Proces verbal al secţiunii de Conservare. Prezervare. Restaurare

3 iunie 2014

Încheiat astăzi, 03.06.2014, după încheierea lucrărilor Secţiunii „Conservare, prezervare, restaurare”. Secţiunea şi-a desfăşurat lucrările în Sala de Conferinţe ”Mircea Vulcănescu”, a Bibliotecii Naţionale a României, din B-dul Unirii, nr. 22, în intervalul orar 10.00 – 15.00 şi s-a bucurat de participarea unui număr mare de bibliotecari, conservatori, restauratori şi alţi specialişti de la diverse biblioteci din ţară.

Tema secţiunii  Conservare. Prezervare. Restaurare a fost „Aplicarea normelor de conservare în biblioteci”.

 

 

Sesiunea de comunicări a fost deschisă de doamna Petruţa Voicu, preşedinte al secţiunii, Şef Serviciu Depozite. Legătorie la Biblioteca Naţională a României.

În comunicarea intitulată Analiza inocuităţii şi nocivităţii surselor de iluminat în biblioteci şi muzee – studiu de caz, doamna dr. Doina Biro, bibliotecar Biblioteca Batthyaneum, filială a Bibliotecii Naţionale a României, a menţionat faptul că în muzee şi biblioteci trebuie să se ţină seama de  factorii de care depinde longevitatea bunurilor: natura materialelor, gradul de uzură funcţională datorată  vechimii, condiţiile de depozitare şi păstrare în timp, condiţiile de transport şi de etalare în spaţiile expoziţionale. Printre factorii care au un efect distructiv asupra bunurilor de patrimoniu se numără şi sursele de lumină naturală şi artificială. În  biblioteci şi muzee este necesară analiza nocivităţii surselor naturale sau artificiale de iluminat. Efectul unui iluminat incorect în depozite sau spaţii expoziţionale este degradarea fotochimică a documentelor/obiectelor. Măsurile care se impun ar fi: reducerea nivelului de iluminat, atât natural cât şi artificial, reducerea duratei de expunere la lumină a obiectelor/documentelor, folosirea unor surse de iluminat fără radiaţii ultraviolete, folosirea unor filtre contra radiaţiilor ultraviolete, evitarea contactului cu lumina solară a bunurilor muzeale, expunerea temporară a obiectelor, scurtarea timpului de vizitare, înlocuirea obiectelor cu replici şi facsimile. Doamna Doina Biro a subliniat importanţa angajării persoanelor cu studii de conservator, cu vaste noţiuni de istoria cărţii şi istoria artei, care să vegheze asupra aspectelor de conservare apărute în colecţiile de patrimoniu. Biblioteca Naţională a României a semnat un proiect de colaborare cu Ecole de Chartres,  iar un stagiar din Franţa a studiat deja la Biblioteca Batthyaneum, urmând ca un salariat al bibliotecii să meargă la această prestigioasă facultate de paleografie pentru un stagiu de o lună.

Doamna Anişoara Budui, bibliotecar Compartimentul Comunicarea Colecţiilor, Serviciul Publicaţii periodice şi seriale, Biblioteca  Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava a prezentat lucrarea Câteva aspecte referitoare la conservarea preventivă, evidenţiind faptul că activitatea de conservare trebuie realizată în mod planificat, de personal calificat, cu discernământ ştiinţific, astfel încât să se prevină degradarea documentelor de bibliotecă. Doamna Anişoara Budui a reamintit faptul că de modul în care se depozitează şi se păstrează colecţiile bibliotecilor depinde durabilitatea în timp a documentelor şi a enumerat  măsurile luate în cadrul Bibliotecii  Universităţii „Ştefan cel Mare” pentru mai buna conservare a documentelor pe care le deţine. În cazul colecţiilor de cărţi vechi şi rare şi de ziare se are în vedere conservarea prin digitizare, în acest fel înlesnindu-se şi accesul utilizatorilor la acest tip de documente.

