Proces-verbal al întâlnirii Secţiunii Achiziţii şi Dezvoltarea Colecţiilor

Pe data de 26 mai 2016 a avut loc întâlnirea de primavară a Secţiunii Achiziţii şi Dezvoltarea Colecţiilor ce s-a desfăşurat în sala “Simion Mehedinţi” a Bibliotecii Naţionale a României din Bucureşti şi care s-a bucurat de participarea a peste 30 persoane din diferite biblioteci ale ţării.

Tema principală a întâlnirii a fost „Noua lege a Achiziţiilor publice: propuneri de modificare, stadiul proiectului la nivel naţional”.

Întâlnirea a debutat cu un cuvânt de deschidere prezentat de doamna Nicoleta Rahme, preşedinta secţiunii.

Prima lucrare prezentată în cadrul întrunirii a fost „Dezvoltarea colecţiilor Bibliotecii Naţionale a României: studiu comparativ 2013-2015”, autoarea ei fiind doamna Elena Bucur, bibliotecară în cadrul Serviciului Dezvoltarea Colecţiilor a Bibliotecii Naţionale. După cum se ştie, donaţiile reprezintă o sursă importantă de constituire a colecţiilor bibliotecilor, în special pentru bibliotecile din România care se confruntă cu cu dificultăţi financiare, restricţii bugetare şi cu proceduri de achiziţie greoaie.

Autoarea a făcut o analiză a diverselor probleme cu care se confruntă bibliotecarii Bibliotecii Naţionale sub aspect procedural, juridic şi al prelucrării publicațiilor provenite prin donaţie. Preselecţia şi selecţia donaţiilor sunt un proces anevoios, mai ales în condiţiile înmulţirii solicitărilor donatorilor (fapt, altfel, îmbucurător!). Ele presupun, de cele mai multe ori, deplasarea la domiciliul donatorilor pentru a realiza selecţia directă, precum și alcătuirea unor liste de ofertă ce vor fi ulterior verificate în cataloagele bibliotecii. Publicaţiile se află deseori într-o stare avansată de degradare, recondiţionarea lor fiind destul de costisitoare. Dintre acestea, doar aproximativ 10% pot constitui o completare retrospectivă a fondurilor bibliotecii. Aceste activităţi presupun alocarea de resurse umane, financiare şi de timp, precum şi mult tact din partea bibliotecarilor în relaţia cu donatorii, care consideră uneori că biblioteca este obligată să accepte fără nici un discernământ ceea ce oferă ei.

Doamna Bucur a mai amintit şi anumite aspect juridice care trebuie avute în vedere în momentul primirii donaţiilor, în special în cazul donaţiilor care constituie obiectul colecţiilor speciale. În acest caz, este necesară încheierea la notariat a unui contract de donaţie în condiţiile art. 1011 din Noul Cod civil, în care titlurile vor fi enumerate şi evaluate cu o valoare simbolică asumată de instituţie. Conform noilor prevederi legale comisiile de achiziţie retrospectivă nu mai pot funcţiona, întrucât bibliotecarii nu sunt evaluatori acreditaţi de ANEVAR.

Autoarea lucrării a prezentat o analiză a publicațiilor provenite din donații, pentru a avea o privire de ansamblu asupra domeniilor care completează colecțiilor. Serviciul Dezvoltarea colecțiilor a început acest proces de analiză a domeniilor cunoașterii provenite din donații în perioada 2010-2011, anul 2012 nefiind luat în calcul deoarece a fost anul mutării colecțiilor Bibliotecii Naționale a României.

Din analiza pe domenii a donaţiilor de carte românească – anul 2013, rezultă că cel mai bine reprezentate domenii sunt: Literatură – 42,65 %, Istorie. Arheologie – 11,12 % şi Lingvistică – 6 %. La donaţiile de carte străină – 2013: Lingvistică – 12,4 %, Istorie. Arheologie – 11,5 % şi Educaţie – 11,5 %.

Pentru anul 2014, la donaţiile de carte românească se disting domeniile: Literatură – 25 %, Istorie. Arheologie – 16,77 %, Fotografii – 10,76 % şi Generalităţi – 10,12 %. Pentru donaţiile de cartea străină aferente anului 2014: Literatură – 58,3 %, Istorie. Arheologie – 8,2 % şi Generalităţi – 4,28 %.

