- 8 iunie 2016
- Postat: ABR Editor
- Categorie Tehnici pedagogice în bibliotecă și CDI
Conferinţa Naţională a Bibliotecarilor Caselor Corpului Didactic
„Educaţie şi formare profesională
în spiritul cerinţelor europene”
Luni, 16 mai 2016, a avut loc Conferinţa Naţională a Bibliotecarilor Caselor Corpului Didactic „Educaţie şi formare profesională în spiritul cerinţelor europene” organizată de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din Bucureşti şi Asociaţia Bibliotecarilor din România (ABR). Evenimentul a reprezentat sesiunea din primăvară a Secţiunii ABR „Tehnici Pedagogice în Bibliotecă”. La această întâlnire profesională, aşteptată cu deosebit interes, au fost prezenţi peste 60 de participanţi – metodişti, bibliotecari şcolari şi universitari, profesori documentarişti, manageri de bibliotecă, specialişti în domeniul ştiinţelor informării şi documentării din întreaga ţară.
Participanţii s-au putut bucura de un program dens şi dinamic care a cuprins subiecte de actualitate din domeniul ştiinţelor informării şi documentării şi al pedagogiei contemporane, alături de preocupări şi noi orientări în formarea profesională continuă. Între subiectele aflate pe agenda conferinţei s-au numărat: conştientizarea importanţei educaţiei permanente şi a formării profesionale continue; sprijinirea metodologică a educaţiei permanente şi a formării profesionale continue de către instituţiile responsabile, agenţii economici, furnizorii de formare, centrele de evaluare şi alte instituţii abilitate în acest sens; sprijinirea participării partenerilor sociali la elaborarea standardelor ocupaţionale şi a standardelor de pregătire profesională; stimularea participării la cursuri şi programe de formare continuă a personalului de specialitate din biblioteci şi elaborarea unor politici de motivare a personalului; orientarea spre sistemul european unic de certificare a competenţelor; utilizarea şi valorificarea noilor tehnologii şi accesul la informaţia online; dezvoltarea unor instrumente de învăţare, servicii de informare şi produse documentare din învăţământ; formarea competenţelor în cultura informaţiei în vederea unei educaţii de calitate; valorificarea tehnicilor inovatoare şi dezvoltarea competitivităţii profesionale; promovarea experienţei de formare; încurajarea cooperării şi dezvoltarea solidarităţii de breaslă etc.
Cadrul strategic european „Educaţia şi formarea profesională 2020” (EFP 2020) urmăreşte realizarea obiectivelor „Europa 2020” în domeniul educaţiei, între care se impun: îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei EFP, sporirea atractivităţii şi relevanţei acesteia şi diversificarea formelor de instruire; transformarea în realitate a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a mobilităţii; reconversia profesională şi corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii; sporirea creativităţii, inovării şi spiritului antreprenorial; promovarea echităţii, coeziunii sociale şi cetăţeniei active; adoptarea unor sisteme europene de educaţie şi formare profesională favorabile incluziunii, relevante, accesibile, orientate către carieră, flexibile şi inovatoare, inclusiv printr-o finanţare adecvată; dezvoltarea unei strategii integrate de implementare a politicilor europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale, adaptată realităţilor din România; creşterea rolului bibliotecilor în procesul de educaţie formală şi nonformală şi revigorarea rolului acestor structuri infodocumentare în viaţa comunităţii; creşterea vizibilităţii bibliotecarului şi a respectului faţă de această profesie.
În deschiderea Conferinţei, doamna Ecaterina Radu, coordonator al serviciilor de specialitate din Unitatea Centrală a B.C.U. „Carol I”, i-a salutat călduros pe oaspeţii veniţi din întreaga ţară, apreciind această reuniune drept un prilej de analiză şi evaluare a activităţii desfăşurate pe parcursul unui an. S-a pus accentul pe importanţa coagulării forţelor pentru profesia de bibliotecar care trebuie să devină unitară pentru a contribui la dezvoltarea educaţiei şi pentru a găsi soluţii la provocările pe care timpul, viaţa şi tehnologia le ridică. A fost subliniat rolul B.C.U. „Carol I” de formator naţional pentru reţeaua de biblioteci şcolare, prin Secţia Pedagogică „I.C. Petrescu”.
