Întrunirea Secțiunii Periodice, mai 2019

Proces-verbal

Încheiat astăzi, 17 mai 2019, cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice,

la Biblioteca Națională a României

 

Ședința a fost condusă de Violeta-Elena Moraru din Filiala Galați, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați, președinte al Secțiunii. Tema întâlnirii a fost „Publicațiile periodice și tipul de suport – avantaje și dezavantaje”. La ședință au participat 35 de persoane, reprezentând: Biblioteca Națională a României, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, Biblioteca Centrală a Academiei de Studii Economice din București, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” București, Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” Galați, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Camerei Deputaților.

În cuvântul de întâmpinare, Violeta-Elena Moraru și-a exprimat satisfacția de a revedea persoane cu preocupări comune din sfera prelucrării periodicelor, domeniu care oferă permanent noi provocări, considerând întâlnirea un bun prilej de fi împărtășite cunoștințe, de a se discuta și analiza problemele întâmpinate zi de zi, în activitatea de catalogare a publicațiilor seriale și de a învăța din experiența celorlalți. Președinta secțiunii a mulțumit Bibliotecii Naționale a României pentru găzduire și suport profesional, precum și pentru efortul depus în vederea organizării prezentei întâlniri profesionale. În continuare, a salutat prezența domnului prof. univ. dr. Mircea Regneală, președinte de onoare al Asociației Bibliotecarilor din România, care a mulțumit pentru invitație. În cuvântul său, domnul profesor a subliniat importanța deosebită a periodicelor, afirmând că problema acestora este de mare actualitate, întrucât prin intermediul lor se facilitează accesul la informația actuală. Ele continuă să fie foarte importante în domeniul științific și tehnic, unde cercetarea caută informații de ultimă oră. Problemele care sunt esențiale trebuie tratate, iar întâlnirile din cadrul Secțiunii sunt benefice, întrucât fiecare participant are ce învăța de la ceilalți.

În continuare, Violeta Moraru a comunicat tema întrunirii, afirmând că aceasta permite prezentarea unor aspecte importante din activitatea de prelucrare și gestionare a serialelor. În conformitate cu tema anunțată, au fost prezentate trei lucrări.

Prima expunere a fost realizată de colegii noștri de la Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați: Silvia Soare, Nelu Stamate și Mioara Voncilă. Lucrarea s-a intitulat Open Journal System, o aplicație open source de indexare și publicare a revistelor și a fost prezentată de către Silvia Soare, care a definit Open Journal System – un sistem de gestionare și publicare a revistelor științifice, ușor de configurat și de navigat. Aplicația permite crearea unor conturi de utilizatori, pentru persoanele cu rol în realizarea revistei, încărcarea și gestionarea online a articolelor, indexarea pe domenii, subiecte și cuvinte cheie, recenzarea online a articolelor (peer-review, blind review, double blind review). Pentru exemplificare, au fost prezentate cele două publicații încărcate până la momentul actual în platforma cu reviste științifice a universității gălățene: Analele Universității „Dunărea de Jos” din Galați, fascicula III și fascicula V. Au fost prezentate și modalitățile de căutare și regăsire a informațiilor, după diverse criterii.

În legătură cu acceptarea unui articol trimis de un autor pe o anumită temă, în vederea publicării, s-a precizat că pentru peer-review există un consiliu științific alcătuit din persoane specializate pe domeniul respectiv, respectiv o echipă științifică pentru fiecare fasciculă din Analele Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

Lucrarea a generat o serie de întrebări și discuții cu privire la atribuirea numărului standard ISSN în funcție de tipul de suport. S-a făcut precizarea că pentru fiecare tip de suport al unui serialul se atribuie un ISSN: pentru varianta online, indiferent dacă serialul este în format pdf sau se creează linkuri către articolele conținute – un ISSN, pentru varianta existentă pe CD – alt ISSN, pentru varianta tipărită – alt ISSN etc. Toate vor fi legate între ele prin ISSN-L (care este identic cu primul ISSN atribuit).

Colega noastră a specificat faptul că proiectul Bibliotecii Universității „Dunărea de Jos” este în fază inițială cu partea de introducere retroactivă a periodicelor și urmează alte etape organizatorice astfel încât să fie introduse numerele vechi din toate revistele științifice ale universității, în paralel cu numerele nou apărute.

