Atelier de lucru

“explore.create.share – Makerspace și biblioteci - exemplul Bibliotecii Municipale Köln”


În perioada 2-3 noiembrie 2015, un număr de opt membri ai Asociaţiei Bibliotecarilor din România au participat la atelierul de lucru „explore.create.share – Makerspace și biblioteci - exemplul Bibliotecii Municipale Köln”, organizat de Goethe Institut Bucureşti, în colaborare cu ABR şi ANBPR.

A fost o experienţă interesantă, în care, pe lângă prezentarea experienţei Bibliotecii Municipale Köln şi a Bibliotecii Județene "Panait Istrati" din Brăila, participanţii au avut ocazia să pună bazele unor proiecte şi parteneriate viitoare, să facă schimb de experienţă şi să comunice într-un mod eficient.

Makerspaces reprezintă un concept relativ nou, fiind definite ca locuri în care “o adevărată mișcare internațională a „makerilor” se implică în mod creator și își împărtășesc cunoașterea altora, mai cu seamă prin intermediul tehnicii inovatoare și a cunoștințelor din domeniul IT”.

În urmă cu doi ani, Biblioteca Municipală din Köln a fost prima bibliotecă din Germania care s‑a pliat pe această tendință și a amenajat un „makerspace” unde oameni din toate categoriile de vârstă participă la acțiuni de tip „do it yourself”. De atunci, în aceste spaţii din cadrul bibliotecii se desfăşoară mai multe tipuri de proiecte şi activităţi. De la proiecte de cooperare, precum:

- Parteneriatul cu elevii unei şcoli din apropierea bibliotecii care activează ca „junior experts” pentru a-i iniţia pe ceilalţi membri ai comunităţii în utilizarea instrumentelor şi aplicaţiilor IT.

- „Maker kids”, program pedagogic special pentru utilizarea mediilor informaționale adresat celor mici, cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani. Cei mai tineri participanți la atelierele de lucru au posibilitatea să ia cunoștință, să testeze și să‑și încerce puterile cu tehnologiile actuale, dincolo de oferta educațională instituționalizată. Acest program este finanțat de un sponsor: fundația Hit, ce promovează în mod deosebit egalitatea de șanse a copiilor în accesul la mediile digitale.

- „Imprimanta 3D” – un adevărat magnet în makerspace-ul bibliotecii care oferă posibilitatea tipăririi tridimensionale, ceea ce reprezintă începutul unei revoluții tehnologice. Biblioteca Municipală din Köln prezintă această tehnologie ca pe o aplicație ce este disponibilă oricărui cetățean. Zilnic, clienți și non-clienți iau parte la demonstrațiile publice în care se arată cum funcționează imprimanta. Sâmbăta, au posibilitatea să‑și tipărească propriile fișiere.

Imprimanta 3D a adus bibliotecii și o intensă mediatizare. Peste 100 de publicații au asigurat o prezență enormă a bibliotecii în mass media.

- În cadrul „Atelierului digital”, Biblioteca Municipală Köln organizează cursuri de inițiere, ținute de echipa bibliotecii. Tematica cuprinde de la inițierea în cumpăratul online și căutarea în internet, la protecția prin intermediul parolelor și siguranța informatică, până la utilizarea aplicațiilor pentru smartphone și a iPad-urilor și a cărților electronice (e-books). „Atelierul digital” se bazează pe know-how-ul deja existent al angajaților bibliotecii. Cursuri de perfecționare de tip train the trainer vin în sprijinul acestui demers, stimulând totodată dezvoltarea personală și motivația.

- „geeks@cologne” – reprezintă un nou de tip de manifestare pentru cei interesați de tehnică. Totul se învârte în jurul tehnologiei, a culturii internetului și a pasionaților. Acest tip de manifestare se adresează adulților afini cu tehnologia („geeks”) și promovează buna dispoziție în activitatea creării de rețele. Fie că e vorba de un concert fulminant de electropop, cu inserturi de proiecții de laser, fie că e vorba de o discuție de podium cu redactori Wikipedia din Köln – separarea între scenă și public e anulată. Într‑o atmosferă degajată, se ajunge la un schimb intens de idei. Succesul manifestărilor geeks@cologne bazându-se pe o largă inițiativă de concepție. Angajații își asumă aici un rol de cercetași ce scrutează noi idei pentru manifestări în domeniile tehnologice actuale.

- Manifestarea „Travel Slam – în jurul lumii într‑o oră” s‑a impus ca un fel de birou de turism printre cei împătimiți de călătorii. Trei aventurieri concurează aici cu călătoriile lor pentru titlul de favorit al publicului. Cerința este ca aventurile să fie interesante, iar cel ce expune să aibă capacitatea de a expune într‑un mod antrenant din punct de vedere mediatic. Cei interesați de participare trebuie să‑și depună înainte candidatura. Seara e moderată antrenant, iar câștigătorului i se înmânează de către public „toiagul de aur”. Manifestarea e foarte populară, în public participă mereu în jur de 200 de vizitatori. Cu fondul său bogat de literatură de călătorie, biblioteca municipală e locul ideal pentru manifestări precum Travel Slam.

