2009 Raportul lucrărilor Secţiunii de informatizare

 

2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006

2009 Raportul lucrărilor Secţiunii de informatizare

Lucrările Secţiunii de informatizare a A.B.R. au avut loc, la Iaşi, în data de 17 iunie 2009, având ca tematică „Gestionarea resurselor electronice în bibliotecă”.

Dintre membrii secţiunii au participat: Doina Ostafe, preşedinte, B. C. U. “Eugen Todoran”, Timişoara, Olimpia Curta, B.C.U. „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, Delia Pârşan, B.C.U. “Eugen Todoran”, Timişoara, Carmen Diaconescu, B. C. U. “Mihai Eminescu”, Iaşi. Au mai participat: Lăcrămioara Chirieac, B.U.T., Iaşi, Mariana Ianuş, B.U.T., Iaşi, Marinela Covaci, B. C. U. “Mihai Eminescu”, Iaşi, Ecaterina Croitor, B. C. U. “Mihai Eminescu”, Iaşi, Alina Franţiuc, B.C.U. „Carol I”, Bucureşti, Elena Toma, B.C.U. „Carol I”, Bucureşti, Camelia Suciu, B.J. „Gh. Asachi”, Iaşi, Elena Zanet, B.J. „Gh. Asachi”, Iaşi, Simona Botez, Bibl. USAMV, Iaşi, Elena Arvinte, C.N. Pedagogic Bacău, Roxana Plăiaşu, B. U. Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti Elena Bucşa, B. U. Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti

Lucrările au fost deschise de Doina Ostafe, preşedintele secţiunii Informatizare.

Sunt propuse spre dezbatere problemele privind digitizarea pornind de la experienţa de digitizare a BCU Cluj Napoca şi aspectele tehnice ale modalităţilor de integrare a resurselor electronice în sistemele informatice ale bibliotecilor, integrare realizată la B.C.U „Eugen Todoran” din Timişoara.

Olimpia Curta, director general adjunct B. C. U. Cluj-Napoca, ridică problema comunicării şi informării cu privire la diversele preocupări de digitizare la nivel naţional. Se pun întrebări cu privire la eventualele informaţii despre un proces de evaluare (făcut de către ICI) a bibliotecilor digitale naţionale. Domnia sa susţine că doamna Doina Banciu a prezentat la Cluj o demonstraţie la Universitatea Politehnică cu un program open source, pentru o bibliotecă digitală, fără să se cunoască unde si cum se poate accesa. Se constată că nu există un plan naţional privind bibliotecile digitale. Se menţionează că în Ministerul Culturii colaborarea pare a fi mai eficientă, există reguli şi priorităţi. Se dă exemplu biblioteca judeţeană din Brăila. De asemenea, se constată că în documentul de pe pagina Bibliotecii Naţionale, de la adresa: http://www.bibnat.ro/dyn-doc/bd-Echipa-de-lucru.pdf, echipa de lucru propusă de ANBPR cuprinde în mare majoritate informaticieni din bibliotecile publice din ţară în frunte cu dl. Dragoş Neagu preşedintele Comisiei de Informatizare a ANBPR  spre deosebire de echipa de lucru propusă de ABR. Nimeni nu ştie cine a propus aceşti membrii şi când au fost validaţi de Consiliu ABR. Se semnalează, de asemenea că BCUB are 4 membrii iar celelalte BCU-uri precum BCU Cluj şi Iaşi care au documente valoroase şi experienţă importantă în domeniul digitizării, nu sunt reprezentate în comisie. Aceste biblioteci s-au confruntat deja cu o serie de probleme şi experienţa dobândită ar putea sta la baza stabilirii unor reguli şi norme la nivel naţional. Secţiunea de Informatizare a ABR nu a fost consultată şi nici informată despre activitatea comisiei naţionale de digitizare, de către membrii ce reprezintă ABR-ul, în această comisie. Din păcate, nu există colaborare şi comunicare într-o problemă atât de dificilă şi importantă.

Doamna Olimpia Curta susţine că nu sunt suficiente regulile care se stabilesc local, sunt amatorisme şi fiecare o ia pe un drum propriu. Doamna Olimpia Curta a transmis regulile utilizate în BCU Cluj domnului Dragoş Neagu, membru în Comisia naţională de digitizare, din partea ANBPR.