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, simbol al României moderne, spaţiu cu valenţe culturale, încărcat de istorie, şi-a legat numele de spirite înalte ale intelectualităţii româneşti, mulţi dintre ei bibliotecari şi animatori culturali, care au contribuit la sporirea prestigiului acestui aşezământ. Ca un arc peste timp, la 92 de ani de la înfiinţarea asociaţiei profesionale a bibliotecarilor, au fost rememorate cuvintele lui Al. Tzigara-Samurcaş, Directorul Fundaţiei Universitare „Carol I”: „Având în vedere starea precară în care se află bibliotecile din întreaga ţară, am hotărât ţinerea unui congres al bibliotecarilor în luna aprilie 1924. Cu acest prilej urmează să se arate, pe de o parte, lipsurile de care suferim, cât şi măsurile de îndreptare care se impun, deşteptându-se astfel interesul general pentru aşa de importantul rol pe care trebuie să-l aibă bibliotecile în cultura unui popor.”
Participanţilor li s-a oferit o proiecţie de film – „Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I. Un destin cultural”, rezultat al unui studiu laborios şi al unei munci de documentare efectuate de Roxana Chiosea. Bijuterie arhitecturală care inspiră eleganţă, sobrietate şi bun gust, Fundaţia Universitară „Carol I” a influenţat viaţa culturală a Bucureştiului şi, în ciuda vicisitudinilor vremii, şi-a păstrat strălucirea de odinioară, reprezentând un adevărat forum dedicat studiului şi cercetării.
Petruţa Mihaela Voicu, Director Direcţia funcţii specifice de bibliotecă publică în cadrul Bibliotecii Naţionale a României şi Secretar General al ABR, a ţinut să-şi exprime emoţia pe care o simte de fiecare dată când păşeşte în spaţiul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, unde s-a format ca specialist, şi acolo unde are ocazia să reîntâlnească colegi de breaslă. Domnia sa a dat citire mesajului Asociaţiei Bibliotecarilor din România şi preşedintelui acesteia, dr. Adriana Szekely. S-a subliniat faptul că bibliotecile şcolare reprezintă prezenţe active în viaţa elevilor, prin contribuţia pe care o au la integrarea în procesul instructiv-educativ al şcolii, la modernizarea învăţământului şi creşterea calităţii actului educaţional, constituind exemple active de inovare şi renovare pentru nevoile şi expectanţele utilizatorilor, parteneri şi colaboratori al instituţiilor de învăţământ şi cultură în dezvoltarea direcţiilor lor strategice.
Laura Rudeanu, coordonator biblioteci şcolare şi CDI în cadrul Casei Corpului Didactic Bucureşti şi Vicepreşedinte al Filalei ABR Bucureşti, a mulţumit reprezentanţilor B.C.U. „Carol I” pentru oportunitatea de reîntâlnire cu profesionişti din domeniu pentru discutarea problemelor cu care se confruntă structurile infodocumentare din sistemul de învăţământ preuniversitar. A fost adus în discuţie Simpozionul Municipal „Generaţia digitală în biblioteca şcolară şi centrul de documentare şi informare”, iniţiat în luna martie 2016, de CCD Bucureşti şi Colegiul Tehnic Energetic Bucureşti, cu o temă de actualitate care evidenţiază realităţile din aceste instituţii infodocumentare. Între obiectivele simpozionului se numără: sensibilizarea bibliotecarilor şcolari, a cadrelor didactice şi a elevilor în utilizarea resurselor informaţionale şi în promovarea bibliotecii şcolare şi a CDI-ului; creşterea nivelului de alfabetizare digitală şi transformarea bibliotecilor în furnizori de servicii de informare şi formare profesională în domeniul competenţelor digitale; revigorarea rolului bibliotecilor în realizarea unui act educaţional de calitate; trezirea interesului pentru lectura digitală concomitent cu promovarea tradiţiei şi a valorilor culturale; formarea unui comportament profesionist în utilizarea resurselor digitale educaţionale; crearea unor punţi de legătură între generaţii. Pe de altă parte, s-a tras un semnal de alarmă ca urmare a Raportului UE referitor la analfabetismul funcţional care caracterizează multe sectoare de activitate. S-a pus accent pe învăţământul centrat pe competenţe cheie, atât pentru bibliotecari, cât şi pentru profesori şi elevi, pe incluziunea socială, dialogul intercultural şi cetăţenia activă, pe reconversia profesională, finanţarea structurilor infodocumentare, pe nevoia de colaborare a specialiştilor din toate domeniile în vederea găsirii unor soluţii, programe şi proiecte de viitor pentru noua generaţie.
