- 1 noiembrie 2017
- Postat: ABR Editor
- Categorie Tehnici pedagogice în bibliotecă și CDI
Proces-verbal al întâlnirii Secţiunii Tehnici pedagogice in bibliotecă
Conferinţa Naţională ABR, Braşov, 6-8 septembrie 2017
Încheiat astăzi, 7 septembrie 2017, cu prilejul întâlnirii profesionale a Secţiunii „Tehnici Pedagogice în Bibliotecă”, organizată în cadrul celei de-a XXVIII-a Conferinţe a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR), cu tema „Biblioteci. Societate. Multiculturalitate” (Braşov, 6-8 septembrie). Tema secţiunii a fost „Competenţe de comunicare multiculturală în biblioteca şcolară” – probleme, soluţii, realizări, perspective). Întâlnirea s-a desfăşurat la Casa Corpului Didactic Braşov şi a reunit 75 de participanţi (bibliotecari şcolari, bibliotecari universitari şi profesori documentarişti).
Moderatoarea întâlnirii, drd. Carmen-Leocadia Pesantez-Pozo, preşedintele Secţiunii „Tehnici Pedagogice în Bibliotecă”, a deschis lucrările salutând prezenţa participanţilor şi mulţumind gazdelor pentru profesionalismul şi implicarea de care au dat dovadă în organizarea reuniunii.
Ordinea de zi a reuniunii a cuprins:
– prezentarea comunicărilor ştiinţifice;
– discuţii pe marginea tematicii propuse;
– prezentare de carte;
– prezentarea Planului de activităţi şi întâlniri profesionale al Secţiunii „Tehnici Pedagogice în Bibliotecă”, pentru perioada septembrie 2017 – august 2018;
– concluzii.
Lucrările au fost prezentate în mod inovativ, utilizând sistemul Pecha Kucha (20 de slide-uri per 10 secunde fiecare), format propus de organizatorii Conferinţei ABR şi recunoscut pentru eficienţa, rapiditatea şi concizia expunerii ideilor în paralel cu derularea automată a imaginilor, constituind totodată un punct de plecare pentru discuţii interactive între participanţi.
Drd. Carmen-Leocadia Pesantez-Pozo, de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” Bucureşti – Secţia Pedagogică „I.C. Petrescu”, a susţinut lucrarea „Comunicare şi educaţie pentru diversitate culturală prin intermediul bibliotecilor”. Au fost abordate diversitatea culturală în contextul societăţii globale, modalităţi de depăşire a barierelor culturale şi s-a făcut o diferenţiere a conceptelor „multicultural” versus „intercultural”, respectiv „multiculturalitate” versus „interculturalitate”. Au fost diseminate două proiecte de promovare a diversităţii culturale derulate de biblioteci şi parteneri ai acestora. S-a accentuat importanţa dezvoltării competenţelor interculturale şi a unui comportament adecvat necesare într-o societate multiculturală, în care trebuie să predomine valorile democratice, dreptul la exprimare, şansele egale ale fiecăruia, interacţiunea şi cooperarea. Este nevoie să ne cunoaştem propria cultură pentru a putea să respectăm cultura celorlalţi şi să acceptăm alteritatea – în şcoală, la locul de muncă, în societate. Prin caracterul democratic al serviciilor oferite, bibliotecile, contribuie la deschiderea orizontului de gândire şi percepţie a realităţilor în care trăim, înţelegerea diversităţii, încurajarea dialogului intercultural şi valorificarea patrimoniul cultural naţional şi universal.
Dr. Florina Brat, de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” Bucureşti – Secţia Pedagogică „I.C. Petrescu”, a susţinut prezentarea „În căutarea bibliotecii pierdute între mall şi mahala”. Titlul prezentării, parafrază a romanul proustian „În căutarea timpului pierdut”, constituie un pretext şi, în acelaşi timp, o invitaţie la reflecţie asupra rolului şi locului bibliotecii în spațiul contemporan al multiculturalității: „Plasarea bibliotecii între mall şi mahala, două exemple de multiculturalitate dinamică, este un exerciţiu de definire a identităţii culturale a bibliotecii în contextul schimbărilor actuale.” Se arată că ideea de mall cultural – atribuită uneori structurilor infodocumentare de dimensiuni mari reiterează, într-o oarecare măsură, ideea de mahala ca perimetru al unor îndeletnici sociale și culturale comune, cu interpretările şi conotaţiile proprii. Prezența şi relevanța conceptului de multiculturalitate în realitatea școlii românești, la nivelul practicilor educaționale și al curriculei naționale, fac obiectul a numeroase studii și cercetări, acordându-se din ce în ce mai mult spațiu și resurse pentru abordarea și optimizarea complexității acestui concept.