Domnul Cristian Bedivan, restaurator Centrul de Patologie şi Restaurare a Cărţii, Biblioteca Naţională a României, în comunicarea sa Prezervare – Conservare a adus în discuţie faptul că preocuparea pentru prezervarea documentelor/obiectelor, pentru asigurarea rezistenţei în timp a acestora, începe odată cu alegerea materialelor din care urmează să fie creat viitorul obiect/document, reliefând astfel  rolul creatorului în conservarea ulterioară. Prezervarea este acţiunea pe care creatorul o îndeplineşte faţă de viitorul obiect. Obiectul odată creat ajunge în mâna conservatorului, care are obligaţia de a-l proteja în timp, iar pentru aceasta conservarea trebuie să fie o acţiune desfăşurată în mod constant.

Domnul Flavian Nica, biochimist Centrul de Patologie şi Restaurare a Cărţii, Biblioteca Naţională a României, în comunicarea Potenţial şi nivel de degradare a făcut o analiză amănunţită a tipurilor şi nivelurilor de degradare. Degradarea începe de la partea nevăzută, care poate fi observată doar de specialist la microscop, spre cea văzută, constatată de conservator/bibliotecar. Degradarea biologică este specială în sensul că factorii biologici sunt foarte diverşi şi foarte activi în anumite condiţii de mediu. Prezentarea a fost însoţită de imagini ale unor experimente realizate de domnul Flavian Nica pentru a stabili nivelurile de degradare ale unor documente în funcţie de tipul de hârtie folosit.

Doamna Valentina Albei, restaurator Centrul de Patologie şi Restaurare a Cărţii, Biblioteca Naţională a României a prezentat Restaurarea unei cărţi de secol XVIII.

Doamna Mariana Lucia Nesfântu, Şef Centrul de Patologie şi Restaurare a Cărţii, Biblioteca Naţională a României a reamintit cu ocazia comunicării sale, Conservarea preventivă a colecţiilor de bibliotecă, normele conservării care trebuie urmate de toţi cei care au în grijă colecţii de documente. De asemenea, doamna Mariana Lucia Nesfântu a prezentat obiectivele şi rezultatele cursului de prezervare şi conservare organizat de Centrul de Patologie şi Restaurare a Cărţii din Biblioteca Naţională a României. Cursul se adresează atât bibliotecarilor care se ocupă de colecţiile curente, cât şi celor care se ocupă de colecţiile de patrimoniu.

Secţiunea s-a bucurat de participarea Domnului profesor Mircea Regneală, care a propus unirea celor două secţiuni ABR; „Conservare. Prezervare. Restaurare” şi cea de “Carte rară, manuscrise, digitizare”. Participanţii la secţiune au aprobat în unanimitate propunerea făcută şi au stabilit noua denumire a secţiunii - “Carte veche. Conservare. Restaurare. Digitizare”.

La finalul dezbaterilor s-au propus două acţiuni concrete ale secţiunii pentru Conferinţa  Asociaţiei Bibliotecarilor din România, care se va desfăşura anul acesta la Cluj.

 

La această sesiune au participat 45 de persoane:

Domnul Profesor Doctor Universitar Mircea Regneală;

Din partea Bibliotecii Naţionale a României: Aurelia Mircescu, Roxana Şorop, Daniela Petrache, Anca Andreescu, Lidia Boştiog, Mariana Duţă, Mariana Nesfântu, Elena Stângă, Gheorghe Gheorghe, Doriţa Hrişcanu, Gabriela Corbeanu, Ionica Stan,  Viorel Rotaru, Gabriela Rotaru, Nicoleta Oprică, Oana Păcurariu, Rodica Andon, Flavian Nica, Cristian Bedivan, Claudia Condruz, Valentina Albei, Gabriela Petre, George Petre, Daniela Brâncoveanu, Nicoleta Rahme, Mirela Manea, Anca Iordache, Letiţia Constantin, Mihaela Vazzolla, Doina Stănescu, Marinela Lixandru.

Din partea Bibliotecii  Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava: Anişoara Budui

Din partea Bibliotecii Metropolitane Bucureşti: Mariana Gavrilă

Din partea Bibliotecii “V. A. Urechea” din Galaţi: Camelia Bejenaru, Niculina Şerban, Violeta Opait

Din partea Bibliotecii Academiei Române: Robertino Duvalmă, Elena-Graţiela Duvalmă, Mariana Enache, Eugen Costache.

Din partea Muzeului Ţăranului Român: Liliana David

Din partea Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” Bucureşti: Simona Buboc, Aurelia Dascălu.

 

Prezentul proces-verbal a fost întocmit de secretarul secţiunii,

Petruţa Voicu


 
 

Noutăți