Periodice

Președinte:

Violeta-Elena Moraru, Biblioteca Judeţeană ”V.A. Urechea” Galaţi

E-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Telefon: 0732520517

 

Secretar:

Gabriela Jurubiţă, Universitatea din Bucureşti

E-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

PROCES-VERBAL al întâlnirii Secțiunii Periodice

Încheiat astăzi,  10 mai 2017, cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice, la Biblioteca Națională a României

 

Ședința este condusă de doamna Violeta-Elena Moraru din Filiala Galați, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați. Tema întâlnirii este: „Aspecte novatoare ale prelucrării și evaluării serialelor și altor resurse în continuare”. La ședință participă 43 de persoane.

Read more: PROCES-VERBAL al întâlnirii Secțiunii Periodice

Sesiunea de primăvară-vară a Secţiunii Periodice

Stimați colegi,

În data de 10 mai 2017, ora 10:00, la sediul Bibliotecii Naționale a României din București, în Sala „Simion Mehedinți” (demisol), se va desfășura sesiunea de primăvară a Secțiunii Periodice a ABR, cu tema: Aspecte novatoare ale prelucrării și evaluării serialelor și altor resurse în continuare.

În cadrul întrunirii, vor fi prezentate următoarele lucrări:

Publicații seriale: Studiu de caz: „Monitorul Oficial” în oglinda timpului – autor Leonica Roman, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați
Abordarea BUDJG privind prelucrarea publicațiilor periodice în sistemul integrat Koha – autor Lenuța Ursachi, Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” Galați
Codul ISSN și resursele continue știintifice online din România – autor Teodora Ușurelu, Biblioteca Naționala a României, Centrul Național ISSN

Persoane de contact:

Violeta-Elena Moraru, președinte al Secțiunii Periodice, e-mail:  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Gabriela Jurubița, secretar al Secțiunii Periodice, e-mail:  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
Vă așteptăm cu drag!

Plan de acţiuni al Secțiunii Periodice

Preşedinte Secţiune: Moraru Violeta-Elena, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați,

E-mail This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Secretar: Gabriela Jurubiţă, Universitatea din Bucureşti

E-mail:  This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Plan de activitate/întâlniri profesionale 2017

  • Iunie 2017 – sesiunea de primăvară-vară  a secţiunii, cu tema: Aspecte novatoare ale prelucrării si evaluării serialelor și altor resurse în continuare
  • Septembrie 2017 – Conferinţa Naţională ABR – sesiunea de toamnă a secțiunii, cu tema: Publicațiile seriale - între tradiție și modernitate

 

Întocmit,

Preşedinte Secţiunea Periodice,

Moraru Violeta-Elena

 

Raport de activitate al Secțiunii Periodice

RAPORT DE ACTIVITATE

SECȚIUNEA PERIODICE

2016

 

În decursul anului 2016, în cadrul Secțiunii Periodice a Asociației Bibliotecarilor din România au avut loc 2 (două) întruniri profesionale, care au avut ca tematică subiecte de interes pentru personalul din comunitatea biblioteconomică ce are ca obiect de activitate prelucrarea și cercetarea publicațiilor seriale și a altor resurse în continuare.

 

Read more: Raport de activitate al Secțiunii Periodice

Sesiunea de primavară-vară a Secțiunii Periodice a ABR

Stimați colegi,

În data de 8 iunie 2016, ora 10:00, la sediul Bibliotecii Naționale a României din București se va desfășura Sesiunea de primăvară-vară a Secțiunii Periodice a ABR, cu tema: Evaluarea științifică și prelucrarea serialelor și a altor resurse în continuare.

Vă rugăm să ne comunicați intenția dvs. de participare și, dacă doriți să prezentați o lucrare, să ne transmiteți titlul acesteia, până în data de 25 mai 2016.

 

Read more: Sesiunea de primavară-vară a Secțiunii Periodice a ABR

Proces-verbal al Secțiunii Periodice

PROCES-VERBAL

Încheiat astăzi,  10 septembrie 2015, cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice,

în cadrul celei de a XXVI-a Conferințe Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România

 

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi. Tema conferinței este „Biblioteca și provocările epocii digitale.” La şedinţă participă 40 de persoane.

Read more: Proces-verbal al Secțiunii Periodice

Proces verbal al Secțiunii Periodice

Proces verbal

Încheiat astăzi,  5 iunie 2014,

cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice, la Biblioteca Națională a României

 

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi. Temele întâlnirii sunt: „Criteriile CNCS de evaluare a revistelor științifice românești” și „Noi aspecte ale prelucrării publicațiilor periodice electronice”. La şedinţă participă 33 de persoane.

Read more: Proces verbal al Secțiunii Periodice

Întâlnirea profesională a Secţiunii Periodice

Întâlnirea profesională a Secţiunii Periodice

     Stimaţi colegi din toate tipurile de biblioteci, membri ai Secţiunii Periodice ai ABR,

Întâlnirea profesională a Secţiunii Periodice ABR va loc pe data de 5 iunie 2014, la sediul Bibliotecii Naţionale din Bucuresşti, începând cu ora 9.00.
Tematica ce va fi pusă în discuţie este cea anunţată la Conferinţa Naţională de la Oradea, şi anume:

1. Criteriile CNCS de evaluare a revistelor ştiinţifice româneşti;
2. Noi aspecte ale prelucrării publicaţiilor periodice electronice.

Vă rog să anunţaţi prezenţa şi lucrările ce vor fi prezentate până pe data de 26.05.2014. În ataşament găsiţi invitaţia oficială pe care să o prezentaţi, în caz de nevoie, conducerii bibliotecilor dumneavoastră.

