitate și la zona ediţiei. Zona materialului specific (sau a tipului de publicare),  a publicării şi difuzării, a descrierii fizice, a seriei, precum şi zona notelor nu determină crearea de noi descrieri bibliografice pentru niciun tip de resursă în continuare.

O diferență importantă subliniată de d-na Modan este cea privitoare la zona notelor unde se vor menţiona informaţiile legate de titlurile în continuare pentru seriale, iar pentru resursele integrate sunt specificate titlurile anterioare ale aceleiaşi resurse.

În International Standard Serial Title (ISST) lista schimbărilor minore din titlu (ce nu implică o nouă descriere) a suferit câteva schimbări prezentate de d-na Modan. Astfel, catalogatorii nu trebuie să creeze o nouă descriere bibliografică, dacă nu sunt siguri că schimbarea produsă în titlu este majoră sau nu. ISST propune eliminarea titlului-cheie și a titlului uniform, deoarece existenţa acestor două feluri de titluri în aceeaşi înregistrare conduc la confuzie şi redundanţă. În momentul de față Se caută soluţii pentru rezolvarea neconcordanţelor apărute între editori şi catalogatori, din punctul de vedere al schimbărilor de titlu: mai multe schimbări de titlu înseamnă mai mult consum de timp şi energie pentru catalogatori şi utilizatori, în timp ce pentru editori e vorba doar de o continuitate. Din această perspectivă, ISST şi ISSN: ar constitui identificatorul principal al unei resurse în continuare și ar servi drept reper pentru a decide dacă o schimbare de titlu necesită o nouă descriere.

În concluzii, d-na Luminița Modan spune că diferenţa majoră dintre seriale şi resurse integrate este aceea că, în cazul serialelor, baza descrierii este întotdeauna primul număr sau cel mai vechi din colecţia bibliotecii, iar pentru resursele integrate baza descrierii este ultima actualizare.

Prin apariţia SR ISO 3297 în 2010 se confirmă faptul că diferitele versiuni media ale unei resurse în continuare au coduri ISSN diferite. ISSN-L este noua funcţionalitate prin care sunt reunite aceste versiuni media şi se numeşte “ISSN de legătură”.

D-na Luminița Daniș apreciază lucrarea d-nei Modan a fi o noutate și invită participanții la dialog. Astfel, sunt ridicate probleme legate de diferența dintre ISST și titlu-cheie. D-na Luminița Modan explică diferența și îi invită pe cei interesați de  informații suplimentare să consulte standardul ISBD (CR). D-na Moraru Violeta cere lămuriri cu privire la informațiile conținute în zonele ISBD (CR), iar d-na Modan oferă explicațiile necesare, făcând trimitere și la zonele corespondente în UNIMARC.

O altă problemă dezbătută în cadrul întâlnirii a fost cea referitoare la descrierile analitice ale publicațiilor periodice care apar exclusiv online. D-na Luminița Modan își exprimă opinia cu privire la descrierile analitice ale acestor publicații, recomandând bibliotecilor să realizeze descrieri doar pentru acele periodice electronice la care biblioteca va putea păstra accesul și după încheierea perioadei de abonare. În caz contrar, utilizatorii vor regăsi informații în catalogul bibliotecii despre resurse documentare la care biblioteca nu mai are acces, creând astfel confuzii.

D-na Moraru Violeta de la Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați explică nevoia bibliotecilor județene de a realiza descrieri analitice pentru ziarele locale, care în ultima perioadă apar exclusiv online. Aceste ziare locale sunt gratuite, de cele mai multe ori nu păstrează o arhivă bine structurată, însă oferă informații prețioase despre și pentru comunitatea locală. Bibliotecile județene au rolul de a achiziționa, conserva și oferi documente și informații despre comunitatea locală pe care o deservesc.

Prelucrarea analitică pentru publicațiile seriale electronice abonate poate fi realizată deoarece abonarea la aceste reviste include de cele mai multe ori și un acces perpetuu. Accesul perpetuu  este un termen folosit de comunitatea bibliotecilor pentru a descrie posibilitatea de a păstra accesul la revistele electronice plătite anterior, după ce contractul de achiziție a acestor materiale a fost încheiat, în același mod în care acestea ar fi păstrat copii în rafturile bibliotecii pentru anii următori. De cele mai multe ori, accesul perpetuu este oferit de editurile care își vând revistele electronice sub forma unor colecții de reviste electronice sau de baze de date științifice. Furnizorii de baze de date agregate nu oferă acces perpetuu.

La Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași în ultimii ani s-a renunțat la achiziția publicațiilor periodice electronice pentru că instituția a beneficiat de accesul gratuit oferit prin intermediul proiectului Anelis. Astfel, biblioteca și-au redirecționat resursele financiare spre achiziția de e-book-uri. Problemele privind accesul perpetuu la e-book-urile achiziționate au fost legate de lipsa resurselor tehnice: universitatea nu a avut un server pentru a salva cărțile achiziționate.

