Proces-verbal al Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, mai 2023

Proces-verbal al Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, ediția a II-a, București, Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu), 19-20 mai 2023

 

Încheiat astăzi, miercuri – 24 mai 2023, cu ocazia Conferinței Naționale Cartea veche românească și străină, ediția a II-a, a Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare, eveniment care a avut loc în format hibrid (online și fizic) la București și Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu), 19 – 20 mai 2023, având ca temă: Liturghierul lui Macarie (1508) – 515 ani de tipar românesc. 

Întâlnirea a fost organizată în colaborare cu Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu) și Editura Eikon din București.

La această manifestare științifică au participat specialişti din domeniul ştiinţelor informării, documentării şi comunicării, conservării bunurilor culturale, personalităţi culturale şi ştiinţifice din ţară și străinătate (Bulgaria, Republica Moldova), bibliotecari din sistemul național de biblioteci, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură şi învăţământ, profesori, cercetători, doctoranzi ș.a.

Vineri – 19 mai 2023

Prima zi a conferinței a avut loc online, cu ajutorul platformei Zoom, între orele 0900 – 1300, și a fost transmisă și pe pagina de Facebook a Asociației Bibliotecarilor din România (ABR) accesând link-ul următor: https://www.facebook.com/watch/live/?ref=watch_permalink&v=623255986350090.

Deschiderea oficială a lucrărilor conferinței a avut loc între orele 0900 – 0930, și au luat cuvântul următoarele persoane:

  • Silviu – Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române, preşedinte al Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare Cuvânt de deschidere
  • Petruța-Mihaela Voicu, Vicepreședinte al Asociației Bibliotecarilor din România (ABR)
  • Prof. univ. dr. Radu-Ștefan Vergatti, Academia Oamenilor de Știință din România
  • Andreea-Mihaela Badea, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, secretar al Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare

În cuvântul de deschidere, Dr. Silviu – Constantin Nedelcu, a mulțumit Conducerii Asociației Bibliotecarilor din România pentru întreg sprijinul oferit acestui eveniment științific precum și partenerilor: Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu) și Editura Eikon. Totodată au fost aduse mulțumiri și partenerilor media ai evenimentului, respectiv: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și Lumina Cuvântului.

Programul primei zile a conferinței a fost împărţit în trei secţiuni, unde au fost prezentate șapte lucrări.

Secţiunea I (partea 1): Liturghierul lui Macarie (1508) – 515 ani de tipar românesc, care s-a desfășurat între orele 0930 – 1030, a fost moderată de către Dr. Andreea-Mihaela Badea, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din  București, și de Dr. Silviu – Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

Prima comunicare a fost susținută de către C. Ș. II. Dr. Constantin Ittu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, intitulată De la Liturghierul lui Macarie (1508) la prima tipografie din Sibiu (1525).

Au urmat apoi încă două comunicări susținute de: 1) Dr. Silviu – Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române; 2) Dr. Arcadie Bodale, Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Iaşi/Dr. Suzana – Iuliana Bodale, Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Iaşi.

După prezentarea lucrărilor de la prima secțiune au fost prezentate lucrările de la cea de-a doua secțiune, respectiv Secţiunea a II – a (partea 1): Metamorfozele Liturghierului și Liturghia euharistică – din trecut până în actualitate, care s-a desfășurat între orele 1030 – 1110, a fost moderată de către Dr. Silviu – Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române, și de Pr. Drd. George Iulian Tatu, Universitatea din București, Școala Doctorală a Facultății de Litere/Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București.

Prima lucrare, deosebit de interesantă, a fost prezentată de cunoscutul istoric alba-iulian Dr. Dragoș Ursu de la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia care a vorbit despre Rânduieli liturgice în universul carceral comunist având ca studiu de caz Închisoarea Aiud (jud. Alba). Totodată, acesta a prezentat o serie de informații interesante bazate atât pe memorialistica de detenție cât și pe anumite note informative din dosarele arhivei C.N.S.A.S. cu privire la modul în care se săvârșea Sfânta Liturghie în închisorile comuniste.