Cu aleasă preţuire, Luminiţa Daniş, preşedinte Secţiunea Periodice ABR

Read more: Întâlnirea profesională a Secţiunii Periodice

Proces verbal Încheiat astăzi, 5 septembrie 2013, cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice, în cadrul celei de a XXIV-a Conferințe Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi. Tema conferinței  este „Biblioteca - cercetare, cunoaștere, cultură”. La şedinţă participă 27 de persoane.

Doamna Luminița Daniș apreciază faptul că toate lucrările anunțate la secțiunea Periodice se încadrează perfect în tema conferinței și o invită pe d-na Violeta Moraru de la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi să prezinte lucrarea „Serialele electronice : Particularităţi ale descrierii”, precizând că această lucrare continuă tema lucrării prezentate de d-na Luminița Modan de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, la întrunirea anterioară a Secțiunii Periodice.

Lucrarea d-nei Violeta Moraru debutează cu definirea unor concepte-cheie precum: resursă în continuare, serial și resurse electronice, fiind apoi prezentate caracteristicile și clasificarea resurselor în continuare. Descrierea bibliografică a resurselor în continuare se realizează prin ISBD consolidat care integrează atât ISBD(S), cât și ISBD(CR). Ca bază a descrierii, pentru serialele cu acces local se folosește primul (sau cel mai vechi) număr sau parte a resursei respective, modificările ulterioare fiind menţionate în note. În cazul serialelor electronice cu acces de la distanţă (resurse integrate), ca bază a descrierii bibliografice se folosește reeditarea curentă; modificările ulterioare implică actualizarea în consecinţă a descrierii, informaţiile bibliografice care au suferit transformări, corespunzătoare editărilor anterioare, fiind reflectate în note.  D-na Violeta Moraru a detaliat în lucrarea sa diferențele în descrierea bibliografică dintre serialele tipărite, evidențiind modificările apărute în cazul serialelor electronice. Lucrarea s-a încheiat cu două exemple: un serial electronic cu acces local (Official Journal of the European Communities. L&C : Legislation, Information and Notices) și un serial electronic cu acces de la distanță (Viața liberă).

Lucrarea doamnei Moraru a oferit participanților posibilitatea de a dezvolta discuția pe marginea problemelor ridicate de serialele electronice. D-na Luminița Daniș apreciază în mod special calitatea descrierii zonelor de descriere catalografică și îi întreabă pe participanți dacă în bibliotecile lor au sisteme integrate de bibliotecă și realizează astfel de descrieri.  Reprezentanta Bibliotecii Politehnica din Timișoara spune că la dânsa în bibliotecă se realizează astfel de descrieri, dar se confruntă cu probleme legate actualitatea datelor: serialele electronice au în mod frecvent actualizări de conținut, dar acestea nu apar la o periodicitate stabilită clar, motiv pentru care acestea sunt foarte greu de urmărit.

Doamna Luminița Daniș anunță următoarea lucrare a fi un pionierat în bibliotecile din România și prezintă continuarea lucrărilor prezentate anterior la întâlnirile secțiunii noastre de către d-na Rozalia Barta.

În lucrarea „Importanţa afişelor în bibliotecile din România. Metode de păstrare a afişelor”, d-na Rozalia Barta de la Biblioteca Universităţii din Oradea prezintă  o imagine de ansamblu a colecțiilor de afișe din bibliotecile din România, ca rezultat al unei cercetări sociologice întreprinse de autoare. D-na Rozalia Barta a aplicat un chestionar mai multor biblioteci din România, vizând să colecteze informații privitoare starea colecțiilor de afișe deținute de bibliotecile românești, dar și dacă schimbul interbibliotecar este o soluție acceptată pentru creşterea și diversificarea colecțiilor de afișe.

La chestionar s-au primit 34 de răspunsuri din toate regiunile social-politice ale României după cum urmează: 65% biblioteci publice, 26% biblioteci universitare și 9% biblioteci naționale. Situația cea mai puțin favorabilă se regăsește în regiunea Vest, unde nicio bibliotecă din cele chestionate nu și-a arătat disponibilitatea de a expune această parte a patrimoniului. Din punct de vedere al vechimii colecției, d-na Barta a constatat faptul că mare parte a afișelor din bibliotecile românești fiind din perioada 1951 – 1990 (40%), 20% din afișele existente în patrimoniul național datează de dinainte de 1900, din perioada 1900 – 1930 provin 4% din afișe iar din perioada 1931 – 1950, 8%.

În privința dimensiunii colecțiilor de afișe, cele mai multe (30%) dețin o colecție de 101-200 de afișe, 26% dintre biblioteci gestionează o colecție cuprinsă între 201 și 500 de afișe iar 22% dintre acestea au mai mult de 500 afișe, în timp de numai 9% au o colecție cu mai puțin de 50 de afișe. Dintre bibliotecile care nu posedă o colecție de afișe, doar 33% dintre acestea consideră necesară înființarea unei astfel de colecții.

Pentru dezvoltarea colecției de afișe, 60% dintre bibliotecile românești sunt dispuse să aloce peste 100 lei, 20% ar investi până în 50 de lei, și tot 20% ar investi între 51 și 100 de lei. Ca alternativă a achiziției de afișe, schimbul interbibliotecar este privit a fi oportun de 55,88% dintre biblioteci, cele mai receptive fiind cele din zona Sud-Vest (75%) și cele mai reticente cele din zona Nord-Est (33,33%). Ultima întrebare a chestionarului a vizat interesul utilizatorilor cu privire la colecțiile de afișe din biblioteci. În regiuni precum Nord-Est (73,33%) sau Sud (60%) interesul este unul ridicat, în timp ce în regiunea Vest se întâlnește un interes mai scăzut, de numai 35%.