Doamna Carmen Diaconescu a pus în discuţie digitizarea ziarelor vechi şi a scos în evidenţă problemele cu care s-au confruntat cei care au digitizat fişele pentru conversia retrospectivă. În cazul ziarelor există posibilitatea scanării pe articole iar apoi s-ar putea face căutări full-text, după an, număr, sau pagină cu pagină. Doamna Carmen Diaconescu menţionează că există firme la care se poate face scanare şi OCR-izare cu 50-60 eurocenţi pe pagină. La bibliotecile filiale de la B.C.U. Iaşi se scanează deocamdată OPIS-ul la reviste. S-au purtat discuţii în legătură cu scanarea fişelor vechi, costul lor şi perioada de timp în care s-a efectuat această scanare. Cu cât sunt mai multe fişe de scanat cu atât oferta de preţ este mai bună. S-au realizat la BCU Iaşi şi scanări de fişe executate manual.

La B.C.U. Cluj fiecare bibliotecar SIA are obligaţia de a efectua retroconversia a 6 fişe/zi din catalogul tradiţional, acest catalog nu se va mai scana. Se scanează fişele din catalogul vechi, fişe de format A5 scrise de mână, cu publicaţii intrate înainte de 1940.

Doamna Olimpia Curta a susţinut o comunicare DIGITIZAREA la BCU “Lucian Blaga”. Compartimentul de digitizare la Cluj este alcătuit din 6 persoane, 1 operator, 1 informatician, bibliotecari, legători, iar ca resurse materiale sunt: 4 scanere, 5 calculatoare Apple, 3 calculatoare Lenovo, un sistem de stocare şi back-up. O persoană poate scana 5000 chiar 6000 de pagini pe lună, apoi urmează prelucrarea lor. Costurile sunt destul de ridicate, scanner-ul A0 a costat 77.000 Euro, o staţie Apple 5.000 Euro, iar sistemul de stocare si back-up a costat 111.700 de lei. Doamna Olimpia Curta menţionează că microfilmele, din punct de vedere al conservării, au o viaţă de 150 de ani. Informaţiile de pe microfilme pot fi trecute în format digital cu ajutorul unor scannere speciale. Există şi scanere automate, cu randament de 2000-3000 de pagini pe oră, dar costul se ridică la 150.000 Euro.

Formatele de lucru utilizate sunt TIFF, cu o rezoluţie de 300 dpi, pentru conservare, şi PDF, cu o rezoluţie scăzută, pentru public. Pentru materiale iconografice se va utiliza pentru public formatul JPG. Formatul PDF nu permite o protecţie privind operaţia de download a documentului. Ca alternativă s-ar putea utiliza formatul HTML, dar care necesită o muncă prea laborioasă şi nu există personal suficient. Utilizarea formatului JPG pentru afişarea pagină cu pagină a unui volum se pretează doar pentru manuscrise. Pentru documentele tipărite se recomandă trecerea printr-un program de recunoaştere caractere (OCR), la Cluj se utilizează Abby FineReader 8, obţinându-se astfel PDF-uri în care se poate face căutarea după cuvânt.

Doamna Olimpia Curta are reţineri în ce priveşte copyright-ul, pentru că la noi în ţară nu sunt bine definite aceste drepturi şi obligaţii. Biblioteca intenţionează să achiziţioneze un compilator de e-book-uri pentru că formatul este executabil, astfel, nu mai este necesar programul Adobe pe staţiile unde se consultă documentele PDF, evitându-se situaţia ca versiunea de pe staţia utilizatorului să fie diferită de cea cu care s-a creat documentul, situaţie care face imposibilă vizualizarea. De asemenea, nu mai este necesară descrierea în zona notelor că este nevoie de un program Adobe 8, de exemplu. Pentru cărţi soluţia este rezolvată cu aceste compilatoare, iar pentru public s-ar putea restricţiona copierea, în concluzie ar trebui achiziţionate.

În continuare s-au purtat discuţii în legătură cu numărul de descrieri care ar trebui să existe în catalogul unei biblioteci, în cazul în care există un document atât în variantă electronică cât şi tipărită. Catalogatorii susţin că ar trebui să fie două, iar informaticienii si utilizatorii optează pentru una singură.

Doamna Doina Ostafe pune în discuţie faptul că este prea multă informaţie în note, dacă există o singură descriere, dar pe de altă parte dacă se doreşte filtrarea pe tip de material, în cazul în care există ambele formate, care va fi tipul ales şi cum se va face regăsirea.

Doamna Olimpia Curta menţionează că dacă este un document electronic ataşat descrierii celui tradiţional, cititorul nu îl mai găseşte făcând filtru pe materiale electronice.