Prof. Valentina Lupu, Membru de Onoare al ABR, a vorbit despre oamenii dăruiţi care dau sens menirii profesiei de bibliotecar şi despre rolul istoric al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu”, actuala Secţie Pedagogică a B.C.U. „Carol I”, în formarea multor generaţii de profesionişti. Domnia sa a mulţumit organizatorilor, a urat participanţilor succes în activitate şi un viitor bun Asociaţiei.
Catedra Ştiinţele Informării şi Documentării din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti a fost reprezentată prin două prelegeri, urmate de o sesiune de întrebări şi răspunsuri.
Dr. Gabriela Jurubiţă, a susţinut prelegerea „Accesul la informaţia online”. Au fost abordate aspecte care ţin de credibilitatea informaţiei şi identificarea sursei credibile, de scopul pentru care este utilizată informaţia (educativ, ludic, de cercetare etc.), evaluarea ştiinţifică a informaţiei prin procesul de peer review, scopul paginilor web, Internetul văzut din dublă perspectivă – duşman sau partener, rolul bibliotecarului în orientarea în spaţiul online, informaţia online şi biblioteca şcolară, surse din mediul virtual (cataloage online ale bibliotecilor informatizate, motoare de căutare, biblioteci digitale, depozite instituţionale, baze de date ştiinţifice, publicaţii ştiinţifice disponibile online, enciclopedii online), accesul deschis la literatura ştiinţifică, resurse în acces deschis, dreptul de autor.
Dr. Gabriela Băran, a făcut o trecere în revistă a structurilor infodocumentare care sprijină procesul educaţional din România, din perspectiva „serviciilor de informare şi a produselor documentare din învăţământul preuniversitar”, şi identificarea aspectelor esenţiale privind susţinerea documentară a educaţiei nonformale în cadrul procesului instructiv-educativ. Au fost aduse în discuţie aspecte precum realităţile şcolilor şi ale bibliotecilor româneşti, lipsa unui program unitar de informatizare la nivel naţional, slaba promovare a bibliotecilor integrate în sistemul de învăţământ, subfinanţarea, competenţele celor care lucrează cu stocarea şi transmiterea informaţiei, calitatea învăţării, rolul bibliotecarului şcolar în formarea deprinderilor de lectură şi a tehnicii muncii intelectuale la elevi, animaţia culturală, advanced e-learning, leadership şi marketing biblioteconomic.
În prezentarea „Eurocompetențele și aptitudinile bibliotecarilor din învățământul preuniversitar”, prof. Daniela Argatu, preşedinte al Diviziunii Biblioteci Şcolare, a pus accent pe cadrul legislativ, domeniile de competenţă, standardele, criteriile şi indicatorii de performanţă, fişa de post şi fişa cadru de evaluare/autoevaluare. Competenţele profesionale constituie premisa performanţei în activitate. Bibliotecile, în calitatea lor de parteneri educaţionali ai instituţiilor de învăţământ şi cercetare, reprezintă structuri infodocumentare de importanţă fundamentală în procesul de formare a competenţelor profesionale. A fost adus în discuţie modelul demn de urmat al bibliotecarilor din Republica Moldova care au elaborat şi un manual privind aplicarea criteriilor de performanţă şi procedurile de evaluare/certificare a evaluatorilor de competenţe profesionale.
