Proces verbal

Încheiat astăzi,  5 iunie 2014,

cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice, la Biblioteca Națională a României

 

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi. Temele întâlnirii sunt: „Criteriile CNCS de evaluare a revistelor științifice românești” și „Noi aspecte ale prelucrării publicațiilor periodice electronice”. La şedinţă participă 33 de persoane.

 

 

Doamna Luminița Daniș mulțumește Bibliotecii Naționale pentru găzduire, celor prezenți pentru participare, salută prezența d-lui președinte Mircea Regneală și o invită pe d-na Gabriela Jurubiță de la Universitatea din București să prezinte lucrarea „Bibliotecile și criteriile de evaluare ale revistelor științifice românești de către CNCS (domeniile umaniste)”.

Lucrarea începe cu precizarea utilității evaluării CNCS (criteriu de evaluare a cadrelor didactice universitare și a cercetătorilor) și scopul urmărit de CNCS în evaluarea revistelor științifice românești (creșterea vizibilității lucrărilor științifice românești pe plan internațional). Legătura dintre evaluarea revistelor românești de către CNCS și biblioteci este făcută de utilizatorii-cheie ai bibliotecilor universitare și specializate: cercetătorii și cadrele didactice care sunt cititorii, autorii și uneori editorii revistelor științifice. Aceștia apelează la bibliotecă pentru orice tip de informații privitoare la publicațiile seriale științifice și se așteaptă să primească suport de la bibliotecă în acest sens. Rolul bibliotecilor din învățământ este acela de a asigura suportul infodocumentar pentru învăţământul universitar şi cercetarea ştiinţifică avansată. Ca atare, bibliotecarii trebuie să știe cum sunt evaluate revistele științifice în România pentru a-și putea îndruma utilizatorii. Astfel, bibliotecarii pot oferi informații utilizatorilor cu privire la procedurile de evaluare CNCS a revistelor științifice (recomandând pachetul de informații disponibil pe site-ul CNCS: http://www.cncs-nrc.ro/wp-content/uploads/2012/05/Pachet-informatii-reviste-Final-2012.pdf) și poate ajuta cu informații privitoare la indexarea în bazele de date internaționale (BDI).

În continuare sunt prezentate categoriile CNCS: Categoria A (INT) - Reviste de referinţă pentru domeniu, cu o vizibilitate deosebită atât pe plan naţional cât şi internaţional; (100 puncte), Categoria B (INT – NAT) - Reviste cu un grad ridicat de impact în domeniu, cu o vizibilitate considerabilă mai ales pe plan naţional (70 puncte) și  Categoria C (NAT) - Reviste cu un grad mediu de impact în domeniu, destinate preponderent mediului academic naţional (40 puncte). În evaluarea cadrelor didactice universitare și a cercetătorilor științifici, vor conta doar articolele publicate în revistele cotate A sau B.

Elemente-cheie ale clasificării sunt: vizibilitatea internațională și națională a revistei, prezența în bazele de date internaționale (BDI) și evaluarea calității revistei de către comisia CNCS. Vizibilitatea revistei presupune: înregistrarea pe portalul UEFISCDI și Scipio; pagină web a revistei în limba română și o limbă de circulație internațională; disponibilitatea cuprinsului și a rezumatelor articolelor revistei pe pagina web a revistei; indexarea în bazele de date științifice internaționale (BDI); prezența revistei în cataloagele marilor biblioteci internaționale și naționale; rezumate și cuvinte cheie ale articolelor în limbi de circulație internațională; prestigiul conducerii revistei și a colegiului redacțional și tiraj de minim 150 exemplare.