În concluziile sale, d-na Barta apreciază că afișul sau foile volante ar putea ocupa un loc mai important în colecțiile din bibliotecile românești, deși situația prezentată în studiul său relevă faptul că activitatea de colecționare a afișelor în biblioteci cu excepția unor instituții bibliotecare, de regulă regionale, sau naționale, nu reprezintă un punct important în strategia de dezvoltare a colecțiilor bibliotecilor.

La Biblioteca Universității din Oradea există o colecție de 100 de afișe, toate fiind descrise în Catalogolul Online al Bibliotecii, urmând a fi barcodate D-na Luminița Daniș spune că la Biblioteca Centrală Universitară din Iași afișele nu sunt prelucrate, iar lucrările d-nei Barta vor fi material de lucru pentru prelucrarea colecției de afișe a Bibliotecii. D-na Violeta Moraru de la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi, cele mai multe afișe sunt prelucrate ca publicații de grup. Dl. prof. univ. dr. Mircea Regneală subliniază importanța unui afiș, care poate fi egală cu cea a unei cărți, motiv pentru care  acestea trebuie descrise în OPAC. Dl profesor atrage atenția bibliotecilor județene să reclame faptul că multe dintre afișe nu sunt depuse la Depozitul Legal local.

Întrebată ce standard de descriere se folosește pentru descrierea bibliografică a afișelor, d-na Barta indică ISBD General. De asemenea, în planurile de viitor ale d-nei Barta se numără constituirea afișelor ce au ca temă centrală Mihai Eminescu.

Următoarea lucrare, prezintă tot rezultatele unui studiu sociologic: prep. univ. drd. Gabriela  Jurubiţă de la Universitatea din Bucureşti  „Perspectiva editorilor şi a autorilor privind evaluarea publicaţiilor seriale ştiinţifice româneşti: studiu de caz”. În vederea analizării stadiului actual al revistelor științifice românești, Gabriela Jurubiță a realizat două chestionare: unul adresat autorilor de articole științifice(348 de răspunsuri) și unul adresat editorilor de reviste științifice românești (110 răspunsuri).

Cei mai mulți autori (52,87%) au vârsta cuprinsă între 31-45 ani, fiind cu precădere cadre didactice universitare (56,52%), cercetători (36,23%) sau specialiști (6,52%).  Pentru a încadra autorii într-un domeniu de cercetare, s-au folosit domeniile de cercetare stabilite în cadrul proiectului național ENEC - „Exercițiu național de evaluare a cercetării din universități pe domenii ale științei”:  Științele naturii (30,17%), Științe inginerești (16,95%), Științele vieții (8,33%), Științe sociale și economice (18,39%), Științe umaniste (22,70%), Artă și arhitectură (2,87%).

Autorii de articole științifice folosesc pentru cercetările lor tot revistele științifice: 54% dintre respondenți au indicat drept principală sursă documentară a fi revista științifică, în timp ce cărțile au fost preferate de doar 27% dintre aceștia. În privința criteriilor de alegere a revistei științifice românești preferate, cei mai mulți autori își aleg revista în funcție de calitatea articolelor publicate (34,2%). Un rol important în alegerea revistei preferate o joacă totuși recunoașterea națională și/sau internațională (26,7%). Remarcabil este faptul că un procent important de autori (24,7%) nu au o revistă românească preferată.

În alegerea revistei în care doresc să publice, recunoașterea internațională joacă cel mai important rol: 39,7% preferă revistele indexate ISI, 17% publică doar în reviste pe care le cunosc, dar care sunt recunoscute științific, 15,2 % preferă revistele indexate în bazele de date internaționale, iar  10,6% preferă revistele recunoscute național. Doar 12,9% sunt dezinteresați de recunoașterea națională și/sau internațională.

Cele mai multe reviste românești (84,3%)  tratează subiecte interdisciplinare, motiv pentru care încadrarea unei reviste într-un domeniu clar delimitat, întâmpină numeroase probleme. Conducerea revistei este asigurată de un specialist al domeniului în cele mai multe cazuri (98,2%), cele mai multe reviste științifice fiind editate de către universități, instituții de cercetare sau asociații profesionale.

Cele mai multe reviste științifice (60,7%) declară că reușesc întotdeauna să își îndeplinească planul editorial la timp ce doar 10% declară probleme  și doar 29% recunosc situația ca fiind una ocazională. În vederea atingerii planului editorial, cei mai mulți editori (74%) se dovedesc a fi activi, solicitând autorilor articole pentru revista lor, în timp ce numai 22% așteaptă să primească articole de la autori.

Analizând criteriile de evaluare a revistelor științifice impuse de CNCS, rezultatele studiului demonstrează o aliniere a editorilor români la aceste criterii. Publicarea unei reviste într-o limbă de circulație internațională este considerată atât de autori (81,32%) cât și de editori (85,46%) a fi un indicator al calității revistei respective. Disponibilitatea online a datelor bibliografice și a textului integral, este apreciată ca fiind un indicator al calității de către 77,59% dintre autori și de către 85,46% dintre editori. Indexarea revistelor în bazele de date și cataloagele internaționale reprezintă obiectivul principal pentru 24,75% dintre editori, iar dezvoltarea unui website de calitate este obiectivul principal pentru 4,59% dintre editori.

În privința recunoașterii naționale a revistelor științifice, un procent semnificativ de autori (36,21%) și editori (24,55%) a preferat să nu se exprime. Dintre cei care și-au exprimat însă opinia, cei mai mulți au considerat că încadrarea unei reviste în categoria A sau B de către CNCS reprezintă un indicator al calității: 45,69% dintre autori și 53,64% dintre editori. Recunoașterea națională a revistelor științifice nu reprezintă o prioritate nici pentru autori și nici pentru editori: doar 10,6% dintre autori aleg să publice într-o revistă fiindcă este recunoscută național, în timp ce doar 1,83% dintre editori au ca principal obiectiv editorial obținerea categoriei A sau B.

