În data de 17 mai 2017 s-a desfăşurat sesiunea de primăvară-vară a Secţiunii Achiziţie şi Dezvoltarea Colecţiilor, în sala “Simion Mehedinţi” a Bibliotecii Naţionale din Bucureşti având 28 de participanţi de la mai multe biblioteci din ţară.

Tema principală a întâlnirii a fost “Activităţi specifice dezvoltării colecţiilor de bilbiotecă: legislaţie, perspective în mediul digital, centrul naţional de schimb”.

Preşedinţa secţiunii, doamna Nicoleta Rahme, a ţinut un scurt moment introductiv după care s-a trecut la prezentarea celor trei lucrări propuse. Întrucât autoarea primei lucrări ce trebuia prezentată a lipsit (Biblioteca Universităţii ,,Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu), s-a trecut la audierea celei de-a doua lucrări care a aparţinut dnei Adriana Borună din cadrul Serviciului Dezvoltare Instituţională a Bibliotecii Naţionale din Bucureşti.

Titlul lucrării a fost “Colecţii electronice în bibliotecile din Spania”, în care autoarea a prezentat o serie din experienţele dobândite cu ocazia unui stagiu la o companie din Barcelona ce furnizează baze de date şi cărţi electronice pentru biblioteci universitare şi publice, centre de cercetare şi diferite alte institute. După cum a constatat dna Borună, în Spania documentele electronice au căpătat o mare importanţă pentru biblioteci în ultimii ani. Aproximativ 95% din bibliotecile universitare deţin colecţii de carte electronică şi baze de date, iar în bibliotecile publice procentul este de aproximativ 60%. Există mai multe moduri de achiziţie a acestui gen de colecţii, însă cea mai folosită este licitaţia pentru desfăşurarea căreia se aplică o directivă europeană. Spaniolii nu consideră preţul ca fiind criteriul definitoriu, ei au în vedere şi alte elemente cum ar fi:

  • modul în care se poate face accesul la bazele de date şi cărţile electronice;
  • numărul de licenţe acordate;
  • numărul de utilizatori ce pot accesa simultan aceste documente;
  • dacă accesul se poate face şi de la distanţă.

În cadrul licitaţiei se poate opta pentru achiziţia per pachet sau per colecţie, fiind cea mai avantajoasă, dar se poate face şi achiziţie titlu cu titlu, ori în funcţie de deziderat sau prin achiziţie de schimb.

La întrebarea domnului Regneală referitoare la tipul de documente electronice achiziţionate de bibliotecile publice din Spania, autoarea a precizat că acestea pun accent pe revistele culturale şi mai puţin pe carte electronică. Acestea din urmă se împrumută însoţite de e-reader sau de un soft (DRM= Digital Rights Management) care se activează în calculatorul cititorului odată cu descărcarea şi care permite ca la un anumit interval de timp (5-7 zile) de la momentul împrumutului să se facă ştergerea automată a documentului împrumutat.

Pentru achiziţionarea acestui tip de colecţii, bibliotecile din Spania alocă, în general, cam 30% din bugetul destinat achiziţiilor, procentul fiind mai mare în cazul particular al bibliotecilor universitare (aprox. 70%). Aceste bugete provin de la bugetul de stat şi din sponsorizări, comunitatea locală şi companiile din zonă implicându-se în mod constant.

Lucrarea dnei Adriana Boruna a declanşat o serie de discuţii făcându-se o comparaţie cu achiziţia de documente electronice şi de carte, în general, din România. Participanţii au constatat că bugetele alocate bibliotecilor pentru achiziţia de carte sunt în scădere. De asemenea, bibliotecile noastre întâmpină probleme cu reţeaua de distribuţie de carte, în special cea românească, acest fapt  îngreunând procesul de achiziţie prin sistemul electronic (SEAP). Multe edituri de la noi nu lucrează în acest sistem electronic, considerând că bibliotecile nu sunt principalul lor beneficiar. Doamna Rahme a menţionat participanţilor că în asemenea situaţii cei ce se ocupă cu achiziţia de carte în biblioteci se pot preleva de Art. 19 din Legea Achiziţiilor Publice din 2016: dacă un titlu de carte dorit spre achiziţionare nu se regăseşte în sistemul electronic, acesta poate fi achiziţionat prin cumpărare directă.

