Proces-verbal al întâlnirii Secțiunii Periodice,

Conferința Națională a Asociației Bibliotecarilor din România, Timișoara, 8 septembrie 2016

 

Ședința este condusă de doamna Violeta-Elena Moraru din Filiala Galați, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați. Tema conferinței este „Biblioteca fără bariere.” La ședință participă 22 de persoane.

Doamna Violeta-Elena Moraru rostește un cuvânt de bun venit și anunță programul secțiunii, care conține cinci lucrări, cărora li se vor mai adăuga altele două. Din cauza unor confuzii, lucrarea d-nei Rozalia Barta și cea a d-lui Mihai Constantinescu, deși fuseseră înscrise și acceptate în cadrul Secțiunii Periodice, au fost trecute în programul conferinței la alte secțiuni. De comun acord cu autorii celor două lucrări, am convenit ca acestea să fie totuși prezentate în cadrul secțiunii noastre, imediat după lucrările trecute în programul oficial al conferinței. Din cauza faptului că pentru fiecare secțiune a fost alocată doar o oră și jumătate, fiecare lucrare va fi prezentată în 10 minute.

Doamna dr. Gabriela Jurubiță de la Universitatea din București, Facultatea de Litere, Departamentul Științe ale Comunicării, Colectivul Științele Informării și Documentării prezintă prima lucrare înscrisă în program: „Caracteristici ale publicațiilor seriale științifice.” În cadrul lucrărilor Secțiunii Periodice a ABR din vara anului 2016 s-au ridicat mai multe probleme privitoare la identificarea caracteristicilor specifice publicațiilor seriale științifice. Lucrarea „Caracteristici ale publicațiilor seriale științifice” vine ca un răspuns la aceste întrebări. Dacă în cazul publicațiilor seriale există deja definiții unanim acceptate, identificarea celor științifice este un proces mai dificil, deoarece în comunitatea biblioteconomică nu există în momentul de față o definire clară a acestui tip de documente. Există însă o serie de caracteristici, precum procesul de peer-review sau componența echipei editoriale, care ajută bibliotecarul în identificarea corectă a publicațiilor seriale științifice și diferențierea acestora de publicațiile seriale de popularizare a științei. O identificare corectă poate conduce la o prelucrare adecvată și la valorificarea publicațiilor seriale științifice.

În continuare, d-na dr. Mariana Dorina Măgărin, de la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara prezintă lucrarea „Programele inițiale ale unor publicații literare în limba română apărute în Banat.” Lucrarea prezintă o cercetare, ce face parte dintr-un proiect mai amplu despre istoria presei literare din Banat, în limba română. Deși studiul realizat de d-na Măgărin este unul mult mai amplu, în cadrul acestei lucrări au fost prezentate numai câteva reviste inedite în peisajul bănățean.

În continuare, d-na dr. Simona Galațchi de la Biblioteca Metropolitană București prezintă lucrarea „«Limba  și literatura română», între elevi și universitari, în perioada 1972-1989.” Este prezentată o evoluție a revistei „Limba și literatura română” în perioada 1972-1989,  revistă ce apare la București, trimestrial, începând din 1972 (ISSN 1220-1790) și este editată de Societatea de Științe Filologice din România.

Doamna dr. Viviana Milivoievici de la Academia Română – Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” prezintă lucrarea „Începuturile presei academice bănățene. «Analele Universității de Vest din Timișoara. Seria Științe Filologice» în colecția Bibliotecii Centrale Universitare «Eugen Todoran».” Lucrarea urmărește evoluția revistei „Analele Universității de Vest din Timișoara. Seria Științe Filologice” în perioada 1963-2015.

Doamna Nadejda Lisnic de la Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu” din Iași prezintă lucrarea „Circulația periodicelor în limba română, în Basarabia secolului al XIX-lea.” Lucrarea începe cu prezentarea contextului istoric, ce justifică pe deplin cercetarea prezentată. Sunt prezentate în continuare: cultura română în Basarabia, presa în limba română între încercări și excepții, vicisitudini ale circulației periodicelor în limba română, interesul populației pentru informare, barierele informaționale geopolitice și lingvistice în circulația periodicelor în limba română, iar la final sunt prezentate concluziile studiului.

Domnul drd. Mihai Constantinescu de la Universitatea din București, Facultatea de Litere, prezintă lucrarea „Analiza distribuției citărilor ca înlocuitor al factorului de impact.” Utilizarea factorului de impact ca descriptor al calității pentru reviste științifice și pentru opera științifică a cercetătorilor a atras nenumărate critici de-a lungul timpului. Aceste critici au dus la nașterea unor metrici noi ce își propun să ofere o mai bună descriere a calității științifice a revistelor. Deși nu este un nou metric, analiza distribuției citărilor propune o metodă inovativă de a privi citările, luând în considerare nu o simplă medie aritmetică a citărilor, ci privind întreaga distribuție a citărilor primite de o revistă. Studiul analizează reviste indexate Web of Science – Core Collection din domeniul științelor sociale din perspectiva distribuției citărilor. Articolul prezintă concluziile studiului și formulează argumente referitoare la aplicabilitatea analizei distribuției citărilor asupra revistelor din domeniul științelor sociale și asupra implicațiilor acestui nou mod de a privi citările asupra revistelor științifice.

În încheiere, d-na Rozalia Barta de la Biblioteca Universității din Oradea prezintă o nouă lucrare pe tema afișelor: „Evenimente organizate de Institutul Cultural Român cu prilejul Zilei Culturii Naționale, reflectate prin afișe (2011-2016).” Lucrarea prezintă ziua culturii naționale, 15 ianuarie, văzută prin intermediul afișelor evenimentelor organizate cu acest prilej de Institutul Cultural Român în mai multe țări în care acestea s-au desfășurat. Prezentarea a fost însoțită și de o parte dintre afișe, care au fost puse la dispoziție în sală de către d-na Rozalia Barta.

Domnul prof. univ. dr. Mircea Regneală, președintele de onoare al ABR o felicită pe d-na Rozalia Barta pentru lucrarea deosebit de interesantă și subliniază importanța afișelor în colecțiile de bibliotecă. De altfel, d-na Rozalia Barta este autoarea mai multor studii pe această temă și este cea care a dezvoltat la Biblioteca Universității din Oradea o deosebită colecție de afișe.

D-na Liliana Ciobanu de la Universitatea „Ștefan Cel Mare” din Suceava pune o întrebare referitoare la permisiunea bibliotecii (sau a utilizatorilor săi) de a salva copii ale documentelor din bazele de date științifice, abonate de bibliotecă. Răspunsul vine de la d-na Gabriela Jurubiță, care amintește despre legea dreptului de autor, care permite doar copierea unei cantități rezonabile și doar în scop educativ sau de cercetare. Din cauza timpului redus alocat pentru desfășurarea secțiunii, cele două convin ca discuția să fie continuată la întâlnirea din primăvară a Secțiunii Periodice.

În încheiere, d-na Violeta Moraru mulțumește autorilor pentru prezentări și amintește faptul că lucrările vor fi publicate, astfel încât, detaliile ce nu au putut fi prezentate de autori din lipsa timpului, vor putea fi găsite de către cei interesați în cadrul lucrărilor publicate.

                      

Întocmit de Gabriela Jurubiță, secretar al Secțiunii Periodice al ABR.


 
 

Noutăți