Atelier de Clasificare-Indexare desfășurat la Universitatea de Vest din Timișoara, 17 aprilie 2018

În ziua de marți, 17 aprilie 2018, a avut loc un curs de perfecționare profesională (atelier) la Universitatea de Vest din Timișoara, curs la care au participat bibliotecari din Biblioteca Centrală Universitară ”Eugen Todoran” și Biblioteca Județeană ”Sorin Titel”. Din partea Universității de Vest a asistat la această întâlnire doamna Conf. univ. dr. Maria Micle.

Pe parcursul întâlnirii au fost prezentate trei materiale care au evidențiat probleme întâmpinate în indexarea documentelor și soluții posibile ale acestora, stadiul actual în care se află activitatea de traducere și validare a limbajului de indexare RAMEAU, proiect în desfășurare sub numele LIVES-Ro, patronat de Biblioteca Națională a României și a fost prezentată în limba română lucrarea ”Facets in an Analytico-Synthetic Classification and Their Role in Subject Retrieval” de Victoria Frâncu, lucrare cu care aceasta a participat la Conferința Satelit IFLA LAC (Latin America and the Caribbean Section), ce a avut loc la Timișoara în zilele de 15-16 august 2017.

Prima lucrare, intitulată ”Indexarea, altfel” a abordat subiecte precum: definiția și etapele indexării, subiectivitatea în indexare și cum poate fi aceasta evitată, specificitatea și consecvența în indexare, după care au fost ilustrate cu exemple din cataloage de biblioteci universitare situații concrete de indexare prezentate în expunerea anterioară. Au fost de asemenea expuse aptitudinile necesare pentru un bun indexator și formulate concluzii privind necesitatea permanentei actualizări a cunoștințelor prin studiu sistematic și participare la întruniri profesionale, necesitatea studiilor de utilizator pentru cuantificarea satisfacției cerințelor acestuia, perfecționarea metodelor de regăsire a informației prin evaluarea calităților catalogului online.

A doua lucrare, ”RAMEAU vs. LIVES – despre echivalențe” a expus stadiul actual al proiectului și problemele cu care se confruntă în prezent Grupul de lucru LIVES-Ro în activitaea sa, mereu afectată de probleme precum: slaba implicare a factorilor de decizie în organizarea consecventă a întâlnirilor de lucru, reducerea numărului de membri ca urmare a restricțiilor financiare ale instituțiilor din care aceștia provin, dar și caracterul laborios al activității de validare a termenilor ce presupune uneori un studiu aprofundat și îndelungi dezbateri pentru stabilirea variantei optime a formei acestora. Situațiile întâlnite mai des au fost ilustrate cu exemple.

Lucrarea ”Facets in an Analytico-Synthetic Classification and Their Role in Subject Retrieval”, participantă în calitate de guest paper la Conferința Satelit IFLA LAC de anul trecut a reliefat caracteristicile care îi conferă Clasificării Zecimale Universale (CZU) atribute de sistem de clasificare fațetată și avantajele care decurg din acestea. Rolul fațetelor în clasificare și regăsirea subiectelor sunt dovezi incontestabile privind valabilitatea CZU, larg utilizată în cataloagele de bibliotecă și în regăsirea informației online, lucru dovedit și de preocupările actuale pentru soluții inovatoare de conversie a indicilor de clasificare în cuvinte din limbajul natural. Cunoscute pentru asemenea soluții sunt aplicațiile din sisteme precum NEBIS (Elveția), LIBIS (Belgia), TinREAD (România) și un proiect din Ungaria aflat în derulare, de simplificare a regăsirii informației existente în cataloagele sistematice.

Cele două noutăți prezentate participanților la această întâlnire au generat discuții și au stimulat caracterul interactiv al ei. Este vorba despre ”Creating Change in the Cataloging Lab” de Violet Fox, publicat în Library Journal, March 2 2018 (https://lj.libraryjournal.com/2018/03/opinion/peer-to-peer-review/creating-change-in-the-cataloging-lab-peer-to-peer-review/) și despre ”Modern libraries: Moving from a transactional to a relational library” de Mogens Verstergaard (https://princh.com/modern-libraries-from-a-transactional-to-a-relational-library/#.Wp78DehubIV). Ambele articole sunt recente și abordează, fiecare din altă perspectivă, necesitatea de schimbare, de regândire a activităților de bibliotecă.