În cadrul Conferinţei au fost prezentate două proiecte valoroase. „Bibliografia pedagogică românească – trecut şi viitor”, proiect iniţiat de Serviciul Perfecţionare. Asistenţă Metodologică. Documentare al Secţiei Pedagogice „I.C. Petrescu” – B.C.U. „Carol I” şi prezentat de dr. Florina Brat, are ca scop restituirea online a domeniului pedagogic, elaborarea de bibliografii la cerere pentru cadrele didactice şi dezvoltarea de parteneriate cu Biblioteca Naţională a României, precum şi elaborarea unei platforme online pentru învăţământul preuniversitar. Doamna Viorica Onişoru, de la Casa Corpului Didactic Alba, a prezentat proiectul „Elevii şi lectura în secolul XXI”, ca rezultat al unei cercetări sociologice aplicate la 21 de unităţi de învăţământ. Obiectivele urmărite au fost: identificarea preferinţelor pentru lectură ale elevilor, a frecvenţei cu care aceştia obişnuiesc să citească, a motivelor care îi determină să citească, a timpului acordat lecturii şi a opiniei elevilor cu privire la importanţa pe care oamenii din societatea contemporană o acordă actului lecturii.
În concluzie, într-o lume a comunicării rapide şi a mobilităţii, este necesară o readaptare a bibliotecilor şcolare, o transformare a bibliotecarului şi a specialistului în domeniul ştiinţelor informării şi documentării, în acord cu provocările viitorului, cu exigenţele societăţii cunoaşterii şi cu cerinţele noii generaţii de utilizatori. Orientarea bibliotecii spre utilizator, spre satisfacerea expectanţelor socioculturale şi a nevoilor sale de informare, documentare, lectură, învăţare permanentă, pe de o parte, şi lărgirea sferei de instrumente, produse şi servicii incluzând digitizarea, utilizarea tehnologiilor noi, explorarea spaţiului virtual, pe de altă parte, impune bibliotecarilor şi personalului de specialitate din structurile infodocumentare o pregătire care să corespundă acestor aşteptări în vederea atingerii nivelului valoric european.
Formarea profesională continuă constituie baza politicii de dezvoltare a personalului din domeniul ştiinţelor informării, documentării şi comunicării; reprezintă o platformă ideală pentru dezvoltarea şi extinderea competenţelor vechi şi pentru dobândirea şi actualizarea unor competenţe noi induse de evoluţia domeniului şi de modernizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare; facilitează procesul de transfomare a bibliotecilor tradiţionale în biblioteci moderne, adaptate cerinţelor noului mileniu. Bazându-se pe experienţa lor profesională şi pe capacităţile creative şi sprijinindu-se pe programe integrate în cursurile de instruire, bibliotecarii contribuie activ la procesul educaţional, sprijinind utilizatorii în acumularea informaţiilor şi în perfecţionare, în cultivarea deprinderilor şi abilităţilor, a cunoştinţelor şi valorilor necesare educaţiei permanente. Hannelore B. Rader afirma că „În viitor, bibliotecarii vor fi percepuţi ca parteneri educaţionali ai instituţiilor de învăţământ”, determinând utilizatorii pe care îi deservesc să devină consumatori efectivi şi eficienţi de informaţie.
Evenimentul s-a încheiat cu înmânarea adeverinţelor de participare şi cu un tur de vizitare a complexului B.C.U. „Carol I”. Seara, participanţii au putut să se bucure de o întâlnire cu „Matei Vişniec şi invitaţii săi”, care a marcat începutul celei de-a VII-a ediţii (16-22 mai 2016) a Festivalului Naţional de Poezie Bucureşti şi preludiul Nopţii Europene a Muzeelor (21 mai 2016).
Drd. Carmen Pesantez
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Bucureşti