Încheiat astăzi,  10 mai 2017, cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice, la Biblioteca Națională a României

 

Ședința este condusă de doamna Violeta-Elena Moraru din Filiala Galați, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați. Tema întâlnirii este: „Aspecte novatoare ale prelucrării și evaluării serialelor și altor resurse în continuare”. La ședință participă 43 de persoane.

Doamna Violeta-Elena Moraru rostește cuvinte de bun venit, își exprimă bucuria pentru faptul că în sală se află un număr mare de persoane și mulțumește Bibliotecii Naționale pentru găzduire și suport, ca în fiecare an. În continuare salută prezența dlui profesor Mircea Regneală, președinte de onoare al Asociației Bibliotecarilor din România și anunță tema întâlnirii: „Aspecte novatoare ale prelucrării și evaluării serialelor și altor resurse în continuare”.

Prima lucrare, Publicații seriale: Studiu de caz: „Monitorul oficial în oglinda timpului”, realizată de dna Leonica Roman de la Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați, Biroul Catalogarea colecțiilor, este prezentată de către dna Catrina Caluian deoarece autoarea lucrării nu a putut fi prezentă la întâlnire din motive obiective. Dna Leonica Roman a realizat istoricul unei publicații seriale foarte importante: Monitorului Oficial, urmărind de la prima apariție fiecare schimbare de titlu și împărțirea acestuia în mai multe serii.

Tot de la Galați, însă de la Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” vine și cea de a doua lucrare, realizată de dna Lenuța Ursachi: Abordarea BUDJG privind prelucrarea publicațiilor periodice în sistemul integrat Koha. Colegii de la Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” Galați au fost primii din țară care au implementat un sistem integrat de bibliotecă în acces deschis singuri, bazându-se exclusiv pe contribuția bibliotecarilor și a responsabilului de IT al Bibliotecii. Dna Lenuța Ursachi a prezentat etapele și modalitățile de implementare a sistemului Koha, problemele pe care le-au întâmpinat și provocările pe care le-au întâlnit. Până la implementarea sistemului Koha, Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” Galați avea sistemul integrat de bibliotecă TinLib de la care au întâmpinat în mod frecvent probleme, precum pierderea titlurilor de publicații seriale, dar și altele. Deoarece știau de sistemul Koha care este tot un sistem integrat de bibliotecă, dar unul open source, au hotărât să implementeze acest sistem cu propriile forțe întrucât nu au dispus de resursele financiare necesare pentru a angaja o firmă specializată în acest sens. La importarea datelor din sistemul TinLib în sistemul Koha, deși nu s-au pierdut date bibliografice, datele privind evidența nu s-au putut recupera în totalitate și a fost necesar să fie introduse manual pentru fiecare înregistrare. Pentru procedura de implementare a sistemului s-au folosit materiale în limba engleză puse la dispoziție gratuit de Library of Congres.

Pentru conversia datelor din sistemul TinLib în sistemul Koha s-au parcurs mai mulți pași: înregistrările din TinLib au fost exportate în fișiere de tip text, care au fost ulterior convertite în fișiere Excel cu ajutorul unui program special creat. În final, fișierele Excel au fost importate în sistemul Koha. Fiecare înregistrare din Koha a fost corectată și/sau completată manual, procesul fiind în desfășurare și acum, custozii din sălile de lectură ocupându-se de verificarea înregistrărilor pentru cărți. Pentru verificarea înregistrărilor de documente electronice, dna Ursachi estimează că se va mai lucra încă două luni. Utilizatorii care doresc să acceseze OPAC-ul Bibliotecii Universității „Dunărea de Jos” din Galați trebuie să își creeze un cont, folosind date de pe permisul de bibliotecă. Un avantaj al sistemului a fost faptul că s-a putut crea legătura dintre depozitul digital al Universității „Dunărea de Jos”, ARTHRA și catalogul online al Bibliotecii.