Cei mai mulți autori (59,05%) și mai ales editori (72,73%) consideră că indexarea în baze de date şi/sau cataloage internaţionale reprezintă un indicator al calității. De remarcat este faptul că un procent semnificativ de autori (16,19%) dar și de editori (15,45%) evită să își exprime opinia în această privință. Atunci când publică, indexarea în bazele de date și/sau cataloage internaționale reprezintă un criteriu important atunci când publică (15,2%). Pentru editori, acesta este unul dintre cele mai importante obiective editoriale: 24,77% l-au indicat a fi cel mai important obiectiv editorial.

Deși contestată în comunicarea informală, indexarea in Web of Science (ISI) reprezintă atât în percepția autorilor (73,57%), cât și în cea a editorilor(70,91%) un important indicator al calității. Din nou se remarcă procentul ridicat de autori (17,24%) și editori (15,45%) care evită să-și exprime opinia. Atunci când publică, indexarea ISI reprezintă pentru autori cel mai important criteriu de selectare a revistei (39,66%). Pentru editori, acesta este cel mai des menționat a fi principalul obiectiv  editoriale: 27,52% .

În privința evaluării înaintea publicării, atât autorii, cât și editorii apreciază în mod deosebit politicile de peer-review: 86,79% dintre autori consideră peer-review un indicator al calității, în timp ce editorii consideră că introducerea (88,18%) și perfecționarea (89,09%) procesului de peer-review ar crește calitatea unei reviste.

Aproape toate metodele de evaluare a revistelor științifice își bazează calculele pe numărul citărilor. În timp ce majoritatea autorilor (60,34%) cred că citările dovedesc de cele mai multe ori calitatea unui articol, dar nu de fiecare dată, 17,43% dintre editori au ca principal obiectiv editorial atragerea de citări.

La încheierea prezentării s-au discutat probleme legate relevanța evaluării revistelor științifice pentru biblioteci și bibliotecari: utilizatorii bibliotecilor universitare și specializate au nevoie de astfel de informații și se așteaptă de la bibliotecari să le cunoască. Multe cadre didactice universitare sunt sau devin editori de reviste științifice și doresc să obțină recunoașterea națională și internațională pentru revista lor. Alți utilizatori doresc să publice în reviste recunoscute național și, mai ales internațional. În ambele situații, aceștia vin la biblioteca universitară pentru a obține astfel de informații, însă puțini bibliotecari au timp să se informeze în această privință. În privința evaluării naționale, Consiliul Național de Cercetare Științifică asigură evaluarea revistelor științifice românești: http://www.cncs-nrc.ro/evaluarea-publicatiilor-stiintifice/

D-na Ioana Mitea de la Biblioteca Națională a României prezintă lucrarea „Cronica teatrala în presa românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea”. Prima jumătate a secolul al XIX-lea a fost perioada care a rămas în istorie ca perioada de  Început pentru  teatrul românesc. În această perioadă a avut loc o evoluţie foarte rapidă, care a fost posibilă datorită faptului că teatrul era, pe lângă literatură, învăţământ şi presă, parte a mişcărilor ce militau pentru progresul naţiunii, pentru unitatea şi independenţa statului român, şi datorită activităţii unor mari personalităţi românești. Pentru studiul perioadei, stau la îndemâna cercetătorilor puţinele date lăsate de istoricii acestui capitol de cultură, afişele şi amintirile destul de rare şi de sărace ale perioadei de început şi, cel mai important, filele de cronică dramatică, puţine şi modeste, dar sincere şi scrise cu sentimentul începutului.

Printre susţinătorii teatrului se numără nume mari precum Ion Heliade-Rădulescu şi Ion Câmpineanu care înfiinţează o revistă dedicată teatrului: „Gazeta Teatrului Naţional”, apărută la 1 noiembrie 1835 și urmată în 1837 de „Curierul de ambe sexe”. Ion Heliade-Rădulescu anunţă în „Curierul românesc” din 24 iulie 1830 înfiinţarea Comitetului de iniţiativă pentru ridicarea unui teatru naţional.

Primele reprezentaţii din Moldova se datorează lui Gheorghe Asachi, care organizează şi primul spectacol în limba română. Acest prim spectacol de teatru în limba română a avut loc la Iaşi pe o scenă improvizată în salonul ca­selor lui Costache Ghica, în seara de 27 decembrie (stil vechi) 1816. Doi ani mai târziu au loc şi la Bucureşti primele spectacole în limba română, date de către şcolarii de la Sfântul Sava, sub conducerea lui Gheorghe Lazăr. În Moldova, după pri­mele spectacole, aproape un deceniu şi jumătate (1819-1834) n-au mai avut loc reprezentaţii în româneşte, în contextul îngrijorării autorităţilor faţă de afirmarea unei miş­cări teatrale progresiste, într-o vădită atmosferă prerevoluţionară.

Primul pas spre profesionalizarea artei dramatice s-a produs odată cu înfiinţarea Societăţii Filarmonice din Bucureşti (1833-1837), din iniţiativa lui Heliade Rădulescu şi a lui Ion Câmpineanu, apoi a Conservatorului Filarmonic-dramatic din Iaşi (1836-1838), din iniţiativa lui Gheorghe Asachi, cele două instituţii având şi meritul de a fi pus la îndemâna spectatorilor un repertoriu format mai ales traduceri din literaturile dramatice franceză şi italiană.

