„Biblioteca – cercetare, cunoaştere, cultură”

„Biblioteca – cercetare, cunoaştere, cultură”

Conferinţa Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România – ediţia a XIV-a

În perioada 4-6 septembrie 2013 a avut loc, la Oradea,  cea de-a XXIV-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR), cu tema „Biblioteca – cercetare, cunoaştere, cultură”, manifestare ştiinţifică de importanţă majoră pentru biblioteconomia românească. Oradea, cu o istorie de legendă de aproape 1000 de ani, este cel mai important oraş multicultural, comercial şi turistic al judeţului Bihor, situat pe malul Crişului Repede, centru balnear recunoscut internaţional şi punte între două lumi – Occident şi Orient, locul unde numeroase personalităţi ale vremii şi-au pus pecetea, îmbogăţindu-i patrimoniul.

Manifestarea a reunit 336 de bibliotecari din țară, cadre didactice, specialişti ai domeniului, studenţi şi profesori ai Facultăţii de Litere ai Universităţii din Bucureşti – Specializarea Ştiinţele Informării şi Documentării, editori, reprezentanţi ai autorităţilor locale. Conferinţa s-a bucurat de prezenţa unor invitați din Republica Moldova, Ungaria, S.U.A. şi Singapore. În plen și în cadrul celor 12 secțiuni profesionale au fost prezentate 69 de comunicări ştiinţifice.

Organizatorii acestui eveniment au fost Asociaţia Bibliotecarilor din România – Filiala Bihor, Universitatea din Oradea, Biblioteca Universităţii din Oradea, Casa Corpului Didactic Bihor, Primăria Municipiului Oradea, cu sprijinul S.C. Romdidac S.A., iGroup, Ex Libris, Qulto, Unisystems, editurile Elsevier, Litera, E-nformation/Prior & Books, Ex Ponto, Aureo şi a unor importanţi parteneri culturali şi media.

Deschiderea oficială a Conferinţei a avut loc în Aula Magna a Universităţii din Oradea. Primul cuvânt i-a revenit preşedintelui ABR, prof. univ. dr. Mircea Regneală, care a adresat un salut cald participanţilor. Domnia sa a ţinut să sublinieze importanţa creşterii vizibilităţii bibliotecilor în societatea informaţională, rolul depozitelor instituţionale, valoarea bibliotecarului modern în calitate de profesionist al domeniului, apropiat de statutul de savant al bibliotecarilor antichităţii şi Evului Mediu, necesitatea unei noi viziuni asupra acestei meserii, dar şi problemele cu care se confruntă bibliotecile din România, făcând un îndemn la conlucrare pentru găsirea unor soluţii viabile.

Prof. univ. dr. Sorin Şipoş, prorector al Universităţii din Oradea şi un om legat de bibliotecă şi carte prin meserie şi vocaţie, şi-a exprimat onoarea de a găzdui şi de a lua parte la o manifestare profesională atât de importantă. Domnia sa a prezentat o perspectivă istorică a învăţământului superior orădean, aflat la jumătate de veac de existenţă. De asemenea, a ţinut să menţioneze buna colaborare dintre cele 15 facultăţi ale Universităţii, incluzând şi Facultatea de Litere, Specializarea Biblioteconomie, şi a făcut un elogiu profesiei de bibliotecar, o meserie nobilă, „atinsă de aripa divină”.

La rândul său, domnul viceprimar Ovidiu Mureşan a urat bun venit oaspeţilor Municipiului Oradea, exprimându-şi aprecierea faţă de bibliotecă, văzută ca spaţiu deschis spre cunoaştere şi formare, faţă de bibliotecari, oameni de mare valoare, faţă de carte şi lecturile valoroase.

Prof. Daniel Negrean, inspector şcolar general în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, a arătat în alocuţiunea sa că, în societatea cunoaşterii, şcoala şi biblioteca vin să-şi revendice locul dintr-o perspectivă deja consacrată de tradiţie. S-a accentuat rolul bibliotecii în perfecţionare şi formare profesională, în educaţie, cercetare, cultură. Biblioteca rămâne o sursă inepuizabilă de informaţii, un furnizor de modele şi valori, un loc de dezbateri, de întâlnire a ideilor într-un punct cheie al societăţii.