- Un alt tip de activităţi organizate în makerspaces sunt cele de testare de jocuri sau Learning by Gaming.

Jocul și învățatul nu se exclud. Joaca stimulează gândirea strategică și structurată. Dar și stimularea lecturii se poate face prin relatarea digitală – cu ajutorul jocurilor virtuale, al vizualizării prin filme, dar și prin muzică și scrierea de programe informatice (coding). De aceea este important să realizăm că, atunci când ne referim la gaming, nu e vorba de „jucării pentru copii” deoarece grupul țintă nu mai e de multă vreme constituit doar din copii.

Mulți tineri nu sunt deloc conștienți de faptul că, chiar dacă nu citesc cărți, iau contact cu multă literatură, prin intermediul utilizării mediilor digitale. În filme, seriale și jocuri, diverse subiecte literare sunt abordate, repovestite sau țesute mai departe, extinzând chiar lumea lor intelectuală dincolo de modelele literare alese.

- „Digital Storytelling” (relatarea digitală) se poate constitui într‑o ofertă ce se folosește de potențialul jocurilor virtuale puse la dispoziție în biblioteci, pentru a stimula lectura și competența în utilizarea noilor medii informaționale. Se pot găsi forme de relatare digitală ce extind narațiunile existente. Se fac legături între suporturile mediatice disponibile și – în cazul ideal – trimiteri de la unele la celelalte.

În filiala Bibliotecii Municipale aflată în cartierul Kalk, există o zonă pentru jocuri virtuale și învățare denumită „Games4Kalk”, ce funcționează ca un proiect-pilot pentru întregul sistem al bibliotecilor municipale germane. Sub îndrumarea unor pedagogi specializați în utilizarea noilor medii digitale, tinerii testează în grup jocurile virtuale la modă. Rezultatele sunt publicate într‑un blog. În prim-plan se află și aici confruntarea activă cu conținutul și activitatea ludic-creatoare. Fie că e vorba de turniruri FIFA, de Wii-Bowling pentru vârstnici sau de ateliere de lucru pentru Minecraft – rezultatele testelor făcute la biblioteca din Kalk transmit un semnal inclusiv cercurilor de specialitate.

Este evident faptul că societatea se află în plină transformare, acest lucru fiind valabil și pentru rolul bibliotecilor. Utilizarea noilor tehnologii și a rețelelor de socializare reprezintă una din cheile participării sociale.

Rolul bibliotecilor se schimbă odată cu condițiile cadru mediatice, culturale și politice. De la bibliotecile considerate colecții de cărți și „lăcașuri tihnite” ce ofereau posibilitatea de a asimila cunoștințe, astăzi, digitalizarea și interconectarea mondială fac această menire a bibliotecilor lipsita de trainicie. Astăzi, rețelele de socializare nu sunt doar medii de dialog, ele anulează și diferențierea între producătorii de informații și receptorii acestora. Nu mai avem nevoie de edituri, de posturi de radio și de televiziune, de tipografii, pentru a ne transporta propriile idei, mesaje și conținuturi în spațiul public. Rețeaua oferă posibilitatea de a întreprinde singuri ceva.

Oamenii nu mai vor să fie simpli receptori, ci să fie ei înșiși activi. Vor să încerce lucruri noi, să dea dovadă de creativitate, să‑și realizeze propriile „produse” și să-și împărtășească cunoașterea și ideile. Prin conceptul de makerspace, bibliotecile se conectează la acest fenomen global. În acest sens, bibliotecile pun în primul rând infrastructura la dispoziție și îi conectează pe cei interesați între ei. Consecința: bibliotecile vor lucra în viitor mai mult cu oameni decât cu suporturi informaționale. Se schimbă și rolul bibliotecilor: de la arhive ale cunoașterii, la platforme de punere în practică; de la furnizor de informații, la loc al facilitării și furnizor de spațiu și ustensile tehnologice pentru interconectarea cetățenilor.

Informaţiile despre acest atelier au fost diseminate în cadrul cercurilor şi întâlnirilor metodice desfăşurate la casele corpului didactic din Bucureşti şi Iaşi, în perioada 13 – 20 noiembrie 2015, la care au participat peste 100 de bibliotecari şcolari, profesori documentarişti şi responsabili ai centrelor de documentare şi informare (CDI).


Prof. Laura Mihaela ANDREI

Documentarist, Casa Corpului Didactic „Spiru Haret” Iaşi


 
 

Noutăți