Este necesar un sistem de management al bibliotecilor digitale (free sau nu) şi reguli de acces. Există o convenţie de la Bruxelles cu un set de reguli şi fiecare membru poate modifica 3 dintre ele. ETH Zürich a constituit o biblioteca digitală cu resurse interne.

Doamna Olimpia Curta ridică problema migrării permanente a documentelor electronice pe suporturile noi, lucru care poate deveni un coşmar. Se pune problema cum stocăm, care este durata de viaţă, care sunt condiţiile de stocare etc. La Cluj toate documentele electronice au denumire unică, ceea ce este foarte bine şi sunt salvate într-un folder. La materialele recente problemele privind drepturile de autor şi de acces sunt şi mai complicate. Un cadru didactic de la Cluj a fost foarte nemulţumit pentru  că i-a fost publicată bibliografia şi a făcut reclamaţie la biblioteca filială respectivă şi la directorul general al bibliotecii. De aceea, pentru documentele mai noi ar trebui să avem formatul electronic şi un acord al autorului care să precizeze perioada după care putem să-l punem la dispoziţia publicului (3 ani, 10 ani etc.) şi nu să-l scanăm atunci.

Alina Franţiuc menţionează că la B.C.U. Bucureşti se fac anual importuri de descrieri la care există link-ul către full-text.

Doamna Doina Ostafe aminteşte că Springer oferă accesul perpetuu la abonamentele din anul respectiv, de exemplu B.C.U. Timişoara are acces la 3250 de cărţi, în timp ce Safari nu oferă această facilitate.

Doamna Olimpia Curta sugerează necesitatea existenţei unui portal unic, o singură interfaţă pentru cititori, altfel îi vom alunga şi e de dorit să-i atragem. Proiectul NUSIDOC ar trebui finanţat, în continuare, portalul ROLiNeST  funcţionează numai datorită persoanelor care fac muncă patriotică şi prin bunăvoinţa celor de la Poli Bucureşti. Doamna Doina Ostafe arată că Biblioteca Naţională a achiziţionat METALIB-ul şi că BNR susţine că va crea Catalogul naţional partajat distribuit.

Pentru toate documentele electronice create de instituţie trebuie să existe o evidenţă separată şi o valoare simbolică. Ele nu pot fi tratate ca şi o donaţie pentru că este clar că nu este acelaşi lucru, iarăşi, din păcate nu există legislaţie pe această temă. La Cluj, deocamdată, aceste documente nu se dau în consultare la public, doar pe intranet.

S-a concluzionat că ar trebui să figureze pe site-ul BN documentele care se digitizează pentru a nu se ajunge să se lucreze în paralel la aceleaşi cărţi sau reviste, aşa cum s-a întâmplat deja. Biblioteca naţională se erijează în coordonator, este foarte bine, dar să ne informeze.

După-masă, la propunerea doamnei Ostafe s-au discutat probleme tehnice privind integrarea resurselor electronice în sistemele informatice ale bibliotecilor. Prezentarea cu titlul Integrarea resurselor electronice în sistemele informatice ale bibliotecilor a fost susţinută în plen în 18.06.2009. S-a prezentat experienţa BCU Timişoara unde au fost integrate resursele electronice, în sistemul Aleph 500, prin mai multe metode:

  • Integrarea informaţiilor Google ebook, atunci când acestea există, pentru cărţile deţinute de bibliotecă
  • Link-ul la resursă, prin câmpul 856 subcâmpul u
  • Utilizarea programului SFX, specializat în rezolvarea legăturilor Open URL, pentru reviste existente în baze de date precum Springer, Science Direct, etc. la care biblioteca are abonamente sau pentru revistele universităţii
  • Utilizarea modulului ADAM (Aleph Digital Assets Management), modul suplimentar al ALEPH-ului pentru integrarea obiectelor digitale precum cele aferente unui document în format electronic: thumbnail (coperta de obicei), documentul propriu zis în format imagine sau text, caz în care se ataşează şi indexul pentru căutare full text.  S-au pus în discuţie modalităţile de gestionare a drepturilor de acces la aceste obiecte – de exemplu: liber în OPAC, doar pentru cititorii care se identifică, doar pentru cei înscrişi la un anumit curs, pe o perioadă de timp, pe baza IP-urilor, etc.
  • Utilizarea modulului Course Reading