D-na Luminița Daniș recomandă website-ul Bibliotecii „Gheorghe Asachi” din Iași, unde bibliotecarii pot găsi resurse importante. Adresa bibliotecii este: http://www.tuiasi.ro/biblioteca

Reprezentanții Bibliotecii Academiei Române ridică problema stocării în viitor a informațiilor, astfel încât, peste ani de zile să se poată realiza o bibliografie retrospectivă a resurselor online. Doamna Luminița Daniș spune că ar trebui să existe un soft special care să permită stocarea acestor informații. Mihai Constantinescu explică diferența dintre editorii care își construiesc arhive și cei care nu investesc în dezvoltarea acestor arhive. Pentru publicațiile care nu au o arhivă electronică, o soluție ar putea fi înființarea depozitului legal național la Biblioteca Națională a României și înființarea depozitelor legale electronice locale la bibliotecile județene.

Participanții întreabă cum se poate reglementa salvarea informației prezente doar online pe un server al bibliotecii județene sau al Bibliotecii Naționale. Doamna Nicoleta Rahme explică faptul că cea mai importantă problemă a Depozitului Legal Electronic este lipsa  legislației care să reglementeze înființarea și funcționarea sa. Dumneaei amintește despre situația Marii Britanii care a avut nevoie de zece ani pentru a avea o asemenea lege și își exprimă speranța ca România să poată beneficia de experiența britanică și să aibă o lege a depozitului legal electronic într-un timp mult mai scurt.

În lipsa legislației privitoare la depozitul legal local, singura posibilitate a unei biblioteci de a salva și păstra informații din  publicațiile electronice este semnarea unui acord de licență între bibliotecă și fiecare editor în parte. Biblioteca ar fi cea care ar crea un depozit digital (repository), pentru care va avea nevoie de importante resurse financiare pentru echipamentele hardware (server) și software. Într-un astfel de contract de licență vor fi specificate aspecte legate de acces, dreptul  de utilizare (de exemplu, pentru situațiile în care sunt solicitate copii ale unui document), despre instituția care păstrează arhiva și copia de siguranță, instituția care va crea metadatele, se va ocupa de diseminarea și valorificarea conținutului,  și se va preciza faptul că respectivul contract de licențiere se supune legislației în vigoare.

Doamna Luminița Daniș ridică problema atribuirii ISSN-urilor. De exemplu, o publicație care până la volumul XX a avut ISBN și, începând cu volumul XXI, ISBN-ul este înlocuit cu ISSN, ridică probleme de prelucrare biblioteconomică. O astfel de publicație a fost inițial prelucrată ca monografie și, începând cu volumul XXI, bibliotecile sunt obligate se le prelucreze ca publicații seriale, iar publicația să nu se regăsească integral în același depozit. Doamna Luminița Modan  precizează că la BCU București, se face transfer intern de la fondul de carte, la fondul de publicații periodice, iar în descrierea bibliografică, în note se precizează momentul în care publicația a încetat a mai fi carte și a devenit publicație serială. Problemele de această natură sunt cauzate de disciplina editorială.

Un alt exemplu de problemă privind prelucrarea publicațiilor cu ISSN este „Donald Duck de buzunar”, o carte în mai multe volume, care are ISBN și ISSN nou pentru fiecare volum. Dacă ISSN-ul ar fi fost același, atât la primul, cât și la cel de-al doilea volum, acesta ar fi fost un ISSN al colecției, însă publicația are două ISSN-uri diferite pentru cele două volume. Domnișoara Teodora Ușurelu de la Centrul ISSN-ISBN spune că problema trebuie semnalată la în scris la issn@bibnat.ro. În același mod trebuie semnalate și greșelile de pe ISSN Portal sau alte probleme legate de ISSN sau, problemele legate de ISBN trebuie semnalate în scris la isbn@bibnat.ro. Domnișoara Teodora Ușurelu explică modul de atribuire a ISSN: editorii completează un formular disponibil online (http://www.bibnat.ro/ISSN-s122-ro.htm#formular_issn), în baza căruia d-na Teodora Ușurelu acordă ISSN și introduce datele în Portalul ISSN. În urma depunerii exemplarelor obligatorii în Depozitul Legal, ISSN-ul este confirmat și în Portalul ISSN.

Doamna Luminița Modan recomandă participanților consultarea metodologiei de aplicarea a normelor ISBD (CR), disponibile în limba română pe site-ul Biblitoecii Centrale Universitare „Carol I” din București: https://docs.google.com/viewer?a=v&pid=sites&srcid=YmN1Yi5yb3xyb21hbmEtNHxneDo3ZDdjMzU3MGE5MmNkMWI5. Lucrarea este elaborată de d-na Luminița Modan, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, Biroul Periodice.

Programul de bibliotecă TinLib ridică în Biblioteca Universității din Pitești, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați și Biblioteca Universității Tehnice din București aceeași problemă privitoare la legăturile dintre înregistrarea descrierii publicației seriale și înregistrările descrierilor analitice.

În încheierea întâlnirii, doamna Luminița Daniș mulțumește participanților și îi invită la următoarea întâlnire a secțiunii, care  se va desfășura la Oradea, în cadrul Conferinței Naționale.

La finalul întâlnirii, d-na Nicoleta Rahme, șef al serviciului Dezvoltarea Colecțiilor de la Biblioteca Națională îi invită pe participanți la o vizită ghidată a Bibliotecii Naționale.

Întocmit de Gabriela Jurubiță, secretar al Secțiunii Periodice al ABR.

ISBD(CR) Oportunitatea schimbării

ISBD_CR_ro

Metodologie de lucru ISBD CR