Încheiat cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice, în cadrul celei de a XXIII-a Conferințe Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România

 

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi. Tema întâlnirii este „Periodicele între tradiţie şi inovare – realitatea în biblioteca sec. XXI” La şedinţă participă 25 de persoane.

Doamna Liminița Daniș deschide lucrările secțiunii și o invită pe d-na Gabriela Jurubiţă să prezinte lucrarea „Procesul de peer-review în evaluarea publicaţiilor seriale ştiinţifice”.  Procesul de peer-review este cea mai veche și mai utilizată metodă de verificare a calităţii unui articol ştiinţific. Implementarea unui proces de peer-review conferă unei publicaţii seriale un statut de publicaţie academică, verificată şi acreditată din punct de vedere ştiinţific. În cazul evaluării publicaţiilor seriale ştiinţifice în vederea acreditării  sau includerii în baze de date academice, implementarea procesului de peer-review este obligatoriu. Sunt prezentate etapele şi tipurile procesului de peer-review.  Acesta poate fi clasificat pe baza a trei criterii ce stau la baza desfăşurării acestui proces: criteriul anonimatului, criteriul afilieri evaluatorilor şi criteriul numărului de evaluatori implicaţi. Sunt prezentate cele mai frecvente criterii de evaluare a articolelor şi principalele motive de contestare a procesului de peer-review: exprimarea clară şi corectă apărute ca urmare a traducerilor, comunităţile restrânse sunt dezavantajate, specialiştii care evaluează articolele pot fi subiectivi, iar timpul alocat acestui proces este foarte mare. În final au fost prezentate avantajele de neînlocuit a procesului de peer-review: singura metodă de control al calităţii lucrărilor ştiinţifice, înainte de a fi publicate, o metodă perfectibilă, care are scopul de a asigura calitatea de conţinut a unui articol ştiinţific, singura metodă care le oferă cercetătorilor posibilitatea de a face o primă selecţie în documentarea ştiinţifică.

În continuare, doamna Violeta Moraru prezintă lucrarea „Corespondenţa ISBD-FRBR pentru seriale”. În cadrul lucrării, d-na Moraru a prezentat cerinţele funcţionale pentru înregistrări realizat de IFLA, modificările aduse de noul FRBR apărut în anul 2011 şi corespondenţa acestora cu fiecare zonă ISBD. În concluzie, există o corespondenţă directă între ISBD şi atributele manifestărilor din FRBR.

D-na Luminiţa Daniş atrage atenţia asupra faptului că FRBR (Functional Requirements for Bibliographic Records) trebuie să stea la baza unui ghid de la catalogare şi propune organizarea unei echipe de lucru pentru realizarea acestui ghid.

O altă problemă discutată este necesitatea traducerii manualului UNIMARC apărut recent. Deoarece traducerea manualului ar presupune costuri ridicate, pe care bibliotecile româneşti nu şi le-ar permite, d-na Luminiţa Daniş propune formarea unei echipe formate din bibliotecari, buni cunoscătorii ai limbii engleze, care, pe bază de voluntariat, să traducă partea privitoare la publicaţii seriale din UNIMARC.

În ultimii ani, bibliotecile româneşti au avut acces la baze de date ştiinţifice, care reprezintă o sursă documentară foarte valoroasă, însă nu se regăsesc în cataloagele respectivelor biblioteci. D-na Violeta Moraru precizează faptul că aceste baze de date ştiinţifice pot fi catalogate şi că în ISBD (CR) există reguli în acest sens.

D-na Rozalia Barta prezintă lucrarea dedicată memoriei domnului Constantin Mălinaş: „Afişul: importanţă, tradiţie, viitor”. Biblioteca Universităţii din Oradea are o colecţie valoroasă de afişe, donată de fostul director, dl. Constantin Mălinaş.

În lucrarea sa, d-na Barta propune câteva definiţii ale afişului, pe care le şi interpretează, apoi analizează crearea unui afiş  accentuând importanţa şocului vizual prezent în cele mai multe afişe. Realizând o scurtă trecere în revistă a colecţiilor de afişe din bibliotecile Româneşti, se constată că doar în Biblioteca Academiei Române există o colecţie specială de afişe. D-na Rozalia Barta a început prelucrarea din punct de vedere biblioteconomic a colecţiei de afişe donate de dl. Mălinalş, realizând o descriere bibliografică a acestora în catalogul bibliotecii şi cere sfaturi privitoare la evidenţa şi conservarea acestui tip de documente.

Afişul intră în categoria foilor volante, iar prelucrarea biblioteconomică este asimilată în România publicaţiilor seriale. Aşa cum se deprinde şi din lucrarea d-nei Barta, bibliotecile româneşti nu au acordat o mare importanţă acestui tip de document, deşi acesta poate oferi o perspectivă unică asupra unor evenimente socio-culturale ale unei epoci. D-na Luminiţa Daniş o invită pe d-na Rozalia Barta să prezinte evoluţia colecţiei de afişe a Bibliotecii din Oradea şi o felicită pentru dedicaţia sa şi pentru faptul că prin munca sa pus în aplicare testamentul sentimental al preţuitului domn profesor Constantin Mălinaş.

În încheierea lucrărilor, sunt propuse mai multe teme de discuţie pentru următoarele întâlniri ale secţiunii periodice:

  1. implicarea publicaţiilor în proiectele europene;
  2. probleme ridicate de apariţia noului UNIMARC şi corespondenţa cu ISBD;
  3. criterii de evaluare a publicaţiilor seriale.

 

Întocmit de Gabriela Jurubiță, secretar al Secțiunii Periodice al ABR.


 
 

Noutăți