Modulul Course Reading al softului de bibliotecă Aleph 500, prezentat de doamna Doina Ostafe, permite profesorilor să adauge materiale – cursuri, prezentări, fragmente de cărţi sau articole indicate ca bibliografie, etc. – într-o rezervă pentru cursuri. Aceste documente pot să existe sau nu în bibliotecă, pot fi în format tipărit sau electronic sau ambele. În cazul celor în format electronic, care a fost luat în discuţie, modulul de cursuri utilizează modulul ADAM pentru accesul la resurse electronice. Profesorii pot crea cursuri pe care să le descrie chiar ei în baza de date a cursurilor. Fiecărui curs, care trebuie să fie numerotat unic, i se adaugă o serie de materiale pe care studenţii înscrişi la acel curs să le poată accesa. Accesul se poate restricţiona prin diverse metode: pe bază de IP, data expirării cursului care poate fi indicată de profesor. În ce priveşte copyright-ul, tehnic se poate pune la punct, dar trebuie să fie stabilită politica de către  universităţi. Există şi cazuri fericite în care cadrul didactic oferă doar formatul electronic al unei cărţi cu ISBN pentru acest tip de format, fără să pună condiţii de acces.

După ce au fost adăugate materialele aferente cursului respectiv, studenţii le pot regăsi în OPAC, în catalogul cursurilor. Accesul este restricţionat astfel că studentul trebuie să fie cititor înregistrat în baza de date a bibliotecii şi să fie înscris în lista studenţilor de la cursul respectiv.

Doamna Doina Ostafe subliniază că modulul ADAM este varianta mai ieftină pentru gestionarea obiectelor digitale şi că nu este necesară, în această fază, achiziţionarea unui program destinat bibliotecilor digitale precum DigiTool, care are într-adevăr nişte facilităţi suplimentare, dar care nu sunt necesare pentru moment. Oricum, domnul Agoston Nemeth a promis că la o eventuală achiziţionare a programului DigiTool va fi considerat un upgrade al modulului ADAM.

Doamna Doina Ostafe precizează că la Secţiunea de legislaţie se poate discuta despre crearea unui formular pe care să-l semneze autorul privind drepturile de utilizare a formatului electronic al unui document (când e vorba de cărţi, materiale pentru curs sau teze de doctorat). S-a ajuns la concluzia că universităţile nu colaborează în această privinţă.

Alte discuţii au fost legate de holding, deşi se pare că nici o bibliotecă nu utilizează această facilitate. Sunt probleme la vizualizarea item-urilor când sunt în număr prea mare pentru că durează foarte mult chiar şi în clientul GUI.

O altă problemă pusă în discuţie este cea cu privire la modul în care documente digitale vor influenţa tranzacţiile de împrumut, în statistici înaintate la INS de aceste lucruri. va trebui să se ţină cont şi de accesarea acestor documente.

Doamna Doina Ostafe propune să fie postate pe site-ul ABR, la secţiunea Informatizare, diverse informaţii şi probleme, cu privire la informatizarea bibliotecilor. Prezentările şi alte documente se vor găsi la adresa www.bcut.ro/abrinfo/abrinfo.htm

Pentru a nu se repeta greşelile privind informatizarea bibliotecilor începând din 1990, când fiecare bibliotecă a luat-o pe un drum propriu, digitizarea trebuie să se realizeze ca un proiect naţional, prin parteneriate cu arhive şi muzee, universităţi, chiar cu firme private, să existe o orientare spre proiecte din fonduri structurale. Un proiect are sorţi de izbândă mai mari dacă există un parteneriat. Trebuie să existe un proiect naţional de digitizare, cu reguli clare şi standardizări, cu o strategie de digitizare, pentru uniformizarea activităţii privind realizarea documentelor electronice, a accesului utilizatorilor la acest tip de documente, pentru o informare cât mai eficientă a cititorilor noştri.

Doamna Olimpia Curta menţionează că în condiţiile date este necesară o altă interfaţă, diferită de ceea ce oferă OPAC-urile obişnuite. În acest sens doamna Doina Ostafe arată că există platforme specializate „search and discovery“ pentru biblioteci, care pot fi instalate peste sistemele de bibliotecă, ca de exemplu PRIMO sau AquaBrowser.

S-a exprimat regretul că lucrările prea multor secţiuni au fost programate în acelaşi timp, mai ales că informatizarea priveşte toate activităţile din bibliotecă şi sunt nenumărate probleme care ar trebui dezbătute împreună cu bibliotecarii din diferite servicii precum: catalogarea resurselor electronice, politici de împrumut şi acces la acestea, probleme privind copyright-ul, probleme privind statistica, etc.

 

 

Doina Ostafe

Preşedinte Secţiune Informatizare