Au fost discuţii legate şi de achiziţia de carte veche care este mult îngreunată în desfăşurare conform noi legislaţii de achiziţie prin sistemul electronic. S-a sugerat ca soluţie la această problemă ca serviciile care au atribuții specifice (completarea și dezvoltarea colecțiilor) din biblioteci să întocmească un referat de necesitate în care motivează scopul achiziţiei, la care se ataşează lista cu titlurile de cărţi şi datele de identificare ce doresc a fi achiziţionate. După aprobare, cel ce răspunde de achiziţia prin SEAP lansează procedura de achiziţie.

Dacă nu este posibilă utilizarea sistemului electronic, se poate întocmi o notă justificativă conform Art. 43, alineat 2-3 din Hotărârea de Guvern nr. 395/2016, care permite cumpărarea de carte direct de la furnizor.

În încheiere, s-a trecut la audierea celeilalte lucrări propuse, si anume “Centrul Naţional de Schimb”, prezentată de doamna Nicoleta Rahme. Autoarea a început cu un istoric al schimbului internaţional de carte în lume, pornind de la primele încercări din perioada medievală şi continuând cu diferite etape marcate de încheierea mai multor convenţii între diferite state, ce au avut drept consecinţă dezvoltarea schimbului de carţi. Apoi a oferit câteva repere istorice ale procesului de constituire a schimbului internaţional de carte din România şi a menţionat legislaţia actuală conform căreia funcţionează Centrul Naţional de Schimb din cadrul Bibliotecii Naţionale a României. Doamna Rahme a amintit şi obiectivele schimbului internaţional, şi anume:

  • contribuţia la creşterea fondului de carte străină, mai ales în condiţiile unor resurse financiare reduse;
  • achiziţionarea unor cărţi care se află în afara canalelor editorilor oficiali (ex. literatura gri) sau apărute în tiraje limitate;
  • instrument util în controlul bibliografic;
  • mijloc de promovare a culturii naţionale (prin acel exemplar provenit din Depozitul Legal și destinat schimbului internațional).

Autoarea a oferit o statistică a schimbului internaţional din Biblioteca Naţională a României, începând cu anul 1960, când existau 600 de parteneri din 94 de ţări şi până în 1989, când s-au înregistrat 12.445 de titluri de cărţi şi 4.353 titluri de periodice intrate. După 1990 s-a înregistrat o scădere a activităţii de schimb internaţional determinată de:

  • creşterea preţurilor publicaţiilor;
  • bugetele restrictive alocate;
  • schimbările politice şi dispariţia cenzurii;
  • schimbările economice (piaţa s-a liberalizat, iar multe biblioteci au devenit vendori);
  • evoluţia tehnologică şi apariţia formatului electronic;
  • majorarea taxelor vamale.

Lucrarea continuă cu o trecere în revistă a celor mai importante momente din existenţa centrului naţional de schimb, începând cu primele proiecte de înfiinţare din 1876 şi până la Legea bibliotecilor (Legea 334/2002, art. 12, al. 1, lit. e), care reglementează rolul Bibliotecii Naţionale ca centru național de schimb. Autoarea precizează că, de-a lungul vremii, Biblioteca Naţională nu şi-a îndeplinit întru totul funţia sa, ci s-a axat în special pe strângerea de date statistice cu privire la schimbul internaţional din România.

Astfel, în 2001 Centrul naţional de schimb avea relaţii cu 90 de ţări, un număr de 9.696 de volume de cărţi şi 7.996 de periodice au intrat în bibliotecile din România. În anii următori activitatea s-a redus treptat. Şi pe plan internaţional centrele naţionale de schimb s-au închis, rămânând active doar cele din Finlanda şi Japonia. Activitatea de schimb internaţional nu se mai face centralizat, ci individual.

În 2016, în România existau 58 de instituţii care practicau schimbul internaţional (Biblitecile Centrale Universitare, bibliotecile universitare, muzeele, Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, diverse instituţii specializate). Conform statisticilor din 2010-2016 privind schimbul internaţional de cărţi şi periodice, rezultă că s-au primit mai multe titluri în România decât am trimis noi partenerilor din străinătate.

Ca o concluzie în urma lucrării prezentate, cei prezenţi la întrunire au propus reluarea demersurilor către autorităţile abilitate din ţara nostră pentru a contribui la susţinerea activităţii bibliotecilor în privinţa schimbului internaţional şi a revitalizării interesului pentru acest segment al activităţii noastre.

 

Întocmit de Carmen Pavel – Secretar secțiune

Avizat de Nicoleta Rahme – Președinte secțiune


 
 

Noutăți