Cea de-a doua și ultima lucrare a secțiunii, intitulată Teologia şi însemnătatea lingvistică a elementelor euharistice de pâine şi vin în textul Liturghierului românesc, a fost prezentată de Pr. Lect. univ. dr. Ioniță Apostolache, de la Facultatea de Teologie din cadrul Universității din Craiova.

A urmat pauza de prânz, de la 1110 – 1200, după care a început prezentarea lucrărilor de la secţiunea a III-a (partea 1) conferinței.

Secţiunea a III-a (partea 1): Valorificarea colecţiilor şi documentelor de patrimoniu, care s-a desfășurat între orele 1200 – 1300, a fost moderată de către Dr. Andreea-Mihaela Badea, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din  București, și de Dr. Silviu – Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

În cadrul secțiunii, au fost înscrise un număr de patru lucrări extrem de interesante dintre care au fost prezentate numai două, de către următorii: 1) Dr. Ioan Maria Oros, Amicala Bibliotecarilor & Bibliofililor din România „Amor Librorum Unit Nos” din România, Zalău; 2) Pr. Drd. George Iulian Tatu, Universitatea din București, Școala Doctorală a Facultății de Litere/Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București.

Cunoscutul cercetător la nivel național, și nu numai, respectiv Dr. Ioan Maria Oros a venit cu o lucrare extrem de documentată și laborioasă intitulată Istorie cantitativă şi serială în conservarea şi uzajele cărţii liturgice (1758-1983). Cazul Sălajului.

Preotul doctorand George Iulian Tatu, de la Școala Doctorală a Facultății de Litere a Universității din București/Filiala Teologie Ortodoxă din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, a venit cu o lucrare deosebit de interesantă ce face parte din teza de doctorat a domniei sale și care se intitulează Însemnări, autografe  și ex-librisuri în Biblioteca Seminarului Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” din București. Acesta a prezentat o serie de lucruri inedite și deloc cunoscute până în prezent cu privire la anumite însemnări, autografe și ex-librisuri pe unele cărți care au aparținut unor personalități precum Lucian Blaga, Octovian Goga, Nicoale Cartojan, Tudor Vianu, Constantin Daicoviciu, Nicolae Iorga, George Potra, Dan Zamfirescu, Nicolae Georgescu-Tistu ș.a. Dintre personalitățile bisericești au fost amintite nume precum: Pr. Acad. Prof. Dumitru Stăniloae, Arhim. Iuliu Scriban, Onisifor Ghibu, Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, Pr. Prof. Petru Rezuș, Pr. Teodor Bodogae, Prof. Nicolae Lungu, Patriarhul Justinian Marina, Patriarhul Teoctist ș.a.

La final, Dna Dr. Andreea-Mihaela Badea a adăugat la cele spuse în ultima lucrare faptul că în Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din  București se găsesc o serie de cărți ale lui Onisifor Ghibu și l-a încurajat pe autor, respectiv Pr. Drd. George Iulian Tatu, să întocmească un catalog care să conțină aceste însemnări și autografe, lucrare ce ar fi mai mult decât bine venit în mediul biblioteconomic și nu numai.   

A urmat apoi o serie de discuții până la ora 1300, când s-au încheiat lucrările din prima zi a conferinței.

Sâmbătă – 20 mai 2023

Cea de-a doua zi a conferinței a avut loc la Mănăstirea Comana (jud. Giurgiu), între orele 0930 – 1530.

Deschiderea lucrărilor conferinței a avut loc între orele 0930 – 1000, și au luat cuvântul următoarele persoane:

  • Silviu – Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române, preşedinte al Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare
  • Dr. Mihail Muscariu, Mănăstirea Comana
  • Kiril Sinev, Mitropolia de Ruse (Bulgaria)

Dr. Silviu – Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române, preşedinte al Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare, a adresat un cuvânt de întâmpinare tuturor participanților la lucrările din cea de-a doua zi a conferinței și a transmis, cu această ocazie, și cuvântul de binecuvântare al Prea Sfințitului Părinte Dr. Ambrozie, Episcopul Giurgiului, care nu a putut să participe din cauza faptului că a trebuit să fie prezent la București, la lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Părintele Arhim. Dr. Mihail Muscariu, Starețul Mănăstirii Comana, ne-a întâmpinat pe toți participanții la conferință cu aceeași bunăvoință și căldură, la fel ca la ediția de anul trecut, adresându-ne un cuvânt de bun venit și urând succes desfășurării lucrărilor conferinței.