Lucrările în plen au prilejuit întâlnirea cu importante personalităţi ale domeniului biblioteconomic.

Domnul Bruce Kleiner, consilier pentru afaceri externe al Ambasadei S.U.A., a felicitat organizatorii pentru manifestarea de înaltă ţinută profesională, exprimându-şi totodată dorinţa de a sprijini bibliotecile şi pe bibliotecarii români recunoscuţi pentru munca asiduă şi pentru performanţele în domeniu.

Prof. univ. dr. Agnes Hajdu Barát, vicepreşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor Maghiari (Ungaria), a ţinut să menţioneze excelenta colaborare dintre cele două asociaţii profesionale care au acelaşi scop pentru dezvoltarea domeniului şi a făcut o scurtă prezentare legată de  reţeaua Digital Access, furnizor global de servicii şi soluţii IT integrate.

Doamna Claudia Balaban, director al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău, personalitate marcantă a biblioteconomiei din Republica Moldova, a transmis tuturor mesajul de felicitare din partea colegilor moldoveni, arătând că s-au bucurat întotdeauna de sprijinul ABR, de respect şi solidaritate de breaslă. Domnia sa a continuat cu prezentarea în plen a câtorva „experienţe inedite de promovare a lecturii şi a cărţilor de valoare în rândul copiilor şi adolescenţilor”. Având în vedere criza lecturii, numărul scăzut de utilizatori ai bibliotecii şi rezultatele slabe obţinute la bacalaureat se impune conştientizarea importanţei lecturii ca factor esenţial în dezvoltarea socială şi găsirea unor metode noi, interesante şi atrăgătoare care să stimuleze gustul pentru lectură şi mersul la bibliotecă. Între acestea se numără concursurile de creativitate literară pornind de la cărţile citite, realizarea de expoziţii digitale pe siteul bibliotecii, întâlniri cu scriitori (a fost dat drept exemplu Spiridon Vangheli, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori de literatură pentru copii), dezbateri pe tema cărţii şi a lecturii, cluburi de vacanţă, spectacole de teatru şi ecranizări, crearea de reviste, campanii naţionale de promovare a lecturii şi a literaturii clasice universale, campania „o vedetă în bibliotecă”, organizarea salonului internaţional al cărţii pentru copii şi tineret, diversificarea ofertei de carte care să răspundă nevoilor acestora. Domnia sa a ţinut să menţioneze că în societatea actuală nu ne confruntăm cu o „criză a lecturii” ci, mai degrabă, cu o „criză a cărţii”.

Conf. univ. dr. Elena Tîrziman, director general al Bibliotecii Naţionale a României, a susţinut o comunicare deosebit de interesantă şi utilă referitoare la formarea continuă şi evaluarea în profesiile biblioteconomice, cu accent pe „standardul ocupaţional bibliotecar cu studii superioare” apărut ca urmare a noilor transformări la nivelul societăţii bazată pe cunoaştere. Au fost redate circumstanţele, etapele parcurse pentru atestarea şi validarea acestui standard şi competenţele identificate. Schimbările aduse de noile tehnologii au dat naştere la noi provocări care au culminat cu modificări ale structurilor de valorificare a informaţiilor datorită extinderii comunităţii deservite, a creşterii exigenţei din partea utilizatorilor, a diversificării tipologiilor documentare, produselor şi serviciilor de bibliotecă. Referenţialul bibliotecar cu studii superioare s-a impus datorită complexităţii meseriei, a nevoii de sincronizare a profesiei biblioteconomice cu cerinţele pieţei muncii, de uniformizare a competenţelor şi de evaluare unitară şi, nu în ultimul rând, ca un argument pentru susţinerea profesiei în faţa autorităţilor.