Critica dramatică a început să apară mai des în presa vremii: Curierul românesc la Bucureşti, Albina românească la Iaşi, Gazeta de Transilvania la Braşov şi cele treisprezece numere apărute ale Gazetei Teatrului Naţional, care s-a bucurat de colaborarea lui Costache Negruzzi de la Iaşi. Cronicile publicate în periodicele vremii au avut rolul de a motiva dezvoltarea teatrului românești. Aprigi critici ai teatrului se regăsesc în mari personalități ai culturii naționale precum: Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi,  Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Aristia, Barbu Catargiu, Burchi, I. Voinescu, George Creţianu, Dimitrie Gusti şi Teodor Codrescu. Dacia literară, Curierul românesc la Bucureşti, Albina românească la Iaşi, Gazeta de Transilvania la Braşov, Gazeta Teatrului Naţional, Zimbrul din Iaşi, Curierului Românesc sunt revistele în care se regăsesc cele mai multe și mai interesante cronici teatrale ale secolului al XIX-lea. După 1850 apar comentarii complexe ale reprezentaţiilor teatrale ale marilor oameni de cultură precum: Alexandru Odobescu, C.A. Rosetti, C. Cornescu, Ad. Cantacuzino şi Al. Odobescu.

Publicul de teatru este acuzat de Alecsandri a fi lipsit de cultură şi sensibil numai la scamatoriile actoriceşti, scuzat de Kogălniceanu care explică interesul redus al acestora prin calitatea inferioară ce li se oferă.

În concluzie, cronica dramatică a fost inaugurată de cele mai răsunătoare nume ale vremii: I. Heliade-Rădulescu şi Gheorghe Asachi și continuată de condeie mai puţin celebre, desprinse însă tot din lumea literelor. Ele vor merge pe linia trasată de Heliade: aceea de încurajare şi îndreptare a actorilor, de judecare a repertoriului şi de influenţare în direcţionarea lui. Rosturile pe care le atribuim noi astăzi acestei importante îndeletniciri gazetăreşti, acestei rubrici tutelare a activităţii teatrului, s-au definit aşadar ca atare încă de la începuturi. După cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, şi alţi autori de articole despre teatru şi cronici teatrale vor milita pentru stabilizarea tea­trului şi ridicarea lui artistică. Printre aceştia aveau să se numere N. Filimon, B. P. Hasdeu, C. A. Rosetti sau Mihai Eminescu.

Silviu Nedelcu, student la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, Secția Ştiinţe ale Informării şi Documentării prezintă lucrarea „Revistele Bisericii Ortodoxe Române în perioada comunistă (1945-1989): aspecte generale”. Lucrarea este structurată în două părți: Statutul Bisericii Ortodoxe Române în perioada regimului comunist și Revistele editate de Biserica Ortodoxă Română în perioada regimului comunist.

Instaurarea regimului comunist în România la 23 august 1944 a condus la modificarea relaţiilor Bisericii Ortodoxe Române cu Statul Român ca rezultat al schimbărilor politice: instaurarea regimului comunist. A fost interzisă asistenţa religioasă şi cultul în spitale, azile, închisori şi unităţi militare. Începând cu 1948 au fost naţionalizate toate bunurile Bisericii: terenuri agricole, păduri, imobile etc. și au fost suprimate periodicele bisericeşti ale tuturor eparhiilor.

Relaţia dintre Biserica Ortodoxă Română şi regimul comunist între anii 1945-1989 au fost puternic influențate de anumiți ierarhi care au reușit să asigure supraviețuirea Bisericii Ortodoxe. Prin tactul unor ierarhi precum Patriarhul Justinian Marina (1948-1977) Biserica Ortodoxă Română s-a acomodat noii situaţii politice. Din 1948, când regimul totalitar a fost instalat definitiv în ţară, Biserica a fost înlăturată complet din viaţa statului. Biserica Ortodoxă Română a renunţat la unele laturi ale activităţii sale fiind salvată astfel însăşi existenţa ei.

Patriarhul Justinian Marina (1948-1977) s-a născut pe 2 februarie 1901 în Sueşti, judeţul Vâlcea, a devenit preot și a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române pe 24 martie 1948. În această perioadă, pe lângă publicaţiile existente, Biserica Ortodoxă Română şi Studii Teologice, apar următoarele periodice: Ortodoxia, Glasul Bisericii, Mitropolia Olteniei, Mitropolia Ardealului etc. Apar şi unele reviste ale parohiilor ortodoxe din diaspora (Calendarul Credinţa etc.). Patriarhul Justinian Marina a murit pe 26 martie 1977 la Bucureşti.

Revistele Bisericii Ortodoxe Române în perioada comunistă: aspecte generale. Între anii de început ai comunismului (1944-1948) au apărut următoarele periodice bisericeşti: Biserica Ortodoxă Română (din 1874), Păstorul Ortodox (1945-1948), Revista Teologică (1945-1947), Telegraful Român (din 1853), Altarul Banatului (1945-1947), Duh şi Adevăr (1945-1948), Tomis (1945-1948), Mitropolia Moldovei (1945-1948).

Din 1948 până în 1989 au apărut noi periodice bisericeşti, iar altele au fost suprimate. Dintre acestea enumerăm: Biserica Ortodoxă Română, Romanian Orthodox Church (din 1971), Studii Teologice (din 1929; serie nouă din 1949), Glasul Bisericii (din 1949), Ortodoxia (din 1949), Mitropolia Ardealului (din 1956), Mitropolia Moldovei (1948-1951), Mitropolia Moldovei şi Sucevei (din 1951), Mitropolia Banatului (din 1951) şi Mitropolia Olteniei (din 1949).