Înalt Prea Sfințitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse (Bulgaria), deși nu a putut fi prezent la lucrările conferinței, a transmis un Cuvânt de salut care a fost citit de reprezentantul Înalt Prea Sfinției Sale, respectiv Pr. Kiril Sinev. Acesta a menționat faptul că în colecțiile muzeale ale Mitropoliei de Ruse există un exemplar al Liturghierului lui Macarie (1508), al optulea din lume, care a fost în proprietatea episcopului Gherasim de la Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos având sigiliul personal al aceluia. Exemplarul Liturghierului a ajuns la Ruse prin intermediul Mitropolitului Grigore de Dorostol și Cerven (1826-1898).

În prima parte a zilei au fost prezentate referatele pe secțiuni după cum urmează:

  • În Bibliotecă – Secțiunile I și a III-a;
  • În Sala tronurilor – Secțiunea a II-a.

Secţiunea I (partea a 2-a): Liturghierul lui Macarie (1508) – 515 ani de tipar românesc și Secţiunea a III-a (partea a 2-a): Valorificarea colecţiilor şi documentelor de patrimoniu, au fost moderate de către Dr. Andreea-Mihaela Badea, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din  București, și de Dr. Silviu – Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române. Secțiunile reunite s-au desfășurat în intervalul de timp 1010 – 1250.

Prima lucrare ce a deschis lucrările din cea de-a doua zi a conferinței a fost cea susținută de Dr. Florin Bogdan, de la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, intitulată Cronica unei expoziții aniversare: „Începuturi. Tiparul în Țările Române în secolul al XVI-lea”. Domnia sa, așa cum ne-a obișnuit de fiecare dată, a avut o prezentare inedită unde a venit cu o serie de informații extrem de interesante. La final, după expunerea sa, a adresat tuturor invitația de a participa la cea de-a XVII-a ediție a Conferinței naționale Bibliologie și Patrimoniu Cultural Național, cunoscută sub numele BIBLIO, care se va desfășura în zilele 15-16 iunie 2023 la Alba Iulia.

Apoi au fost susținute 8 lucrări extrem de variate și bogate din punct de vedere informațional, de următorii participanți:

  • Denis Chiriac, Universitatea de Stat a Moldovei, Facultatea de Istorie și Filosofie (Republica Moldova);
  • Alina-Victoria Paraschiv, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București;
  • Corina – Mihaela Apostoleanu, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța;
  • univ. dr. Radu-Ștefan Vergatti, Academia Oamenilor de Știință din România;
  • Dr. Mihail Muscariu, Mănăstirea Comana, Episcopia Giurgiului;
  • Dr. Carmen Dura, Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Vasile cel Mare” din Iași;
  • Andreea – Mihaela Badea, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București / Dimitrios Bousounis, cercetător indepedent
  • Cercetător Dr. Anca Libidov, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România / Arhid. Amfilohie Chioc, Mănăstirea Uspenia din Slava Rusă (jud. Tulcea)

Lucrările au fost înregistrate integral și pot fi urmărite accesând link-ul următor: https://www.youtube.com/watch?v=SjsCAoQetEU.  

Secţiunea a II – a (partea a 2-a): Metamorfozele Liturghierului și Liturghia euharistică – din trecut până în actualitate, care a avut loc Sala tronurilor între orele 1000 – 1200, a fost moderată de către Pr. Prof. univ. dr. Jan Nicolae, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxă și de Asist. univ. dr. Mihail Qaramah, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxă.