Au urmat discuţii interactive pe marginea lucrărilor şi a tematicii generale a secţiunii. Efervescenţa creată a dus la împărtăşirea câtorva exemple de bună practică referitor la rolul bibliotecii în promovarea diversităţii, a comunicării şi a dialogului intercultural şi la susţinerea educaţiei interculturale.
Doamna Viorica Genţiana Onişoru, bibliotecar la Casa Corpului Didactic Alba, a menţionat proiectul educaţional regional „Obiceiuri de primăvară”, care aduce împreună tradiţii româneşti şi împrumutate de la etniile conlocuitoare, precum şi de alte popoare.
Laszlo Kiss, preşedinte al Filialei ABR Covasna, a prezentat un proiect internaţional de anvergură – „If you learn” în care sunt implicate între 35 şi 45 de biblioteci din întreaga lume. S-a menţionat câştigarea, în premieră, a unui program „Erasmus+” pentru biblioteci şcolare care are ca obiectiv major dezvoltarea competenţelor de lectură prin intermediul unor mijloace inovatoare. Scopul este dezvoltarea copiilor şi a tinerilor pentru a deveni cetăţeni responsabili într-o societate interculturală, pentru a fi capabili „să ne cunoaştem trecutul, să înţelegem prezentul şi să ne modelăm viitorul”.
Onorică Tîrziu, bibliotecar la Liceul Teoretic „Ioan Buteanu” din Şomcuţa Mare, a împărtăşit experienţa unei comunităţi multiculturale, ca urmare a un proiect derulat de biblioteci din judeţul Maramureş în parteneriat cu Asociaţia „Împreună vom reuşi”. Este vorba de un centru de refugiaţi în care se desfăşoară activităţi culturale, educaţionale şi sportive integrative prin intermediul cărora oamenii încearcă să se accepte aşa cum sunt.
Momentul editorial a cuprins prezentarea a două lucrări de referinţă – „Ghid practic pentru bibliotecari” şi volumul colectiv „Biblioteca, partener în educaţie”, ambele apărute în anul 2017, la Editura Universităţii din Oradea. În calitatea sa de autor şi coordonator, Mariana Trofin, bibliotecar la Casa Corpului Didactic Bihor, a arătat că aceste lucrări reprezintă „un suport pentru bibliotecarii aflaţi la început de drum şi un instrument de lucru util care n-ar trebui să lipsească din nicio bibliotecă şcolară”. Lucrările sunt, în acelaşi timp, un mijloc de a cunoaşte biblioteca de către toţi cei interesaţi de această instituţie care reprezintă o parte integrantă şi absolut necesară a procesului instructiv-educativ.
Au fost diseminată Conferinţa Naţională „Proiecte educative în biblioteca şcolară şi CDI – Schimb de bune practici” (Bucureşti, 15-16 mai 2017), organizată de ABR în colaborare cu B.C.U. „Carol I”, care a reprezentat sesiunea din primăvară a Secţiunii „Tehnici Pedagogice în Bibliotecă”, şi s-a apreciat contribuţia participanţilor la asigurarea calităţii evenimentului. S-a lansat invitaţia la conferinţa programată în primăvara anului 2018, cu titlul „100 de ani de istorie în biblioteca şcolară – tradiţie şi continuitate”, în contextul centenarului Marii Unirii.
Preşedintele secţiunii a ţinut să responsabilizeze preşedinţii de filiale şi responsabilii caselor corpului didactic, accentuând câteva aspecte: necesitatea colaborării eficiente şi a transparenţei, respectarea termenelor de trimitere a rapoartelor anuale de activitate, în vederea centralizării datelor şi întocmirii la timp a Raportului anual al Secţiunii „Tehnici Pedagogice în Bibliotecă”, precum şi a lucrărilor, în vederea selecţiei acelora care respectă criteriile ştiinţifice şi a validării. S-a făcut un apel către bibliotecari să fie solidari, să scrie pentru a-şi face simţită prezenţa în comunitate şi pentru a conştientiza publicul de importanţa bibliotecii.
În final, preşedintele secţiunii a ţinut să aprecieze dinamica şi eficienţa întâlnirii. În spiritul interculturalităţii şi a comunicării interculturale, s-a concluzionat citând câteva cuvinte memorabile ale lui Martin Luther King: „Oamenii se urăsc pentru că se tem, se tem pentru că nu se cunosc şi nu se cunosc pentru că nu comunică.” Aici intervine rolul de mediator al bibliotecilor.
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.
Întocmit:
Carmen-Leocadia Pesantez Pozo, Preşedinte
Secţiunea „Tehnici Pedagogice în Bibliotecă”