Au apărut diverse anuare în cadrul eparhiilor intitulate iniţial Calendare creştine apoi redenumite sub titlul de Îndrumător pastoral misionar şi patriotic. Politizarea organelor de presă bisericeşti este vizibil în fiecare număr al periodicelor. În unele reviste va apărea poza dictatorului urmată de aceea a Patriarhului în funcţie ori a episcopului local. În fiecare număr al revistelor bisericeşti „Redacţia” ori vreun „redactor” va închina un cuvânt Partidului Comunist Român, Preşedintelui sau tuturor lucrurilor realizate de comunişti.

Personalităţi care au publicat articole în presa bisericească: Profesor Teodor M. Popescu (1893-1973), Preot Profesor Ioan G. Coman (1902- 1987), Preot Profesor Dumitru Stăniloae (1903-1993), Preot Profesor Constantin Galeriu (1918-2003).

Concluzii: După instaurarea regimului comunist în România (23 august 1944), statutul Bisericii Ortodoxe Române a suferit profunde modificări. Astfel, în 1948, Biserica a fost înlăturată complet din viaţa statului, iar periodicele bisericeşti ale tuturor eparhiilor (cu unele excepţii) au fost suprimate. După 1948 apar totuşi noi reviste bisericeşti ce vor exista de-a lungul regimului comunist. În ciuda cenzurii şi a politizării revistelor bisericeşti, articolele publicate atunci rămân azi de referinţă.

D-na Luminița Daniș apreciază calitatea ridicată a lucrărilor prezentate la Secțiunea Periodice și încurajează participanții la întâlnire să participe și la următoarele întâlniri ale secțiunii, pentru care va trimite invitații tuturor.

În încheiere s-au stabilit temele pentru următoarea întâlnire a Secțiunii periodice: Criteriile CNCS de evaluare a revistelor științifice românești și Noi aspecte ale prelucrării publicațiilor periodice electronice.

 

Întocmit de Gabriela Jurubiță, secretar al Secțiunii Periodice al ABR.

Proces verbal al întâlnirii Secțiunii Periodice

Proces verbal

Încheiat astăzi,  6 iunie 2013, cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice,

 

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, președinte al secțiunii Periodice. Întâlnirea are loc la Cabinetul Bibliologic din cadrul Bibliotecii Naționale. La ședință participă  37 de persoane.

Doamna Luminița Daniș deschide lucrările secțiunii și anunță ordinea de zi:

  • D-na Luminița Modan de la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, Biroul Periodice va prezenta lucrarea „ISBD (CR) - oportunitatea schimbării”;
  • discuții libere pe tema publicațiilor seriale electronice

În deschidere, d-na Luminița Daniș recomandă cartea d-nei conf. univ. dr. Elena Tîrziman: „Publicaţii seriale: aspecte privind prelucrarea în context tradiţional şi electronic”, disponibilă online la adresa http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/tirziman/introducere.htm. În continuare, amintește despre problema publicațiilor seriale disponibile exclusiv online, care ridică numeroase probleme de prelucrare în biblioteci, atât pe plan național, cât și internațional. Se bazează pe experiența colegilor pentru a găsi rezolvare problemelor ridicate de publicațiile seriale științifice electronice.

Read more: Proces verbal al întâlnirii Secțiunii Periodice

Intâlnirea Secțiunii Periodice

Intâlnirea Secțiunii Periodice a Asociației Bibliotecarilor din România va avea loc pe 6-7 iunie 2013, la sediul Bibliotecii Naționale a României. Cei interesați sunt rugați să confirme participarea, până pe 29 martie, printr-un mail la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

Tema întâlniri: Prelucrarea publicațiilor seriale electronice - necesitate și disponibilități

Data poate suferi mici modificări, în funcție de celelalte secțiuni care se întâlnesc în spațiul Bibliotecii Naționale.

 

Luminița Daniș, șef Secțiune Periodice ABR, Biblioteca Centrala Universitara "M. Eminescu" Iași

Proces verbal al Secțiunii Periodice

Încheiat cu ocazia întrunirii Secțiunii Periodice, în cadrul celei de a XXIII-a Conferințe Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România

 

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi. Tema întâlnirii este „Periodicele între tradiţie şi inovare – realitatea în biblioteca sec. XXI” La şedinţă participă 25 de persoane.

Doamna Liminița Daniș deschide lucrările secțiunii și o invită pe d-na Gabriela Jurubiţă să prezinte lucrarea „Procesul de peer-review în evaluarea publicaţiilor seriale ştiinţifice”.  Procesul de peer-review este cea mai veche și mai utilizată metodă de verificare a calităţii unui articol ştiinţific. Implementarea unui proces de peer-review conferă unei publicaţii seriale un statut de publicaţie academică, verificată şi acreditată din punct de vedere ştiinţific. În cazul evaluării publicaţiilor seriale ştiinţifice în vederea acreditării  sau includerii în baze de date academice, implementarea procesului de peer-review este obligatoriu. Sunt prezentate etapele şi tipurile procesului de peer-review.  Acesta poate fi clasificat pe baza a trei criterii ce stau la baza desfăşurării acestui proces: criteriul anonimatului, criteriul afilieri evaluatorilor şi criteriul numărului de evaluatori implicaţi. Sunt prezentate cele mai frecvente criterii de evaluare a articolelor şi principalele motive de contestare a procesului de peer-review: exprimarea clară şi corectă apărute ca urmare a traducerilor, comunităţile restrânse sunt dezavantajate, specialiştii care evaluează articolele pot fi subiectivi, iar timpul alocat acestui proces este foarte mare. În final au fost prezentate avantajele de neînlocuit a procesului de peer-review: singura metodă de control al calităţii lucrărilor ştiinţifice, înainte de a fi publicate, o metodă perfectibilă, care are scopul de a asigura calitatea de conţinut a unui articol ştiinţific, singura metodă care le oferă cercetătorilor posibilitatea de a face o primă selecţie în documentarea ştiinţifică.