Evaluarea calitativă este realizată de comisia CNCS, pe baza unor elemente depuse la dosar: descrierea procedurii peer-review, lista referenților din ultimii patru ani (+ afilierea instituțională și datele de contact); trei referatele peer-review anonimizate; CV-urile și listele de publicații ale două persoane implicate direct în editarea revistei; lista autorilor din ultimii 4 ani, a fasciculelor publicate și a celor mai bune două articole (la alegerea editorului). Performanța științifică a editorului este evaluată în funcție de: numărul de intrări ale cărţilor de autor, dicţionarelor /enciclopediilor, ediţiilor critice de izvoare cu dificultate deosebită de editare şi volumelor colective în cataloagele online ale bibliotecilor naționale și internaționale, de studii publicate în reviste indexate Web of Science, SCOPUS sau ERIH, de citări în reviste indexate Web of Science și de citări în platforma de căutare Google Scholar (http://scholar.google.ro). Pentru calitatea articolelor revistei se iau în considerare: nivelul mediu al articolelor publicate în ultimii patru ani și cele mai bune două articole nominalizate de redacție. Prin procedura internă de evaluare a calității se înțelege calitatea procedurii peer-review, lista evaluatorilor, cele trei dovezi de referate peer-review anonimizate. Comisia are dreptul de a documenta procesul peer-review, prin sondaj, în baza unei cereri adresate editorului. Se mai acordă punctaje în evaluare și pentru publicarea edițiilor critice, dar și pentru acuratețea tehnico-redacțională, prezentarea grafică și actualitatea paginii web a revistei.

În concluzii, s-au făcut recomandări pentru utilizatorii dornici de informații privind evaluarea CNCS pentru revistele lor: realizarea și actualizarea permanentă a unei pagini web a revistei (conform recomandărilor); indexarea revistei în bazele de date internaționale; distribuirea revistei în bibliotecile naționale și din străinătate; respectarea obligativității depozitului legal; implementarea și/sau perfecționare unei politici peer-review; traducerea articolelor într-o limbă de circulație internațională sau, cel puțin a titlurilor, cuvintelor-cheie și abstractelor; alegerea în conducerea și colegiul redacțional a unor prestigioase persoane ale domeniului și un tiraj de minim 150 de exemplare pentru revistele tipărite.

Pe parcursul prezentării lucrării s-au purtat discuții privind depozitul legal. La punctul 10 din condițiile preliminare de eligibilitate pentru evaluarea CNCS se precizează: „Respectarea obligaţiei de depozit legal, inclusiv de către revistele care apar on-line (revista trebuie să figureze în formă tipărită în catalogul on-line al Bibliotecii Naţionale a României) şi trimiterea, începând cu anul 2011, unui exemplar din revistă la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.”  D-na Dina  Paladi, șef serviciu Depozit Legal la Biblioteca Națională a României precizează faptul că Biblioteca Națională nu primește la Depozit Legal publicațiile online. Se acceptă primirea revistelor online pe CD, însă este foarte important ca respectivul CD să fie însoțit de precizarea faptului că revista apare exclusiv online și adresa web a revistei. S-a întâmplat de multe ori ca reviste online să trimită CD-uri cu numere din reviste, fără aceste precizări, iar Biblioteca Națională a identificat revista ca fiind „publicație electronică” și nu „publicație online”.  D-na Dina Paladi precizează că există nevoia creării unui Depozit Legal Digital Online, însă aceasta este o problemă nouă în biblioteconomie pentru care se caută soluții. Deocamdată nicio țară nu a reușit să înființeze un Depozit Legal Digital.

Domnul președinte, prof. Mircea Regneală ridică problema intangibilității: legea depozitului legal nu precizează în ce condiții se pot consulta publicațiile aflate în depozitul legal. D-na Dinu Paladi recomandă consultarea Ghidului de aplicare a legii depozitului legal, disponibil online pe pagina Bibliotecii Naționale a României: http://www.bibnat.ro/dyn doc/Ghid%20de%20aplicare%20a%20Legii%20DL.pdf În acest ghid se precizează că prin decizie managerială documentele din cadrul Depozitului Legal pot fi date spre consultare în sala de lectură „cu scop de studiu și cercetare”.