În anul 2015, la donaţiile de carte românească cel mai bine reflectate sunt domeniile: Literatură – 45,9 %, Istorie. Arheologie – 17,85 %, Medicină – 4,7 % şi subdomeniile clasei 3: Ştiinţe politice – 7,7 %, Ştiinţe sociale – 4%, Drept. Ştiinţe juridice – 4 %. Cel mai bine reprezentate domenii la donaţiile de carte străină, în anul 2015, au fost: Ştiinţe economice – 22,26 %, Lingvistică – 19,3 %, Religie. Teologie – 14,6 %, Ştiinţe sociale – 8 %, Administraţie publică – 7,65 %.

În continuare, preşedinta secţiunii a adus în discuţie câteva schimbări importante de la începutul anului 2016 pentru bibliotecarii din serviciile de dezvoltare a colecţiilor, şi anume, cotele noi de TVA (reducerea lor de la 9% la 5% pentru manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste) şi majorarea fără precedent a taxelor poştale pentru publicaţiile destinate schimbului internaţional, începând cu data de 1 martie 2016. Acest din urmă aspect este o măsură cu un impact major asupra cheltuielilor bibliotecilor care se confruntă de ani buni cu resurse financiare din ce în ce mai mici pentru activităţile sale de bază.

Majorarea de 10 ori a tarifelor pentru colete trimise în străinătate ignoră complet Legea nr. 334 din 31 mai 2002, reactualizată, care prevede o reducere de 50% a tarifelor tuturor documentelor de bibliotecă destinate schimbului şi împrumutului intern şi internaţional. Până în prezent, Academia Română a întocmit o adresă către Guvernul României, Senat şi ministere de resort pentru a atrage atenţia asupra acestor aspecte. S-a convenit ca şi ABR, alături de alte asociaţii din domeniu (ANBPR și ABBNR) să întreprindă acţiuni menite să sensibilizeze autorităţile.

Doamna Nicoleta Rahme a prezentat lucrarea intitulată „Noua lege a achiziţiilor publice: stadiul proiectului la nivel naţional”. Autoarea a realizat o trecere în revistă a directivelor europene privitoare la achiziţiile publice în contextul „Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”.

Termenul de transpunere a directivelor europene (pachetul legislativ alcătuit din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ) a fost depășit de autoritățile române, acesta fiind 18 aprilie 2016.

Proiectul de Lege privind achiziţiile publice a fost publicat în data de 22.07.2015, iar Strategia Naţională Achiziţii Publice a fost publicată în data de 31.07.2015.

În perioada de consultare publică, derulată în luna august 2015, BNR, ABR, ANBPR, ICR, Arhivele Naționale și Rețeaua Muzeelor au formulat un punct de vedere față de noile prevederi legale, solicitând nota de fundamentare și expunerea de motive aferente procesului legislativ. De asemenea, având în vedere activitățile specifice instituțiilor culturale, Legea 334/2002, Legea bibliotecilor, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 40 si 41 și Legea nr. 311/2003, legea muzeelor și a colecțiilor publice, art. 6, semnatarii Punctului de vedere cu privire la noua lege a achizițiilor publice aflată în dezbatere publică, transmis către Ministerul Finanțelor Publice și ANAP, au solicitat inserarea unei excepții referitoare la cumpărarea bunurilor culturale destinate completării colecțiilor bibliotecii, arhivelor și muzeelor.

Publicaţiile care fac obiectul achiziţiei sunt produse unice din punct de vedere biblioteconomic şi comercial, identificabile prin numere internaţionale standard definite de standardele ISO specifice. Aceste coduri unice pentru fiecare document în parte permit identificarea documentelor şi editurilor în baze de date bibliografice, evitând confuzia între titluri asemănătoare şi se atribuie doar editurilor sau producătorilor acestor categorii de documente.

Prin urmare, aceste categorii nu pot fi asimilate produselor realizate la scară industrială, care sunt prezente constant în circuitul comercial. Publicaţiile care se epuizează nu mai se regăsesc în circuitul comercial şi dacă nu sunt achiziţionate în timp util, acestea nu se vor mai regăsi în patrimoniul documentar al bibliotecilor. Procedurile curente de achiziţie publică îngreunează achiziţia de carte și alte bunuri culturale mobile, întrucât perioadele mari de derulare a acestora duc la epuizarea publicaţiilor care nu se mai tipăresc.