Read more: Proces verbal al Secțiunii Periodice

Intâlnirea secțiunii periodice

Ședința este condusă de doamna Luminița Daniș din Filiala Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” şi se desfăşoară la sediul Asociaţiei Bibliotecarilor din România, aflat în cadrul Bibliotecii Naţionale a României. La întâlnire participă 23 de persoane. Tema întâlnirii profesionale este „Factorul de impact, criteriu de evaluare al revistelor”

Doamna Liminița Daniș deschide lucrările secțiunii și anunță ordinea de zi:

  • Factorul de impact, criteriu de evaluare al revistelor
  • Prezentarea lucrării din cadrul secțiunii;
  • Adaptarea la noul ISBD;
  • Discuții libere.

Gabriela Jurubiță (filiala București) de la Universitatea din București, Facultatea de Litere, Departamentul Ştiinţele Comunicării, Colectivul Științele Informării și Documentării, prezintă lucrarea „Valoarea factorului de impact ISI pentru biblioteci”.

Pornind de la definirea factorului de impact  ISI, Gabriela Jurubiţă prezintă importanţa indexării revistelor in baza de date Thomson Scientific (ISI) şi obţinerea unui factor de impact.  Bibliotecile universitare şi cele specializate primesc foarte multe solicitări pentru consultarea revistelor ştiinţifice indexate ISI. În mediul ştiinţific internaţional dar şi românesc, cadrele didactice universitare şi cercetătorii sunt evaluaţi în funcţie de numărul de articole publicate în reviste cu factor de impact. Atât învăţământul superior, cât şi cercetarea ştiinţifică se bazează pe biblioteci pentru activitatea de informare şi documentare. Cercetătorii şi cadrele didactice se aşteaptă să primească informaţii despre reviste şi baze de date ştiinţifice de la biblioteca instituţiei (specializată sau universitară).

Timpul necesar pentru obţinerea unui factor de impact pentru o revistă indexată ISI Thomson este de minim doi ani, iar pentru calcularea factorului de impact ISI se raportează numărul de citări obţinute în ultimii doi ani la numărul de articole publicate în ultimii doi ani.

Deşi folosită la nivel internaţional de către agenţii guvernamentale şi universităţi, evaluarea cu ajutorul factorului de impact ISI a fost adesea contestată.  Pentru o parte dintre problemele ridicate de redactori şi autori, Thomson Reuters a dezvoltat şi implementat o serie de indicatori bibliometrici pe platforma Journal Citation Reports. Bibliotecarii trebuie să cunoască aceşti indicatori bibliometrici pentru a-şi putea ghida utilizatorii, pentru a putea analiza oportunitatea achiziţiei unor titluri de publicaţii seriale ştiinţifice sau pentru a înțelege cât de rapid revistele unui domeniu devin obsolescente.

Specialiştii domeniilor mai puţin dinamice consideră perioada de doi ani a fi insuficientă pentru calcularea factorului de impact. O alternativă oferită de Thomson Reuters pentru factorul de impact clasic este indicatorul bibliometric 5 years impact factor (factorul de impact pe 5 ani).  În România se aplică factorul de impact calculat pentru o perioadă de 2 ani, însă pentru domeniile umaniste se recomandă 5 years impact factor.

Cercetătorii şi editorii revistelor din domeniile foarte dinamice, care obţin rapid un număr mare de citări au contestat relevanţa factorului de impact din cauza perioadei îndelungate de timp necesară pentru calcularea factorului de impact. Indicatorul bibliometric propus de editorii Thomson Reuters pentru domeniile foarte dinamice este  „Immediacy index” (indexul rapid)

Utilizarea unei singure măsuri pentru a evalua domenii diferite este o imensă greșeală: ceea ce este foarte potrivit pentru un domeniu, pentru alt domeniu poate fi chiar inadecvat. O primă soluţie a Thomson Reuters a fost separarea științele exacte de științele sociale prin crearea a două ediții distincte ale Journal Citation Reports.

Thomson Reuters, pe lângă recomandările de interpretare ale factorului de impact, doar în raport cu revistele indexate în același domeniu, pune la dispoziție în Journal Citation Raports o serie de indicatori agregaţi, care să poată oferi o perspectivă asupra caracteristicilor domeniului. Pentru evaluarea unui domeniu, indicatorii recomandați sunt:  aggregate impact factor, median impact factor și aggregate immediacy index.

În analiza individuală a revistelor indexate ISI, Journal Citation Reports pune la dispoziție o serie de date statistice și alți indicatori bibliometrici care vin să completeze semnificațiile factorului de impact: citările obţinute, cu evidenţierea autocitărilor, indicatorul bibliometric Cited Half-Life, Citing Half-Lif şi rangul în categorie.

Bibliotecile universitare și specializate îşi pot planifica achiziţiile de publicaţii periodice îndreptându-și achizițiile de periodice către revistele cu un factor de impact. Pentru procesul de deselecție poate evalua colecția de periodice indexate ISI cu ajutorul indicatorilor bibliometrici cited half-life și citing half life pentru a afla perioada în care acestea devin obsolescente. Bibliotecile, în care anumite reviste indexate ISI sunt foarte solicitate și au posibilitatea de a-și dezvolta colecția cu noi titluri de publicații seriale, pot apela tot la Journal Citation Reports pentru a găsi revistele aflate în relație cu cele foarte solicitate.

Doamna Luminiţa Daniş deschide noul punct pe ordinea de zi, cel referitor la catalogare şi adapatarea noului ISBD. Doamna Daniş solicită un demers legat de împrumutul interbibliotecar pentru seriale, nu doar pentru cărţi. Acest lucru se impune atât pentru un articol dintr-un serial, cât şi pentru un fascicul în întregime în vederea completării colecţiilor împrumutate. Domnul prof. univ. dr. Mircea Regneală propune încheierea de acorduri reciproce între parteneri în vederea soluţionării acestei probleme.