După pauză a urmat lucrarea Codul ISSN și resursele continue științifice online din România, susținută de Teodora Ușurelu, bibliotecar în cadrul departamentului ISSN al Bibliotecii Naționale a României. Prima parte a prezentării a tratat Codul ISSN, scopul acestuia și importanța lui drept cheie de acces la informație. A fost subliniată importanța ISSN în contribuția la realizarea Controlului Bibliografic Universal, dar și în oferirea de vizibilitate la nivel național și internațional.

Prezentarea a continuat cu o parte despre resursele în continuare științifice on-line. Dna Ușurelu a prezentat caracteristicile acestor resurse – insistând asupra unor aspecte precum peer-reviewul și tipologia acestuia, folosirea citărilor drept instrument de evaluare a calității revistelor științifice, factorul de impact și rolul acestuia. A urmat prezentarea unor aspecte privind bazele de date științifice precum: definiția bazelor de date, caracteristicile, funcțiile și tipologia acestora, avantajele bazelor de date internaționale, dezavantajele publicării în acces deschis. În încheiere, autoarea a prezentat catalogul ROAD, directorul DOAJ și catalogul De Gruyter OPEN, insistând asupra diferențelor dintre cele trei: în ROAD resursele în acces deschis sunt indexate automat, în timp ce în celelalte două revistele trebuie să solicite acest lucru.

Discuțiile rezultate în urma prezentării susținute de dna Ușurelu s-au axat pe importanța identificării corecte a revistelor științifice și pe pericolul prezentat de revistele de tip predatory. Domnul profesor Mircea Regneală a subliniat importanța realizării unei întâlniri cu scopul traducerii unor termeni moderni din limba engleză, termeni ce nu și-au găsit, încă, un corespondent unanim acceptat.

Doamnele Aurelia Perșinaru și Teodora Ușurelu au răspuns întrebărilor din partea publicului privind modalitatea de atribuire a ISSN-L și au prezentat situații întâlnite în practica profesională (schimbarea numelor revistelor, adăugarea unor titluri paralele, trecerea la publicarea electronică și consecințele pe care aceste modificări le provoacă la nivelul ISSN). Mihai Constantinescu a remarcat diferența între revistele științifice de tip Review și cele de tip Journal și a subliniat importanța denumirii corecte a revistelor științifice în vederea indexării în bazele de date bibliometrice.

În continuare, dna Violeta Moraru a semnalat, ca noutate în domeniul prelucrării serialelor și altor resurse în continuare, apariția modelului conceptual FRBR-Library Reference Model, conceput prin consolidarea celor trei modele anterioare ale familiei FR – FRBR, FRAD, FRSAD - pentru a clarifica înțelegerea acestora și pentru a elimina barierele în calea adoptării lor. Modelul este publicat sub formă de draft de către IFLA și aduce noutăți în privința interpretării serialelor și a altor resurse în continuare ca entități dezvoltate de FRBR. În noul model este specificat clar faptul că lucrările pentru seriale sau alte resurse în continuare sunt considerate lucrări agregat, întrucât sunt alcătuite din componente care fiecare, la rândul ei, constituie o lucrare individuală dependentă (numerele/volumele periodicului) sau independentă (articolele) de entitatea mai amplă. Pentru prelucrarea serialelor și altor resurse în continuare, FRBR-LRM face referire la PRESSoo – model conceptual specific acestui tip de resurse, care a apărut într-o primă versiune în aprilie 2014, iar în urma examinării de către Grupul de analiză FRBR al IFLA, în iunie 2014 a fost aprobată şi publicată pe site-ul ISSN varianta revizuită, versiunea 1.0.

Având în vedere că toate lucrările au tratat tema anunțată și au generat o serie de discuții pe marginea subiectelor abordate, scopul întâlnirii profesionale a fost atins.

În încheiere, dna Violeta Moraru mulțumește autorilor pentru prezentări și anunță tema Secțiunii pentru întrunirea din cadrul Conferinței anuale a ABR, care va avea loc la  Brașov, în luna septembrie 2017: „Publicațiile seriale - între tradiție și modernitate”.

 

Întocmit de Gabriela Jurubiță, secretar al Secțiunii Periodice al ABR.


 
 

Noutăți