În cadrul secțiunii au fost prezentate un număr de 4 lucrări foarte interesante susținute de următorii:

  • Prof. univ. dr. Jan Nicolae, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxă;
  • Asist. univ. dr. Maxim Vlad, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Facultatea de Teologie;
  • univ. dr. Mihail Qaramah, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Facultatea de Teologie Ortodoxă;
  • Robert Secrieru, Seminarul Teologic Ortodox din București.

Lucrările prezentate în cadrul Secţiunii a II – a (partea a 2-a) au fost înregistrate integral și pot fi urmărite accesând canalul de youtube al Emisiunii Lumina Cuvântului, respectiv: https://www.youtube.com/@LuminaCuvantului/videos.

La finalul prezentărilor conferinței, între orele 1230 – 1300, participanții au fost invitați pentru a vedea un mini-târg de carte amenajat de Editura Eikon, unde Dl Valentin Ajder, directorul editurii, a rostit un frumos cuvânt.

Începând cu ora 1300 și până la ora – 1400 a avut loc masa de prânz, apoi a urmat un concert de muzică psaltică, până la ora 1430, susținut de un grup de diaconi din cadrul Episcopiei Giurgiului.

Am făcut apoi o vizită documentară, până la ora 1530, în cadrul Mănăstirii Comana unde, avându-l ca ghid pe Dl Dan Rusen, am putut vizita Biserica Mănăstirii, osuarul Mănăstirii construit în memoria soldaților români și străini căzuți în Primul Război Mondial și Secția Muzeală Comana a Muzeului Județean „Teoharie Antonescu” Giurgiu.  

La finalul vizitei documentare, am făcut o fotografie de grup în fața bisericii mănăstirii împreună cu Părintele Stareț, Arhim. Dr. Mihail Muscariu, care ne-a adresat un gând bun și invitația de-a reveni și anul următor la cea de-a treia ediție a conferinței.

La finalul zilei am plecat de la Mănăstirea Comana cu gândul că ne-am îmbogățit atât informațional cât și spiritual.

 

Concluzii

Trebuie amintit faptul că la această a doua ediție a conferinței s-au mai înscris și au participat fără lucrare, online și/sau fizic, următoarele persoane:

  1. Mirela Barb – Colegiul Naţional „Lucian Blaga” Sebeş, jud. Alba
  2. Anișoara Budui – Biblioteca Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava
  3. Mihaela Dragu – Biblioteca Academiei Române
  4. Filica Drăghici – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București
  5. Cătălin Mirea – Biblioteca Academiei Române
  6. Magdalena-Valeria Nicolae – Liceul Teoretic „Constantin Brâncoveanu”, București
  7. Oana Nicorescu – Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București
  8. Iuliana Popa – Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Săbăoani, jud. Neamț

Atât Dr. Silviu – Constantin Nedelcu, preşedintele Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare, cât și Dr. Andreea-Mihaela Badea, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, secretar al Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare, au mulțumit tuturor celor care au prezentat lucrări cât și celorlalți participanți care au audiat referatele prezentate, online și/sau fizic, și pentru interesul manifestat faţă de conferința organizată de Secțiunea Carte veche. Conservare. Restaurare.

La final, s-a adus în discuţie faptul că, din păcate, nu a ieșit volumul cu lucrările de la prima ediție a conferinței (2022) însă va fi publicat la începutul anului 2024, la fel ca volumul ce va conține lucrările de la ediția de anul acesta (2023), și amândouă vor fi publicate la o editură recunoscută CNCS B.

Conferința s-a încheiat cu mulțumirile aduse de către Dr. Silviu – Constantin Nedelcu atât Conducerii Asociației Bibliotecarilor din România, care a sprijinit organizarea acestei conferințe, cât și partenerilor, respectiv: Mănăstirea Comana și Editura Eikon.

Nu în ultimul rând s-au adus mulțumiri și partenerilor media ai conferinței, respectiv: respectiv: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și Lumina Cuvântului.  

Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal.

 

Dr. Silviu – Constantin Nedelcu,

Preşedinte al Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare

 

Dr. Andreea-Mihaela Badea,

secretar al Secţiunii Carte veche. Conservare. Restaurare



Lasă un răspuns