Acest punct de vedere a fost inclus în cadrul unui document intitulat Răspunsuri la comentariile primite ca urmare a procesului de consultare publică cu privire la Proiectul de lege privind achiziţiile publice, capitolul I, postat pe site-ul MFP. Răspunsul din document: Dispoziţiile care reglementează excluderile de la aplicarea Legii privind achiziţiile publice transpun în mod fidel dispoziţiile art. 10 „Excluderi specifice pentru contractele de servicii” din Directiva Clasică.

La data de 17 octombrie 2015, Guvernul a adoptat noile proiecte de lege, care au intrat în dezbatere parlamentară, iar în data de 23 mai 2016 în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, care devine cadrul normativ de referință pentru achizițiile publice efectuate în România.

Proiectul noii legi prevede 3 criterii în funcţie de care o autoritate contractantă va avea dreptul să fixeze determinarea ofertei cea mai avantajoasă din punct de vedere economic la atribuirea unui contract: preţul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut – inclus doar costul pe ciclu de viață sau cel mai bun raport calitate-preţ – factori de evaluare posibili: servicii post vânzare, asistență tehnică, caracteristici sociale și de mediu.

Alte schimbări fundamentale aduse de noul cadru legislativ:

– legislaţia primară nu va mai cuprinde detalierea ci, doar principii şi generalităţi. Legislaţia secundară (normele metodologice) nu va detalia procesul de achiziţie. Soluţiile se găsesc la nivel terţiar, sub formă de instrucţiuni şi ordine ANAP, ghiduri online prin care se realizează detalieri pe tipuri de proceduri şi probleme;

– uniformizarea şi predictibilitatea în privinţa procedurilor de achiziţii publice;

– banii acordaţi prin bugetele publice vor fi trataţi la fel ca fondurile europene.

Este de menţionat că legea schimbă baremul pentru achiziţia directă de produse şi servicii din euro, în lei, noua sumă fiind de 132.519 lei fără TVA (aproximativ echivalentul a 30.000 euro), astfel  înlăturând fluctuaţia cursului leu-euro. Întrucât legea prevede ca toate achiziţiile efectuate de o instituţie să fie realizate din 2018 prin SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), termen considerat nerealist de participanţii la întrunirea noastră, se impun nişte luări de poziţie din partea breslei noastre.

Biblioteca Naţională a susţinut importanţa elaborării documentelor terţiare care să fie aplicate la nivelul sistemului naţional de biblioteci şi întocmirea unei liste cu operatorii economici specifici acestui sector. De asemenea, specialiştii din Biblioteca Naţională şi asociaţiile profesionale pot oferi suport tehnic în elaborarea documentaţiei necesare şi doresc să se implice într-un dialog deschis cu ANAP.

Impactul noii legi a achiziţiilor asupra activităţii bibliotecilor rămâne de dezbătut la întrunirile viitoare.

La secţiunea Secţiunii Achiziţii şi Dezvoltarea Colecţiilor au participat 34 de persoane:

Domnul Prof. Dr. Univ. Mircea Regneală, în calitate de președinte onorific al ABR.

Din partea Academiei Române: Andra Mărculescu.

Din partea Bibliotecii Centrale Universitare ”Mihai Eminescu” Iași: Carmen Pavel.

Din partea Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” Bucureşti: Cristina Popa și Adriana Constantin.

Din partea Bibliotecii Universităţii Dunărea de Jos-Galaţi: Anca Grigorov.

Din partea Bibliotecii Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti: Simona Bubac, Viorica Grecu și Liliana Pârvulescu.

Din partea Bibliotecii Camerei Deputaților: Carmen Bărdeanu și Daniela Stroe.

Din partea Bibliotecii Universității Politehnice București: Mioara Rogojină și Gabriela Vasile.

Din partea Bibliotecii Universității din Craiova: Gabriela Bistriceanu și Crina Marin.

Din partea Bibliotecii Naţionale a României: Doina Zamfir, Anca Chiriac, Cristina Oană, Bogdan Silviu Bogdea, Elena Nițu, Corina Odjacof, Elena Bucur, Raluca Man, Adriana Iosif, Letiţia Constantin, Emil Tudor, Cristian Popescu, Nicoleta Corpaci, Nicoleta Șefan, Roxana Pintelie, Venera Iosif, Liliana Hudrea, Gina Mitrofan și Nicoleta Rahme.

Preşedinte,

Dr. Nicoleta Rahme

Secretar,

Carmen Pavel