HomeBlogECIL – European Conference on Information Literacy

ECIL – European Conference on Information Literacy

  • 3 noiembrie 2013
  • Postat: ABR Editor
  • Categorie Cultura informaţiei

ECIL – European Conference on Information Literacy

Istanbul, 22-25 octombrie 2013

(prima conferință europeană de cultura informatiei)

CULTURA INFORMAȚIEI – ÎNTÂLNIRE SPECIALIȘTI, PRACTICIENI, CERCETĂTORI, PROFESORI ȘI BIBLIOTECARI

 

În perioada 22-25 octombrie 2013 am participat în Istanbul, Turcia, la prima conferință europeană de Cultura Informației, ECIL – European Conference on Information Literacy.

Conferința a fost organizată de Department of Information Management of Hacettepe University din Ankara  prin doamna Serap Kurbanouglu și Department of Information and Communication Sciences al  Universității din  Zagreb  prin doamna Sonjia Spiranec. Cele două prietene bune au început pregătirea acestei conferințe încă  2008 când au colaborat împreună în cadrul unui proiect UNESCO. Din comitetul general de organizare al conferinței, din partea română, au făcut parte, prof. Mircea Regneala (care însă nu a putut participa la lucrări) și subsemnata, care a făcut parte din comitetul științific, ca recenzent.

Denumirea de conferință europeană a fost dată în ideea   că ea urmează să se țină anual în Europa, dar participarea este și va fi una mondială. La această primă conferință  au participat peste 400 de participanți din 59 țări și au fost susținute în plen și pe secțiuni 396 de lucrări.

Conferința a avut loc în uriașul amfiteatru  al  Muzeul militar Harblye, locație perfectă pentru numărul mare de participanți. La intrarea în amfiteatru, te întâmpina un citat scris cu caractere mari din Mustafa Kemal Ataturk – primul președinte al Turciei: Nations who are unware of their histrory are obliged to die out.

Programul în detaliu al lucrărilor se se află la adresa:

http://www.arber.com.tr/ecil2013.org/arkakapi/cache/flfilDocumentFile129.pdf

Personaltăți de marcă din domeniu au ținut prelegeri la această conferință. Sa ne oprim asupra numelor celor mai ilustre din domeniul culturii informației :

Paul Zurkowski – USA, părintele Culturii Informației, care  a definit cultura informației în 1974 într-o propunere înaintată către  US National Commission on Libraries and Information Science. În acea vreme era președinte la  Information Industry Association.  În acest post a lucrat timp de 20 de ani această poziție timp de 20 ani ( 1969 -1989 ). A absolvit University of Wisconsin Law School în 1957 și a devenit avocat. A fost preocupat intens de proprietatea intelectuală și copyright. A observat că în acea perioadă  numai foarte puțini cetățeni  înțeleg   căile  de acces la informație  care are   un impact deosebit asupra dezvoltării economice și sociale. Pentru Zurkowski esența Culturii Informației este abilitatea de a ști cum să folosești informația efectiv pentru soluționarea unei probleme.

Christine Bruce – profesor, Information Systems School, Science and Engineering Faculty, QUT, Australia . Cine a citit și scris   în domeniul culturii informației a întâlnit o referință la  o lucrare scrisă de Christine Bruce. O versiune arhivată a lucrărilor acestei personașități a  găsiți la adresa: Eprints: https://eprints.qut.edu.au/view/person/Bruce,_Christine.html

 

Indragit Banarjee – Director Divizie Societatea Informațională, UNESCO

A vorbit despre   Media Information Literacy  (MIL) ca  poarta spre etica  informării și  instrument critic pentru generația tânără în utilizarea internet-ului în lume. În comunicarea sa  a abordat aspecte privitoare la   acces, prezervare, creare, diseminare, pluralism, incluziune, diversitate, deschidere, participare. A făcut balanța  realizărilor în cadrul  Media și Information Literacy.  UNESCO și IFLA au făcut eforturi susținute pentru  pentru implementarea  politicilor MIL pentru construrea societății cunoașterii. Între altele,  UNESCO a  dezvoltat curricula  culturii informației pentru profesori. În 2012 a apărut Moscow declaration of MIL, în care pot fi văzute politicile UNESCO față de cultura informației  în vederea stăpânirii resurselor electronice ale societății cunoașterii.

Participarea mea la această conferință a fost susținută  din proiectul: „Development of new informational services for economics high education in Moldavia”, finanțat de Fundația EURASIA din Norvegia   , în parteneriat cu Academia de Studii Economice a Moldovei , Universitatea Bergen din Norvegia și Universitatea Transilvania din Brașov. Am fost singurul reprezentant al României.

Împreună cu colaboratoarea mea Ane Landoy de la Universitatea din Bergen, Norvegia  am prezentat lucrarea: A Research Based Frame-work for Developing Information Literacy Projects, în care prezentăm un model de evaluare a cerințelor utilizatorilor adaptat țărilor în curs de dezvoltare care au acces la literatura tradițională. Aceste state, deși au  potențial ridicat pentru exploatarea resurselor disponibile pe Internet, nu au încă  acces la bazele documentare și bibliografice.

Articolul prezintă modul de implementare a unui program de instruire în cultura informației pentru utilizatorii Bibliotecii Academiei de Studii Economice din Chișinău Moldova. Se transferă expertiza Norvegiei și României în Republica Moldova. Articolul este acceptat spre publicare în Lectures and Computer Notes, Springer iar proceeding-ul conferinței este indexat ISI.

Având în vedere numărul mare de lucrări  prezentate în secțiuni simultane, ți-ar fi fost imposibil să participi la mai multe lucrări la care ai fi dorit. Timp de  8 ore zilnic am asistat la numeroase lucrări.  Din multitudinea de idei transmise, am reținut următoarele, pe care intenționez să le discut cu colegii din România pe Forumul ABR:

La secțiunea de postere mi-a atras atenția următorul poster ce prezintă bune practici în cultura informației: studenții folosesc OJS- Open Journal System pentru a cunoaște sistemul de publicare academică. Studenții crează o revistă, scriu articole și le postează în sistem.

Pentru tinerii doctoranzi a fost organizat un forum de prezentări Petcha Kucha. E o formulă patentată de arhitectul japonez Petcha Kucha cu un format predefinit: 20 slides*20 sec., 6.40 minute. Am urmărit  doctoranzii cu expune reușind ca în timp de 6.40 minute să prezinte  planul tezei lor; mesajul prezentării a fost foarte sugestiv prin imagini; au fost buni prezentatori. Din culise am aflat că au făcut multă practică pentru îmbunătățirea stilului. Astfel, în timp scurt au fost prezentate multe lucrări foarte concis.

Participarea la această conferință a fost un prilej de a întâlni colaboratori și prieteni vechi, de a-mi face prieteni noi, de a afla lucruri noi, de a discuta despre colaborări ulterioare.

Trebuie să menționez și frumusețea, vitalitatea, încărcătura istorică a acestui magnific oraș: Istanbul. În octombrie 2014 ne vom întâlni  la a doua conferință ECIL în Dubrovnik, Croația.

 

Prof.dr.ing.,dr.marketing Angela Repanovici

Universitatea Transilvania din Brașov

Președinte Secțiunea Cultura Informației ABR Brașov