În primul articol autoarea, după acumularea unei experiențe suficiente în catalogarea pe subiecte la Library of Congress (LC), constată ruptura între cei care creează vedetele de subiect și administrează Library of Congress Subject Headings (LCSH) și bibliotecari. Deși teoretic toți bibliotecarii LC sunt implicați, practic, doar cei care folosesc acest limbaj de indexare cunosc regulile și fac propuneri de noi vedete sau de corectare a celor existente. Ideea platformei Cataloging Lab a fost generată de reclamațiile utilizatorilor privind forma și utilizarea LCSH, care nu mai corespundeau cerințelor lor. Bibliotecarii de referințe fiind cei mai conștienți de modul de utilizare și de satisfacerea nevoilor de informare a utilizatorilor erau departe de procesul de aprobare a vedetelor de subiect. De aici s-a născut necesitatea unor schimbări în deciziile privind forma vedetelor, pentru reflectarea termenilor folosiți de utilizatori în căutarea informației.

Cataloging Lab este o platformă construită în WordPress în scopul colaborării bibliotecarilor la propunerile de vedete de subiect sau la editarea celor existente. Propunerile se trimit prin e-mail, LC le validează sau le respinge, metodele de evaluare a propunerilor fiind publicate pe website. Astfel, Cataloging Lab contribuie la ”democratizarea” construirii limbajului de indexare conform cerințelor utilizatorilor și constituie un instrument de îmbogățire a vocabularului din LCSH.

Articolul al doilea este rezultatul unui studiu efectuat de autor, în urma căruia s-a constatat necesitatea regândirii activităților de bibliotecă, astfel încât aceasta să răspundă noilor cerințe ale comunității. Dacă inițial biblioteca oferea servicii tranzacționale: împrumut, restituirea publicațiilor și informații privind colecțiile în scopuri educaționale, în anii din urmă s-a constatat că împrumuturile scad, în timp ce crește nevoia altor activități. Aceste cerințe fac din bibliotecă un loc de întâlnire dedicat creativității – makerspace – un spațiu de viață activă în care oamenii interacționează, învață și își împărtășesc cunoștințele. Bibliotecarii, la rândul lor, au nevoie să dobândească noi competențe, activitățile bibliotecii în întregime necesită a fi regândite pentru atragerea unor noi categorii sociale (familii tinere cu copii, persoane în vârstă, migranți). Ca urmare, funcția dominantă a bibliotecii moderne se schimbă, devenind una relațională.

O completare binevenită la prezentarea acestui articol a fost făcută de Simona Bursașiu care, din cunoștințele sale dintr-o experiență anterioară în Danemarca, țara de origine a autorului articolului, a relatat o situație concretă referitoare la modul în care decurg anchetele si studiile care premerg schimbările de servicii oferite de biblioteci, dar și schimbările de atitudine ale bibliotecarilor din Danemarca.

Discuțiile au continuat prin dezbaterea problemei inexistenței unui instrument fundamental folosit în cataloagele sistematice din bibliotecile noastre, o ediție actualizată a Clasificării Zecimale Universale care să o înlocuiască pe cea prezentă, publicată în 1997-1998. În momentul de față există traducerea în limba română a unei versiuni prescurtate a CZU, având un număr de aproximativ 11.000 de indici. Problematică este obținerea unei licențe de publicare de la Consorțiul CZU, licență care e recomandabil să fie obținută de Biblioteca Națională a României. Tratative pe această temă au avut loc la Londra cu Aida Slavic, editor șef al Consorțiului CZU, în timpul Seminarului internațional CZU din septembrie 2017 și la București, în ianuarie 2018, cu directorul interimar al Bibliotecii Naționale a României. Din păcate, discuțiile au rămas fără nici un rezultat concret. Este regretabil că deciziile esențiale pentru desfășurarea în parametri normali ai activității bibliotecilor din România sunt amânate sine die, pierzându-se din vedere caracterul prioritar al instrumentelor de lucru adecvate.

Atelierul de clasificare-indexare a avut un impact benefic asupra participanților. Mai jos sunt câteva impresii, în loc de concluzii:

”Mulțumim mult pentru prezentări. (…) Am reușit să fac ordine în ”sertare” și să îmi clarific unele aspecte.”

”Vă mulțumim pentru materiale și pentru toate informațiile utile pe care ni le-ați transmis în cadrul atelierul de ieri. Este o încântare să auzi vorbindu-se în jurul tău, cu pasiune, despre clasificare. A fost o victorie, sperăm să câștigăm și bătălia! Cu autoritățile pentru Autorități, pentru Lives; tot cu autoritățile pentru implementarea noii traduceri pe care o aveți deja pregătită; cu noi înșine pentru cataloage mai coerente și mai curate etc.”

”Vă multumesc foarte mult pentru prețioasele informații pe care ni le-ați  prezentat ieri. A fost o plăcere, deopotriva, să vă reintâlnesc, dar și să audiez cursurile Dumneavoastră. De asemenea, mulțumim și pentru posibilitatea de a colabora în continuare pe aceste tematici.”

A consemnat Victoria Frâncu,

Membru de onoare ABR

Participanți la Atelierul de Clasificare-Indexare