Domnul prof. univ. dr. Mircea Regneală a semnalat auditoriului că, sub auspiciile ABR, a fost publicat Repertoriul lucrărilor de referință din bibliotecile publice din România, apariție care ar trebui să existe în fiecare bibliotecă. Dacă ar fi scanate toate revistele mari românești, s-ar realiza o vastă bibliografie. Foarte util ar fi un Repertoriu Național al bibliografiilor, iar Biblioteca Națională ar fi în măsură să realizeze acest lucru. Promovarea și valorificarea publicațiilor reprezintă un lucru esențial pentru comunitatea biblioteconomică și pentru cercetători.

În continuare, dna dr. Corina Apostoleanu, director al Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, a abordat problema documentelor primite de biblioteci prin donație, lucrări fără valoare documentară, cu greșeli de tehnoredactare sau doar cu imagini, publicate într-un tiraj mic, în instituții de învățământ gimnazial sau preșcolar. Acestea umplu rafturile bibliotecilor, în ciuda faptului că ele conțin informații efemere, care nu vor dăinui peste timp. Acest tip de reviste școlare primesc ISSN, la fel ca orice altă publicație serială și intră în colecțiile de bibliotecă, prin donații sau prin Depozit legal. Dacă exemplarele intrate prin Depozit legal trebuie obligatoriu să fie inventariate, cele primite prin donație pot să nu facă obiectul completării colecțiilor de bibliotecă. Acest lucru ar trebui reglementat în politica de achiziții a fiecărei biblioteci.

Cea de-a doua lucrare a aparținut doamnei Leonica Roman de la Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați și s-a intitulat Genealogia titlului-Repertoriul periodicelor străine intrate în bibliotecile din România. Întrucât autoarea nu a putut fi prezentă, din motive obiective, expunerea a fost prezentată de doamna Catrina Căluian. În lucrare a fost descrisă genealogia acestui serial, de la momentul apariției și până în momentul actual, cu toate modificările de titlu, scindările și fuzionările care au intervenit pe parcurs. În partea a doua a lucrării, a fost prezentată modalitatea de prelucrare a titlurilor în programul de bibliotecă TINREAD, bazat pe UNIMARC. Periodicul aflat în discuție este un exemplu sugestiv pentru utilizarea câmpurilor de legătură din UNIMARC, cele corespunzătoare blocului 4. Pentru exemplificare, au fost realizate linkuri de trimitere către catalogul electronic al Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați.

Ultima prezentare s-a intitulat Valorificarea publicațiilor „Înainte. Galații noi” și „Comunicat oficial” în editarea lucrării „Album Centenar”, Galați, 2018 și a aparținut doamnei Camelia Bejenaru de la Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați. În lucrare au fost semnalate aspecte ale presei gălățene din perioada Primului Război Mondial. Pornind de la cele două publicații seriale menționate în titlu, colega noastră a realizat o radiografie a societății gălățene și a evenimentelor istorice petrecute în Galați acum un veac, exemplificată cu imagini din cele două resurse. Valorificarea celor două periodice gălățene s-a materializat în elegantul album color de 100 de pagini, publicat la Editura Axis Libri a Bibliotecii „V.A. Urechia” din Galați, cu ocazia Centenarului.

În cadrul discuțiilor, doamna dr. Corina Apostoleanu a abordat problema inventarierii variantelor digitizate ale lucrărilor existente pe suport tipărit, problemă care a generat discuții și în anul anterior, în cadrul secțiunii. În argumentarea acestui fapt, dna Apostoleanu a menționat că lucrările anumitor cercetători sunt bazate pe informațiile prezente în spațiul virtual, care sunt importante pentru reconstituirea traseului istoric al unor personalități, dar resursele online pot să dispară în condițiile în care nu sunt arhivate, iar arhivarea lor nu se poate realiza în absența drepturilor de copyright. Soluția ar putea-o constitui legiferarea depozitului legal digital la nivel național, dar costurile foarte ridicate constituie un impediment major. În acest context, Dorina Bălan de la Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați a apreciat că Manifestul bibliotecilor pentru Europa al IFLA, din martie 2019, deschide perspectiva pentru accesul deschis, ceea ce va putea face, poate, disponibil depozitului legal digital în România.

Având în vedere că toate lucrările au tratat tema anunțată și au generat o serie de discuții pe marginea subiectelor abordate, se poate considera că scopul întâlnirii profesionale a fost atins.

În încheiere, Violeta Moraru a mulțumit autorilor pentru prezentări și a anunțat tema Secțiunii pentru întrunirea din cadrul Conferinței anuale a ABR, care va avea loc la București, în luna septembrie 2019: „Publicațiile periodice în contextul evoluției tehnologiei.

 

Președinte al Secțiunii Periodice a ABR,

Violeta Moraru