Dr. Corina Apostoleanu de la Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman” din Constanţa a abordat biblioteca publică în noua eră, din perspectiva relaţiei utilizatorului din mediul virtual cu bibliotecarul de referinţă, relaţie mediată tehnologic la cel mai înalt nivel. Pornind de la cele mai utilizate şi eficiente motoare de căutare (email, chat, messenger, reţele de socializare, pagina web) pentru furnizarea şi comunicarea de referinţe şi pentru creşterea vizibilităţii structurii infodocumentare, au fost evidenţiate avantajele şi dezavantajele mediului virtual. Generaţia Web 2.0 a determinat o modificare de paradigmă când bibliotecarul ia locul utilizatorului, iar acesta din urmă, prin accesul nelimitat la documente şi baze de date, devine creator de conţinuturi digitale pe care le poate partaja interacţionând cu alţi utilizatori, cu interese comune. În acest context, se impune o redefinire a bibliotecarului de referinţă care devine broker de informaţii şi, implicit, o altă direcţie de dezvoltare a serviciilor de referinţă.

Anarela Chiş, secretar ABR – Filiala Bihor, a făcut o prezentare a fondului „Monica Lovinescu – Virgil Ierunca” care a îmbogăţit recent colecţiile Bibliotecii Universităţii din Oradea. Donaţia, adusă de la Paris, reprezintă cea mai mare parte a bibliotecii personale şi constă în 8000 de volume de carte şi un număr important de periodice şi materiale AV, lucrări inedite şi rare din domeniile literaturii, istoriei, politicii, filosofiei şi artei care aşteaptă să fie valorificate prin cercetare.

O parte a Conferinţei a fost dedicată furnizorilor de resurse electronice cu caracter ştiinţific, sisteme informatice şi soluţii pentru biblioteci. Dr. Robert Coravu, director al Departamentului de Publicaţii-Resurse Electronice ROmdidac, a prezentat un scurt istoric al acestui furnizor de material didactic, producător al bazelor de date EBSCO Publishing şi intermediar în licenţierea revistelor ştiinţifice româneşti, şi a menţionat câteva din noile resurse electronice pentru învăţământ şi cercetare şi modalităţile de achiziţionare ale acestora. Németh Ágoston, manager Ex-Lh-Kft – Budapesta, a prezentat produsele ex-Libris în bibliotecile anului 2013, servicii inovative pentru digitizarea colecţiilor, baze de date full text, indexuri pentru o infinitate de resurse electronice şi materiale Open Access. Joseph Goh, director al iGroup Asia Pacific Ltd. – Singapore, şi Annelice Şerban, reprezentant în România, au făcut o prezentare a serviciilor acestei companii multinaţionale înfiinţată în 1984, a cărei ofertă constă în furnizarea de informaţii pentru educaţie şi cercetare, servicii de eLearning, informatizare şi digitizare, negociere şi consultanţă pentru consorţii, editare, tehnologii de învăţare, programe pentru detectare plagiat, baze de date, fiind totodată lider al furnizorilor de ebookuri în Asia. Cătălin Teoharie, manager pentru Europa de SE al Editurii Elsevier, a făcut o prezentare a bazei de date Scopus, una dintre cele mai mari din lume, care include rezumate şi citări pentru articole din importante reviste ştiinţifice. Walter Brem, reprezentant al firmei Qulto, a oferit o imagine a sistemului integrat de bibliotecă care pune la dispoziţie soluţii IT inovatoare, dar şi servicii non-bibliotecare moderne.

Lucrările pe secţiuni, desfăşurate pe parcursul a două zile, au constat în comunicări ştiinţifice în care au fost abordate realităţile şi perspectivele domeniului biblioteconomic, au fost realizate schimburi de experienţă şi bune practici. Între subiectele abordate se numără: strategii de dezvoltare a colecţiilor şi comunicarea documentelor; conservare, restaurare, digitizare; informatizare; statistică şi evaluare; accesul la resurse electronice; formare profesională; legislaţie de bibliotecă; promovarea lecturii; servicii de referinţe; noi surse de finanţare pentru structurile infodocumentare; modalităţi de creştere a vizibilităţii bibliotecii; proiecte şi parteneriate; creşterea rolului bibliotecii în comunitate; educaţia nonformală prin intermediul bibliotecilor; acreditarea publicaţiilor ştiinţifice ale domeniului; susţinerea activităţilor bibliotecarilor în reviste de specialitate s.a.