D-na Luminița Daniș atrage atenția asupra revistelor editate de școli: acestea sunt foarte corect editate, respectă cu strictețe disciplina Depozitului Legal, însă sunt mult prea numeroase și nici nu prezintă interes pentru cititori, însă necesită extrem de mult spațiu de depozitare și, făcând parte din Depozitul Legal nu pot fi casate. D-na Daniș întreabă dacă revistele școlare nu se pot constitui într-un fond special la inspectoratele școlare sau altundeva, unde ar fi  mai apreciate. D-na Paladi spune că nu trebuie să judecăm valoarea documentelor primite, iar dl. Regneală amintește cazul revistei Liceului Lazăr, unde au fost publicate articole scrise de Mircea Eliade și Nicolae Iorga. Numerele în care au fost publicate aceste articole s-au păstrat doar la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

O altă problemă ridicată a fost cea a corectitudinii datelor introduse de Centrul Național ISSN în ISSN Portal. D-ra Teodora Ușurelu, responsabilă cu introducerea acestor date explică procedura: editorii, pentru a primi un ISSN, trebuie să completeze un formular; datele transmise de aceștia sunt date pe propria răspundere, iar Centrul Național ISSN nu are cum să verifice datele. De câte ori au posibilitatea, sunt verificate datele, mai ales că au existat situații în care s-au solicitat ISSN-uri pentru reviste fictive, care aveau colective de redacție fictive. Unii comercianți apelează la această strategie pentru broșuri, pliante și alte tipărituri deoarece în normele de aplicare a Codului Fiscal se precizează că publicațiile care au ISSN sau ISBN plătesc un TVA redus la doar 9%.

Se ridică problema descrierii revistelor în cataloagele online ale bibliotecilor. D-na Alexandra Enescu precizează că bibliotecile descriu revistele electronice achiziționate individual, însă revistele din bazele de date nu sunt și nu pot fi descrise în cataloagele online ale bibliotecilor.

D-na Mariana Gavrilă ridică o problemă întâlnită la Biblioteca Metropolitană București: există multe volume legătorești care cuprind mai multe titluri de reviste, toate având același număr. Sistemul integrat de bibliotecă Aleph nu permite reutilizarea aceluiași număr inventar, motiv pentru care Biblioteca Metropolitană București a realizat o înregistrare pentru fiecare astfel de volum, în care a precizat toate titlurile și numerele din care este compus și a făcut trimitere la titlurile respective, care au la rândul lor o înregistrare separată. Pentru a putea semnala cititorilor existența fiecărui număr, au folosit pentru prima revistă numărul inventar corect, iar pentru restul titlurilor din volum atribuit numere inventar fictive. Liliana Stupu, bibliotecar la Biblioteca Centrală „Carol I” din București spune că aceeași situație se întâlnește și la BCUB, în volumele varia, însă doar în cazul publicațiilor monografice. O soluție simplă ar fi reinventarierea acestor volume și eliminarea numerelor de inventar fictive. D-na Luminița Daniș analizează situația exemplificată de d-na Gavrilă în catalogul online al Bibliotecii Naționale Metropolitane și apreciază modalitatea de catalogare a fi una corectă. Pentru situații similare Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, care are tot sistemul integrat de bibliotecă Aleph a procedat în același mod din punct de vedere al catalogării, însă nu a atribuit niciodată numere de inventar fictive din cauza sistemului, ci s-au găsit soluții informatice în acest sens.

Dl. președinte Mircea Regneală apreciază că o astfel de problemă ar putea fi dezbătută pe forumul Asociației Bibliotecarilor din România. De astfel de discuții, dacă ar fi purtate pe forumul ABR, ar putea beneficia toate bibliotecile care se confruntă cu aceeași problemă.

D-na Luminița Daniș a propus participanților ca în cadrul întâlnirilor să venim și cu lucrări în care să prezentăm bibliotecile din care facem parte deoarece multe biblioteci au istorii interesante care rămân necunoscute.

 

Întocmit de Gabriela Jurubiță, secretar al Secțiunii Periodice al ABR.


 
 

Noutăți