Motto:

"Prin creaţia sa, Mihai Eminescu, rămâne într-adevăr cel mai mare poet al neamului pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc" .

George Călinescu

Ca la fiecare început de an, în preajma zilei de 15 ianuarie, iubitorii operei lui Eminescu au dovedit că nu și-au uitat idolul, onorând cum se cuvine cei 167 de ani de când luceafărul poeziei românești, ctitorul catedralei spirituale a sufletului si a neamului romanesc, a văzut lumina zilei.

Acțiuni deosebite, ca organizarea de expoziții tematice și omagiale, acțiuni și activități culturale, s-au desfășurat în toate școlile și instituțiile de cultură din județ. În cadrul acestor acțiuni s-au înscris și bibliotecarii școlari din județ care, alături de numeroși oameni de cultură, s-au întâlnit la Casa Eminescu din Bârlad, ctitorie a doctorului Constantin Teodorescu.

Tema simpozionului, organizat cu această ocazie în colaborare cu filiala Asociației Bibliotecarilor din România (A.B.R), a fost ”Modelul Eminescu pentru bibliotecari” temă inspirată de faptul că bună parte din activitatea sa Eminescu și-a desfășurat-o în bibliotecă, ca director și bibliotecar al bibliotecii Academiei Mihăilene din Iași care astăzi îi poartă numele.

Custodele Centrului Eminescu, doamna bibliotecar Geta Modiga, în deschiderea lucrărilor simpozionului a subliniat cum se cuvine auspiciile sub care se desfășoară manifestarea și participarea de excepție la această temă. În acest context a vorbit despre dragostea eminesciană pentru carte, despre celebra ladă cu cărți care l-a însoțit pretutindeni pe poet, despre soarta cărților sale și periplul lăzii în care erau depozitate, rolul lui Maiorescu în recuperarea lor și donarea către Academia Română.

Din cele 14 teme anunțate în program, 12 au vizat efectiv activitatea prefațată de Geta Modiga, continuată cu Mihai Eminescu în biblioteca școlii (Elena Anușca Doglan, Daniela Popescu), Bibliografie Mihai Eminescu (Tincovici Alina, Cecilia Vasilescu), Mihai Eminescu în conștiința elevilor și tinerilor (Olguța Grijincu, Camelia Geantă), Mihai Eminescu și Ziua Națională a Culturii Române (Cecilia Vasilescu, Valentina Lupu), Mihai Eminescu – călăuză puternică în definirea poeziei universale (Luiza Scântei, Crina Poptorac), Eterna iubire a lui Mihai Eminescu (Marcela Marcu), Perenitatea lui Eminescu (Maria Leonte, Cristina Păcuraru), Mihai Eminescu atât de actual (Beatrice Manea, Gabi Moga), Eminescu spun...Codrului, izvoarelor și lunii (Corina Rădescu, Ramona Arsene) și Eminescu...la infinit! (Luminița Zuran).

Cum era și firesc lucrările au omagiat poetul și mai ales impactul operei sale asupra generațiilor care i-au succedat.

Valentina Lupu a remarcat în prezentarea sa semnificația asocierii Zilei Naționale a Culturii Române cu ziua de naștere a marelui nostru Eminescu, ca o recunoaștere a faptului că întruchipează esența culturii poporului nostru.

Un moment special l-a reprezentat cuvântul omului de artă, profesorului Gheorghe Alupoaiei, sculptor și grafician, care a vorbit despre primul bust a lui Eminescu și odiseea lui și în general despre istoria portretisticii sculpturale eminesciene încântând pe cei prezenți cu detalii artistice.

În încheiere, doctorul Valeriu Lupu a evocat patru momente din copilăria lui Eminescu care îi vor marca evoluția și concepția despre lume și viață. Este vorba de epoca Agafton și impactul trăirilor din mănăstire, perioada studiilor gimnaziale la Cernăuți, periplul transilvan cu etapa Blaj și momentul Giurgiu, când Eminescu își câștiga în condiții jalnice existența, dar scria cu entuziasm și optimism cea mai frumoasă poezie patriotică din lirica noastră ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!”.

Emoția întâlnirii cu Eminescu a fost subliniată și de momentele muzicale oferite de profesoarele Lolica Antipa și Eugenia Acatrinei.

Toți cei prezenți am parcurs astfel încă un moment de emulație spirituală la care Eminescu ne cheamă mereu.

Bibliotecar – Luminiţa Ludmila Zuran



 
 

Noutăți