Revistele sunt foarte scumpe , dar şi restaurarea lor este costisitoare. Doamna Luminiţa Daniş aminteşte de deficienţa de personal, de faptul că au fost transferaţi bibliotecari din prelucrare la serviciul de comunicarea colecţiilor şi referinţe. De asemenea, reprezentanta Bibliotecii Academiei Române, doamna Stanca Desa, punctează lipsa fondurilor pentru achiziţia de periodice.

Problema digitizării este acută deoarece s-a realizat prin proiecte locale, nu la nivel naţional, după cum afirmă doamna Corina Apostoleanu de la Biblioteca Judeţeană din Constanţa.

Domnul Robert Coravu consideră că cele două probleme ale întâlnirii de astăzi se rezumă la digitizare şi la acreditarea Bibliotecii Naţionale pentru a se ocupa de această problemă. Totodată, consideră că trebuie sesizat M.E.C.T.S. de către ABR în legătură cu sistarea  accesului la unele baze de date ştiinţifice, ca urmare a încheierii proiectului ANELIS pe data de 22 aprilie 2012. Domnul Coravu, reprezentant Romdidac, spune că vendorii nu au primit banii pentru furnizarea serviciilor de baze de date pentru cele patru luni din 2012, dar li s-a cerut să nu întrerupă accesul utilizatorilor ANELIS la acestea.

ANELIS Plus este un consorţiu de biblioteci universitare, universităţi şi institute de cercetare, care reuneşte 78 de membri, care se  doreşte a fi continuatoarea proiectului ANELIS. În acest moment ANELIS Plus stagnează. Domnul prof. Regneală crede că solicitările din partea rectorilor către M.E.C.T.S. în legătură cu accesul la bazele de date ar avea succes. În proiectul ANELIS Plus, CNCS va contribui cu 80% din sumă, iar bibliotecile universitare, universităţile şi institutele de cercetare vor contribui cu 20 % din suma totală.

Încet-încet s-au format deprinderile de utilizare a bazelor de date, iar lipsa accesului din acest moment este primită negativ de utilizatorii bibliotecilor şi de comunitatea ştiinţifică în mod special.

Doamna Daniş atrage atenţia asupra următoarei situaţii: sunt seriale care au şi ISSN şi ISBN şi întreabă cine poate prelucra o astfel de publicaţie. Doamna Uşurelu de la Biblioteca Naţională a României spune că ISBN-ul are o valoare mai mare decât ISSN-ul. În evaluarea cercetătorilor şi cadrelor didactice, contribuţia unui autor la o publicaţie care are ISBN  primeşte un punctaj mai mare decât o contribuţie cu un articol într-o publicaţie cu ISSN. Volumele cu titlu constant sunt seriale, adică lucrările conferinţelor deşi pentru fiecare volum pot primi şi un ISBN, pe lângă ISSN-ul atribuit seriei.

Doamna Violeta Elena Moraru de la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi întreabă cum se inventariază publicaţiile seriale online şi cum se poate realiza inventarierea acestora sau cum se poate stoca informaţia. Există pe piaţa românească mai multe situaţii în care editorii revistelor au sistat apariţiile pe hârtie şi le-au înlocuit cu ediţii electronice. Înmulţirea publicaţiilor seriale electronice şi numărul ridicat de seriale care au migrat în mediul electronic creşte nevoia înfiinţării depozitului legal electronic şi ar reprezenta o soluţie pentru multe dintre problemele apărute în acest context. Domnul Coravu precizează faptul că accesul la o revistă electronică este considerat un serviciu pentru care se percepe un TVA în cuantum de 24%.

Doamna Violeta Moraru întreabă cum se prelucrează ediţiile locale ale ziarelor; de exemplu ziarul „Adevărul” are un singur ISSN şi pagini diferite pentru fiecare judeţ al ţării.

Descrierea resurselor electronice se face conform ISBD (CR), eventual tot în cadrul Serviciului Periodice al fiecărei biblioteci. Pe site-ul IFLA se regăseşte varianta tradusă în limba română a ISBD (CR).

Doamna Corina Apostoleanu semnalează problema multor ziare care au migrat în mediul electronic online si care nu şi-au păstrat structura elementară a unui serial: nu au nici o numerotaţie, nu mai au ISSN, articolele nu sunt semnate, nu au nici o periodicitate anunţată şi nici arhivă. Cele mai multe ziare locale din Constanţa sunt în această situaţie, iar bibliotecile judeţene au nevoie să indexeze informaţiile conţinute în aceste ziare deoarece sunt foarte solicitate de către utilizatorii bibliotecii. Doamna Nicoleta Rahme de la Biblioteca Naţională României aminteşte că arhivarea web nu este foarte dezvoltată nici la nivel internaţional. Legislaţia privitoare la statistică trebuie adusă la zi şi din acest punct de vedere.

Întâlnirea secțiunii Periodice

Întâlnirea secțiunii Periodice din cadrul Asociației Bibliotecarilor din România va avea loc pe 14-15 iunie 2012, la sediul Bibliotecii Naționale a României (sala F3M06 - sediul ABR).  Tema acestei întâlniri este: Factorul de impact, indicator de performanță științifică pentru reviste.

Cei interesați de participare la această întâlnire sunt rugați să confirme, prin mail, până la data de 25 mai, doamnei Luminița Daniș, șef Secțiune Periodice ABR, Biblioteca  Centrală Universitară “Mihai Eminescu” Iași  la adresa This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

Page 1 of 2
 
 

Noutăți