Ca în fiecare an, au fost acordate premiile şi distincţiile ABR pentru realizări profesionale şi ştiinţifice deosebite şi pentru dezvoltarea învăţământului biblioteconomic, a instituţiei infodocumentare şi a profesiei de bibliotecar. Participanţii s-au putut bucura de un recital extraordinar oferit de „prinţesa naiului” Oana Lianu.

O apariţie editorială în premieră este „Tratatul de biblioteconomie” (Editura ABR, 2013), o lucrare colectivă fundamentală pentru biblioteconomia românească, o concepere modernă, coordonată de prof. univ. dr. Mircea Regneală. Primul volum, apărut cu sprijinul Centrului de Informare şi Resurse al Ambasadei S.U.A., poartă titlul „Biblioteconomie generală” şi are un caracter teoretic şi va fi urmat de alte două volume – „Managementul colecţiilor şi serviciilor de bibliotecă” şi „Abordări moderne în bibliotecă”, cu un pronunţat caracter practico-aplicativ.

Au fost organizate expoziţii: „Universitatea din Oradea – secvenţe istorice” la împlinirea a 50 de ani de învăţământ superior (1963-2013), „Cărţile din Fondul Secret al Bibliotecii Universităţii din Oradea”, „Revistele Universităţii din Oradea: 1963-2013”, „Cartea şi biblioteca – prietenii copiilor” (artă şi creaţii literare), „Copii satului românesc” şi expoziţia de carte din Colecţia Biblioteca ABR.

Teatrul de Stat „Regina Maria” din Oradea a oferit participanţilor reprezentaţia „Zbor deasupra unui cub de cuci”, adaptare de Dale Wasserman, după romanul omonim al lui Ken Kesey, în regia lui Marius Oltean. Jocul extraordinar al actorilor a ţinut publicul în picioare minute în şir, făcând ca sala să răsune de aplauze şi ovaţii.

Obiectivele turistice au adus în atenţia participanţilor locuri, oameni şi amintiri. Au fost vizitate Muzeul Ţării Crişurilor, Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” unde au fost puse bazele revistei „Familia”, Muzeul Memorial „Dr. Aurel Lazăr”, Muzeul Memorial „Ady Endre”, Muzeul Militar, Turnul Primăriei din Oradea. Vizita organizată la Casa Corpului Didactic Bihor, instituţie de învăţământ înfiinţată în anul 1972, a prilejuit întâlnire cu specialişti şi personalităţi din spaţiul cultural orădean. Seara festivă a fost precedată de o degustare de vinuri din podgoria Târnave, oferită de Asociaţia pentru Cultura şi Civilizaţia Vinului „Millésime din Oradea, însoţită de un istoric prezentat de prof. univ. dr. Dorin Popa.

Conferinţa s-a încheiat pe 6 septembrie, cu vizita documentară în oraşul Debretin din Ungaria, unde s-a realizat un schimb de experienţă cu specialiştii profesiei din cadrul Bibliotecii Universitare. Înfiinţată în anul 1918, biblioteca s-a mutat în 1932 în noua locaţie special construită care impresionează prin arhitectură, spaţiu, organizare şi colecţii (6 milioane de volume în limbile maghiară, română şi germană, dintre care 30.000 carte veche) fiind a doua pe ţară, ca importanţă şi având statut de bibliotecă naţională.

Manifestarea s-a remarcat prin înaltă ţinută ştiinţifică, creativitate, spirit inovativ, performanţă, solidaritate, fapt care indică o maturizare a profesiei de la an la an.

Carmen Pesantez, Director general

Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu”, Bucureşti